Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Drept penal 1 partea generala – intrebari si raspunsuri

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Drept penal 1 partea generala – intrebari si raspunsuri

1. Care sunt principalele caracteristici ale dreptului penal roman?



- dreptul penal roman este o ramura de drept distincta care face parte din sistemul dreptului romanesc alaturi de alte ramuri de drept;

- dreptul penal se bucura de autonomie deplina, in raport cu celelalte ramuri de drept;

- normele juridice penale se aplica in scopul ocrotirii statului de drept, a ordinii de drept in Romania impotriva faptelor care prezinta pericol pentru societate;

2. In ce an a fost adoptat Codul penal in vigoare al Romaniei?

3. Sub ce denumire mai este cunoscut in literatura juridica straina dreptul penal ?

- drept criminal

4. Care sunt functiile sau sarcinile pe care dreptul penal, ca instrument al politicii generale, le indeplineste?

- asigurarea mijloacelor de prevenire a criminalitatii, care se realizeaza, in primul rand, prin incriminarea faptelor periculoase, iar in al doilea rand, prin amenintarea cu sanctiunile prevazute de lege;

- asigurarea dezvoltarii noilor valori si relatii sociale, prin protejarea acestora de catre dreptul penal;

- asigurarea unui cadru legal de realizare a functiei de aparare sociala, care presupune incriminarea in legea penala a faptelor periculoase pentru valorile sociale precum si a sanctiunilor pe care organele statului le pot lua in cazul incalcarii lor.

5. Care sunt cele mai cunoscute scoli si curente care s-au impus in stiinta dreptului penal?

-teoria dreptului natural

-teoria contractului social

-Scoala clasica. (doctrina clasica)

-Scoala pozitivista (doctrina pozitivista)

-Scoala apararii sociale (doctrinele apararii sociale)

-neoclasicismul contemporan

-neopragmatismul contemporan

6. Care sunt principiile de baza ale Scolii clasice?

- legalitatea infractiunilor si pedepselor;

- egalitatea in fata legii penale

- umanizarea pedepselor si a regimului de executare a pedepselor privative de libertate;

- raspunderea penala personala si subiectiva

7. Care sunt principiile de baza ale Scolii pozitiviste?

-infractorul nu este liber in manifestarile sale ci determinat de factori criminogeni de ordin biologic ,social

-raspunderea infractorului nu are ca temei culpabilitatea morala ci necesitatea apararii sociale

- cercetarea influentei factorilor ereditari si de mediu care au marcat evolutia infractorului pentru a intelege comportamentul acestuia;

- individualizarea pedepsei de catre justitie in functie de personalitatea infractorului si de cauzele concrete care au determinat comiterea infractiunii.

8. Care sunt principiile de baza care guverneaza Scoala apararii sociale?

- protejarea societatii impotriva criminalitatii trebuie sa se realizeze prin masuri extrapenale, destinate sa neutralizeze delincventul (prin eliminare sau segregare ori prin aplicarea unor metode curative si educative);

- umanizarii legislatiei penale, fundamentata pe cunoasterea stiintifica a fenomenului infractional si a personalitatii delincventului;

- promoveaza o politica penala prioritar preventiva, care are drept obiect resocializarea infractorului;

9. Care sunt principiile de baza care guverneaza curentul tendintei neoclasice actuale in stiinta dreptului penal?

- comportamentul infractional trebuie primeze in fata justitiei si nu actul incriminat;

- renuntarea la masurile alternative inchisorii;

- sporirea severitatii pedepselor si limitarea posibilitatilor de individualizare juridica.

10. Care sunt intemeietorii stiintei dreptului penal roman?

- Ion Tanoviceanu si Vintila Dongoroz

11. Cand a aparut primul Cod penal roman?

12. Care sunt principiile care guverneaza Codul penal roman de la 1865?

- responsabilitatea morala a infractorului;

- legalitatea infractiunii si a pedepsei;

- vinovatia, ca temei esential pentru pedeapsa.

13. Codul penal roman de la 1937 mai era denumit:

- Codul penal Carol al II-lea;

14. Care sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937?

- umanizarea pedepsei;

- introducerea masurilor de siguranta si a masurilor educative pentru delincventii minori,

alaturi de pedepse;

- introducerea de pedepse mai aspre;

15. Care sunt expresiile latine care guverneaza principiul legalitatii?

- nullum crimen sine lege;

- nullum poena sine lege;

- nullum judicium sine lege.

16. In ce consta principiul umanismului legii penale?

- intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului;

-sanctiunile penale pe langa functia corectiva indeplinesc si pe cea de reeducare

17. In ce consta principiul conform caruia infractiunea este unicul temei al al raspunderii penale?

- reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infactiuni, nu se poate antrena raspunderea penala a unei persoane;

18. In ce consta principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal?

- presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatile de indreptare a acestuia;

19. In ce consta principiul personalitatii raspunderii penale?

- atat obligatia si raspunderea ce decurg dintr-o norma penala revin persoanei care a savarsind fapta interzisa, si nu alteia sau unui grup de persoane.

20. Care sunt izvoarele dreptului penal?

-Constitutia romaniei

-codul penal al Romaniei

- tratatele si conventiile internationale ratificate

- legile speciale nepenale cu dispozitii penale;

- legile penale complinitoare.

21. Ce fel de lege este Constitutia Romaniei?

- o lege fundamentala;care consacra valorile sociale fundamentale ale statului nostru

22. Care este structura normei penale generale?

-ipoteza

-dispozitia

-sanctiunea

23. Ce se intelege prin interpretarea legii penale?

- o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si are drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma;

24. Cine realizeaza interpretarea oficiala autentica sau legala a legii penale?

- legiuitorul, in momentul in care adopta o lege si da explicatii, in continutul acesteia, cu privire la anumiti termeni, expresii sau situatii juridice care impun o interpretare unitara;

25. Cine realizeaza interpretarea neoficiala sau doctrinala a legii penale?

- oamenii de stiinta.

26. Cum poate fi interpretarea oficiala autentica a legii?

- contextuala

- posterioara;

27. Cum poate fi interpretarea legii penale dupa metodele folosite?

- interpretare literala sau gramaticala;

- interpretare rationala sau logica;

- interpretare istorica;

-interpretarea sistematica

-interpretarea prin analogie

28. Care sunt rationamentele care se utilizeaza in cazul interpretarii rationale sau logice a legii penale?

- rationamentul -a fortiori

- rationamentul -per a contrario

- rationamentul -reducio ad adsurdum

- rationamentul –a pari

29. Ce intelegeti prin zona contigua a Romaniei?

- fasia de mare adiacenta marii teritoriale care se intinde de-a lungul marii pana la distanta de 24 mile marine, masurata de la liniile de baza;

30. In ce situatii, potrivit principiului teritorialitatii, o infractiune este considerata a fi savarsita pe teritoriul Romaniei si, ca atare, este aplicata legea penala romana?

- cand o infractiune este savarsita in totalitate pe teritoriul tarii noastre;

- cand o infractiune este savarsita in intregime pe o nava romana aflata in afara apelor maritime interioare si a marii teritoriale ori pe o aeronava romana aflata in afara spatiului aerian al Romaniei;

- cand pe teritoriul Romaniei sau pe o nava sau aeronava romana aflata in strainatate s-a efectuat numai un act de executare sau s-a produs rezultatul infractiunii.

31. Care sunt principiile aplicarii legii penale in spatiu?

- principiul teritorialitatii legii penale;

- principiul realitatii legii penale

- principiul personalitatii legii penale;

- principiul universalitatii legii penale.

32. Ce presupune principiul activitatii legii penale?

-se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii legii in vigoare

33. Care este momentul intrarii in vigoare a unei legi penale?

- la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial;

34. Care este momentul initial al unei legi penale?

- momentul initiativei legislative

35. Ce se intelege prin retroactivitatea legii penale?

- aplicarea prevederilor unei legi penale, a efectelor ei asupra unor fapte comise inainte de intrarea in vigoare a legii respective

36. Care sunt situatiile prevazute de doctrina in care legea penala retroactiveaza?

- legea penala de dezincriminare care prevede ca o anumita fapta sau anumite fapte nu mai constituie infractiuni;

- legea interpretativa cu precizarea ca o atare lege realizeaza corp comun cu legea interpretata;

- legile care prevad masuri de siguranta si educative;

37. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale?

- se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala

38. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa condamnarea definitiva?

- inceteaza orice interdictie sau decadere prevazuta de legea penala iar cei condamnati sunt considerati fara antecedente penale

39. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca aceasta intervine in cursul judecatii?

- inceteaza orice interdictie sau decadere prevazuta de legea penala

40. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa executarea pedepsei principale si complementare?

- inceteaza orice interdictie sau decadere prevazuta de legea penala iar cei condamnati sunt considerati fara antecedente penale

41. In cazul caror legi se aplica principiul ultraactivitatii legii penale, consacrat de art. 16 C.penal?

- legile penale temporare;

42. Care sunt criteriile dupa care se poate determina legea penala mai favorabila?

- dupa conditiile de tragere le raspundere penala;

- dupa gravitatea faptei;

- dupa conditiile de incriminare si de pedepsire;

43. Ce conditii se cer intrunite pentru aplicarea principiului personalitatii legii penale?

- faptuitorul sa fie cetatean roman sau o persoana fara cetatenie dar cu domiciliul in

Romania;

- fapta sa fie comisa in totalitate in afara teritoriului tarii;

- fapta sa constituie infractiune in tara si in tara .unde s-a comis

44. Ce conditii trebuie indeplinite in mod obligatoriu pentru aplicarea principiului realitatii legii penale?

- infractorul sa fie cetatean strain sau persoana fara cetatenie, domiciliata in strainatate.

- infractiunea sa fie savarsita in afara teritoriului tarii noastre si sa fie indreptata impotriva statului roman, impotriva vietii, integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean roman;

45. Ce conditii trebuie indeplinite pentru aplicarea principiului universalitatii legii penale?

- fapta sa fie prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita;

- fapta sa fie savarsita in afara teritoriului tarii de un cetaean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii;

- faptuitorul sa se afle in Romania.

46. Ce fel de act este extradarea?

- bilateral;

- politic;

- juridic.

47. Cum poate fi extradarea in functie de pozitia pe care o are statul in realizarea

acesteia?

-extradare activa ,cand se solicita

-extradare pasiva ,cand se acorda

48. Care sunt trasaturile raportului juridic penal?

- raporturile juridice penale reprezinta singura modalitate prin care se realizeaza normele cu caracter penal;

- raporturile juridice penale nu pot forma obiectul unor tranzactii deoarece se nasc independent de vointa destinatarilor legii penale;

- nasterea, modificarea si stingerea raporturilor juridice penale sunt impuse de lege.

49. Care sunt subiectii raportului juridic penal?

-statul, care impune tuturor norme obligatorii

-persoanele fizice si juridice, ca destinatari ai normei penale;

50. Intre ce parti se naste raportul juridic penal adiacent?

- intre persoana vatamata si infractor;

51. Care drepturi si obligatii intra in continutul raportului juridic penal?

- dreptul statului de a pretinde o anumita conduita din partea destinatarilor legii penale, in scopul de a apara valorile esentiale ale societatii;

- dreptul statului de a-l trage la raspundere pe faptuitor si de a-l supune executarii sanctiunii corespunzatoare.

- obligatia destinatarului normei penale de a-si conforma conduita cu exigentele cerute de norma penala;

52. Cand se naste raportul juridic penal de conformare?

- din momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal;

53. Cand se naste raportul juridic penal de conflict ?

- prin si numai prin savarsirea infractiunii.

54. In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de conflict?

- prin cauze intervenite dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti penale definitive: decesul faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei, gratierea, amnistia, etc.;

- prin cauze intervenite anterior pronuntarii unei hotarari definitive: decesul faptuitorului, prescriptia raspunderii penale, constatarea lipsei plangerii prealabile, retragerea plangerii prealabile,impacarea partilor, dezincriminarea, intervenirea unei cause de nepedepsire;

- prin executarea pedepsei, care este principala modalitate de stingere a raportului juridic penal de conflict.

55. In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de conformare?

- prin savarsirea faptei interzise, care da nastere raportului juridic de conflict;

- prin iesirea din vigoare a normei penale;

- prin pierderea calitatii cerute de lege de catre destinatarul normei penale.

56. Care sunt cele doua tipuri de raporturi juridice penale?

- raporturi juridice penale de conformare

- raporturi juridice penale de conflict;

57. Ce alcatuiesc totalitatea raporturilor juridice penale?

- ordinea de drept penal efectiva;



58. Cui revine constatarea raportului juridic penal?

- instantelor de judecata;

59. Ce pozitie are statul in cadrul raportului juridic penal ?

- subiect dominant;

60. Care este intelesul juridic al notiunii de „fapte”?

- un act, o actiune sau inactiune care, prin natura lor sau prin urmarile produse, este

susceptibila de a fi perceputa simturile omului;

- acea modificare pe care actul, actiunea sau inactiunea au produs-o sau puteau s-o produca,in lumea exterioara;

- acel rezultat al unei actiuni sau inactiuni a omului sau de o energie pusa in miscare de el.

61. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor?

- valoarea sociala careia i se aduce atingere;

- dinamica faptelor oferite de statistica penala;

- imprejurarile in care se savarseste fapta.

62. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor?

- valoarea sociala careia i se aduce atingere;

- dinamica faptelor oferite de statistica penala;

- imprejurarile in care se savarseste fapta.

63. Care sunt cele doua forme sub care este cunoscut in stiinta dreptului penal si in practica legislativa pericolul social ca trasatura esentiala a infractiunii?

- pericol social generic sau abstract

- pericol social concret.

64. Cine face evaluarea pericolului social generic sau abstract?

- legiuitor, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata in legea penala ca infractiune;

65. Cine face evaluarea pericolului social concret?

- instanta judecatoreasca, cu prilejul judecarii faptei;

66. Care sunt conditiile esentiale ce trebuie indeplinite pentru existenta faptei care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni?

- fapta savarsita sa aduca o atingere minima a valorilor sociale aparate de legea penala,

adica sa nu se afecteze substantial existenta, fiinta si functionalitatea valorilor sociale ocrotite prin incriminarea faptei;

- fapta sa nu prezinte pericolul social al unei infractiuni prin continutul ei concret, adica sa nu prezinte gravitate prin trasaturile sale obiective si subiective;

- fapta sa fie lipsita de importanta, in mod vadit, adica acest lucru sa rezulte concret din analiza tuturor circumstantelor obiective si subiective, reale si personale, concomitente sau subsecvente comiterii faptei.

67. Care sunt criteriile de care trebuie sa tina seama organele judiciare atunci cand se pronunta cu privire la evaluarea pericolului social concret al faptei?

- modul si mijloacele de savarsire a faptei;

- scopul urmarit de faptuitor;

- imprejurarile in care a fost comisa fapta.

68. Care sunt cei doi factori ai vinovatiei, ca trasatura esentiala a infractiunii?

- constiinta

- vointa;

69. Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii?

-intentia

-culpa

-praeterintentia sau intentia depasita

70. Care sunt cele doua forme ale intentiei, ca forma a vinovatiei?

- intentia directa;

- intentia indirecta

71. Ce este intentia supravenita?

- intentia prin care infractorul are reprezentarea unui rezultat periculos, pe care il urmareste sau il accepta si actioneaza pentru producerea acestuia;

72. Care sunt cele doua modalitati principale sub care este cunoscuta, in doctrina si in legislatia penala, culpa?

- culpa cu prevedere sau usurinta

- culpa simpla sau neglijenta

73. Ce cuprinde praeterintentia?

- intentia si culpa, reunite;(savarsirea cu intentie a unei fapte si producerea unui rezultat mai grav decat cel urmarit)

74. Care sunt formele pe care le imbraca obiectul infractiunii?

- obiectul juridic general.

- obiectul juridic generic sau de grup;

- obiectul juridic specific;

75. La ce serveste obiectul juridic specific?

- determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup de infractiuni

76. Din ce este constituit obiectul juridic complex al infractiunii ?

- obiectul juridic principal

- obiectul juridic secundar sau adiacent;

77. Care sunt, potrivit doctrinei penale, cele doua categorii de subiecti ai infractiunii?

- subiect activ

- subiect pasiv;

78. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea deveni subiect activ al infractiunii?

- sa aiba implinita varsta de 14 ani;

- sa fie responsabila din punct de vedere juridic;

- sa manifeste libertate de vointa si actiune.

79. Care sunt persoanele juridice care nu raspund penal?

- statul;

- autoritatile publice;

- institutiile publice.

80. Care sunt termenii sau conditiile preexistente infractiunii?

- locul savarsiri infractiuni

- timpul savarsiri infractiuni

81. Care sunt subiectii infractiunii?

- subiectul activ

- subiectul pasiv;

82 Care sunt trasaturile esentiale ale infractiunii?

- pericolul social al faptei

- vinovatia

- prevederea faptei in legea penala;

83. Unde sunt prevazute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor?

- numai in legi penale;

84. Ce conditii trebuie sa indeplineasca fapta care prezinta pericol social, pentru a constitui infractiune?

- sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei pedepse;

85. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni savarsite:

- instanta de judecata atunci cand solutioneaza cauza penala;

86. Ce fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni?

- fapta savarsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost indreptata, este lipsita in mod vadit de importanta iar prin continutul ei concret este lipsita de pericol social;

87. Ce factori cuprinde vinovatia?

- constiinta

- vointa;

88. Cand exista vinovatie?

- cand faptuitorul isi da seama de actiunile sau inactiunile sale si prevede sau trebuia sa prevada rezultatul periculos care decurge din savarsirea faptei

89. Cand exista intentie directa, ca forma a vinovatiei?

- faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin savarsirea acelei fapte;

90. Cand exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei?

- faptuitorul prevede rezultatul faptei sale,rezultat care nu este urmarit ci accepta posibilitatea produceri lui

91. Cand exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei?

- faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si socoteste fara temei, ca acest rezultat nu se va produce;

92. Cand exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei?

- faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada;

93. Cand exista praeterintentia ca forma a vinovatiei?

- cand faptuitorul doreste si urmareste ori accepta producerea unor urmari periculoase, insa in realitate se produc, din culpa, urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si trebuia sa le prevada);

94. Ce constitutie obiect juridic al unei infractiuni?

- relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei;

95. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica pentru a fi subiect activ al unei infractiuni?

- sa aiba varsta minima ceruta de lege,

- sa fie responsabila

- sa aiba posibilitatea de a decide libera si neconstransa asupra savarsirii infractiunii;

96. Cand este persoana juridica subiect activ al infractiunii?

- infractiunea a fost savarsita in realizarea obiectului ei de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice si cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala;

97. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni?

- persoana fizica sau juridica titulara a unei valori sociale ocrotite care este vatamata ori periclitata prin infractiune

98. Din ce este format continutul legal sau abstract al infractiunii? 60

-este format din conditiile obiective si subiective pe care trebuie sa le indeplineasca o fapta concreta pentru a fi considerata infractiune

99. Ce cuprinde continutul constitutiv al oricarei infractiuni?59

-conditiile obiective si subiective referitoare la actul de conduita interzis a carui realizare este necesara in totalitate pentru ca fapta sa fie infractiune

100 . Sub ce forma se poate manifesta elementul material al laturii obiective?71

- sub forma unei actiuni sau inactiuni;

101. In ce consta actiunea?72

-prin a face ceva interzis prin fapte cuvinte sau scris

102. In ce consta inactiunea sau abstentiunea?72

- intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca.

103.Ce fel de infractiuni sunt acelea care au in continutul lor referiri la rezultatul produs?

- infractiuni materiala sau de rezultat;

104. Care sunt elementele raportului de cauzalitate?74

-elementul material (cauza)

-urmarea imediata (efect)

105. Din ce este formata cauza, ca element al raportului de cauzalitate?74

- legatura intre actiunea sau inactiunea faptuitorului si urmarea imediata

106. In ce se concretizeaza efectul, ca element al raportului de cauzalitate?

- urmarile ce s-au produs prin activitatea infractionala desfasurata;

107. In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul de cauzalitate. Ce teorie a fost formulata in cadrul celui de-al doilea curent, cunoscut sub denumirea de teza pluralista?76

- teoria echivalentei conditiilor;

- teoria conditiei necesare

108. Care este elementul esential al laturii subiective?79

- vinovatia;

109. Ce intelegeti prin latura subiectiva a unei infractiuni?78

- totalitatea conditiilor cu privire la atitudinea constintei si vointei infractorului fata de fapta si de urmarile acesteia

110. Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei infractiuni?71

- totalitatea conditiilor prevazute in norma de incriminare cu privire la actul de conduita prohibit, pe care le indeplineste faptuitorul

111. Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat?

- pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si alte circumstante de agravare;

112. Ce cuprinde latura obiectiva a unei infractiuni?71

- elementul material,

- urmarea imediata

- raportul de cauzalitate;

113. Ce se intelege prin „verbum regens'?72

- elementul material al laturii obiective a infractiunii;

114. Cum se materializeaza urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei infractiuni?73

- se produce o vatamare o periclitare a obiectului juric al infractiunii

115. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul penal?75

- infractiunile in care urmarea imediata se materializeaza printr-un rezultat

116. Ce desemneaza mobilul unei infractiuni?80

- desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei infractiuni si care il determina sa o comita;

117. Ce desemneaza scopul savarsirii unei infractiuni?81

- desemneaza finalitatea urmarita prin savarsirea faptei;

118. Care sunt cele doua perioade in care se desfasoara activitatea infractionala?152

- perioada interna

- perioada externa.

119. Care sunt principalele forme ale infractiunii intentionate?154

- forma actele pregatitoare (preparatorii);

- forma tentativei;

- forma faptului consumat

- forma faptului epuizat

120. Care sunt principalele modalitati prin care se realizeaza actele premergatoare in cazul savarsirii unei infractiuni?155

- luarea hotararii de a savarsi o infractiune;

- procurarea instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea faptei;

- culegerea de informatii, date despre victima, sau despre locul sau timpul savarsirii infractiunii.

121. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile desfasurate pentru a putea fi considerate acte premergatoare?155

- sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii favorabile pentru savarsirea infractiunii;

- actele premergatoare sa fie intentionate;

- activitatea de pregatire sa nu cuprinda acte ce intra in continutul elementului material al laturii obiective;

122. Cum pot fi actele pregatitoare?

- materiale

- morale;

123. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?164

- infractiunile din culpa

- infractiunile praeterintentionate

- infractiunile cu intentie indirecta

- infractiunile de inactiune

- infractiunile continue;

- infractiunile de obicei;



- infractiunile verbale

124. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tentativa pentru a se diferentia de actele premergatoare si de infractiunea consumata?157

- existenta unei hotarari sau rezolutii de a savarsi o infractiune;

- punerea in executare a hotararii infractionale;

- intreruperea executarii sau neproducerea rezultatului.

125. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita specificului elementului material?165

- infractiunile de inactiune

- infractiunile continue;

- infractiunile de obicei;

- infractiunile verbale

126. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita elementului subiectiv?164

- infractiunile din culpa

- infractiunile praeterintentionate

- infractiunile cu intentie indirecta

127. Care sunt principalele forme ale tentativei?161

-tentativa intrerupta (neterminata) sau imperfecta;

-tentativa perfecta (terminata) sau fara efecte;

-tentativa relativ improprie.

-tentativa absolut improprie

128. Care sunt conditiile desistarii?167

- renuntarea la comiterea infractiunii sa se bazeze pe vointa libera a faptuitorului deci, din

proprie initiativa;

- renuntarea la savarsirea infractiunii sa se faca in timp util;

- renuntarea la comiterea infractiunii sa fie definitiva.

129. Care sunt conditiile impiedicarii producerii rezultatului in cazul comiterii unei infractiuni?167

- impiedicarea producerii rezultatului sa fie voluntara, sa fie expresia vointei libere a

faptuitorului;

- impiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc inainte de producerea urmarilor

periculoase;

- impiedicare producerii rezultatului sa aiba loc inainte de descoperirea faptei;

130. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal?166

- incriminarea limitata a tentativei

131. Ce faze cuprinde perioada externa a savarsirii unei infractiuni intentionate?154

-faza actelor de pregatire,

-faza actelor de executare

-faza urmarilor;

132. Care este teza adoptata de Codul penal roman in legatura cu regimul actelor preparatorii?156

-teza neincriminarii actelor preparatorii;

133-139-140-146. La ce infractiuni nu este posibila tentativa?164

- infractiunile din culpa

- infractiunile praeterintentionate

- infractiunile cu intentie indirecta

- infractiunile de inactiune

- infractiunile continue;

- infractiunile de obicei;

- infractiunile verbale

134. Cand se realizeaza tentativa perfecta?162

-atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si rezultatul urmarit nu se produce;

135. Cand se realizeaza tentativa imperfecta?161

-atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dusa pana la capat;

136. Cand se realizeaza tentativa improprie?162

- atunci cand mijlocul folosit pentru savarsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor;

137. Cand se realizeaza tentativa relativ improprie?162

- atunci cand prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savarsirea infracÑiunii este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori in situatia cand obiectul material al infractiunii lipsea in mod accidental din locul unde acesta stia ca se afla;

138. Cand se realizeaza tentativa absolut improprie?163

- atunci cand mijlocul folosit prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor;

141.Cum se pedepseste tentativa?166

-in cazul persoanei fizice cu pedeapsa imediat inferioara categoriei de pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumata, daca legea nu prevede altfel

-in cazul persoanei juridice cu o amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute de lege pentru infractiunea consumata reduse la jumatate daca legea nu prevede altfel

142.-143 Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?

- infractiunile continue;

- infractiunile continuate;

144. Cand nu se pedepseste tentativa?

- atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a impiedicat producerea rezultatului mai inainte de descoperirea faptei;

145. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal,166

- incriminata limitat

147. Care sunt cele trei tipuri de infractiuni din cadrul unitatii naturale de infractiune in raport de natura actiunii sau inactiunii care constituie elementul material al infractiunii?171

- infractiunea simpla;

- infractiunea continua;

- infractiunea deviata;

148. Care sunt cele patru tipuri de infractiuni dn cadrul unitatii legale de infractiune?176

- infractiunea continuata;

- infractiunea complexa;

- infractiunea progresiva

- infractiunea de obicei.

149. In ce moduri poate fi savarsita infractiunea deviata?175

- devierea actiuni datorita greseli faptuitorului spre un alt obiect sau alta persoana

-eroarea faptuitorului asupra persoanei ori obiectului vizat

150. Care sunt cele doua categorii de unitate de infractiune?171

- unitate naturala de infractiune

- unitate legala de infractiune

151. Cu ce forma de vinovatie pot fi savarsite infractiunile continuate:181

- agravare a vinovatiei

152. Care este data savarsirii infractiunii continuate?180

- data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni;

153. Ce este infractiunea complexa?181

- infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala.

154. Ce este infractiunea continuata ?176

- infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni;

155. Cand se consuma infractiunea de obicei?188

- in momentul ultimei repetari a faptei incriminate;

156. Care sunt conditiile necesare pentru existenta infractiunii continuate?177

- existenta unei pluralitati de actiuni sau inactiuni savarsite la diferite intervale de timp;

- actiunile sau inactiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana;

- actiunile sau inactiunile sa fie savarsite in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale;

157. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune?171

- infractiunea simpla,

- infractiunea continua

- infractiunea deviata;

158. Ce fel de infractiune este infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal?173

- o infractiune continua;

159. Care este data savarsirii unei infractiuni continue?173

- momentul in care s-a produs rezultatul;

160. Cand se epuizeaza o infractiune continua?173

- in momentul incetarii actiunii sau inactiunii infractionale;

161. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in cazul savarsirii unei infractiuni continue? 173

- momentul epuizarii activitaÑii infractionale;

162. Care sunt formele unitatii legale de infractiune?176

-infractiunea continuata

-infractiunea complexa,

-infractiunea progresiva

-infractiunea de obicei;

163. Cand se considera ca o infractiune este infractiune continuata?176

- atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni;

164. Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata?180

- data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate;

165. In raport cu care moment al infractiunii continuate se calculeaza termenul de prescriptie a raspunderii penale?180

- data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni;

166. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in cazul savarsirii unei infractiuni continuate?180

- momentul consumarii infractiunii;

167. Care este momentul consumarii infractiunii progresive?187

- momentul epuizarii rezultatului;

168. Care este momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de recidiva in cazul savarsirii unei infractiuni continuate?180

- momentul consumarii infractiunii;

169. Cand se considera ca o infractiune este infractiune complexa?181

- cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala;

170. Care este obiectul juridic al infractiunii complexe?184

-un obiectul juridic principal si un obiectul juridic secundar

171. Carei infractiuni ii este data denumirea de infractiune progresiva?186

- acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa ce a atins momentul consumarii, corespunzator unei anumite infractiuni, se amplifica fara interventia faptuitorului, fie prin agravarea urmarii produse, fie prin producerea de noi urmari vatamatoare corespunzatoare unei infractiuni mai grave;

172. Ce fel de infractiune este jocul de noroc, infractiune prevazuta de art. 330 alin.2 Cp?

- o infractiune de obicei;

173. Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni?191

- atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte ca autorul acestora sa fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele;

174. Care sunt sistemele sanctionatorii cunoscute pentru concursul de infractiuni?194

- sistemul cumulului aritmetic;

- sistemul absorbtiei;

- sistemul cumulului juridic.

175. Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat si admis de Codul penal roman?196

- sistemul cumulului juridic sau contopirii pedepselor.

176. Care sunt formele sau modalitatile recidivei?204

- recidiva postcondamnatorie

- recidiva calificata postcondamnatorie;

- recidiva simpla postexecutorie

- recidiva calificata postexecutorie

177. Sub ce forme sau modalitati apare recidiva?204

- recidiva postcondamnatorie

- recidiva calificata postcondamnatorie;

- recidiva simpla postexecutorie

- recidiva calificata postexecutorie

178. Ce presupune pluralitatea intermediara de infractiuni?209

- sa existe o condamnare definitiva a infractorului pentru o infractiune savarsita anterior;

- infractorul sa comita din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii sau in stare de evadare;

- sa nu fie indeplinite conditiile cerute de lege pentru existenta starii de recidiva;

179. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni?190

-concursul de infractiuni

-recidiva

-pluraritatea intermediara

180. Cand exista concurs de infractiuni?191

- atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin aciuni sau inactiuni distincte, inainte ca autorul acestora sa fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele;

181. Cand exista concurs real de infractiuni?193

- atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana prin doua sau mai multe actiuni sau inactiuni distincte inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele;

182. Cand exista concurs ideal de infractiuni:194

- atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs intruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni;

183. Cum se va aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni atunci cand instanta a stabilit numai pedepse cu inchisoare?196

-(sistemul cumulului juridic)

-in prima varianta se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor fara ca pedeapsa rezultata sa depaseasca totalul duratei pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente si nici maximul general al pedepsei imediat superioare

-in a doua varianta se aplica o pedeapsa care reprezinta totalul pedepselor pentru infractiunile concurente fara ca pedeapsa rezultata sa poata depasi maximul general al pedepsei imediat superioare

184. Cum se aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni, atunci cand instanta a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda?198

- se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda in totul sau in parte;

185. Cand trebuie savarsita infractiunea ce constituie al doilea termen al recidivei postcondamnatorie pentru a exista recidiva?204

- atat inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia cat si in stare de evadare;

186. Cand exista recidiva postcondamnatorie?201

- cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare cel condamnat savarseste din nou o infracÑiune inainte de executarea in intregime a pedepsei

187. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de cel de-al doilea termen al recidivei postcondamnatorii?204

- existenta unei condamnari ramase definitiva inaintea savarsirii infractiuni care formeaza al doilea termen

-condamnarea definitiva poate fi pronuntata si de o instanta straina daca hotararea a fost recunoscuta potrivit dispozitiilor codului de procedura penal roman

188. Cand exista recidiva postexecutorie?201

- cand dupa executarea unei pedepse sau stingerea pedepsei prin gratiere sau prescriptie cel condamnat savarseste din nou o infracÑiune



189. Pentru existenta recidivei mari postcondamnatorii este necesar ca cel de al doilea termen sa-1 reprezinte o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, rezultata din:

- savarsirea numai cu intentie a unei infractiuni;

190. Din ce este compus primul termen in cazul micii recidive postcondamnatorie?202

- una sau mai multe pedepse private de libertate de o gravitate redusa

191. Ce este infractorul ?213

- persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

192. Care sunt formele pluralitatii de infractori?213

- pluralitatea naturala (necesara);

- pluralitatea constituita (legala);

- pluralitatea ocazionala (participatia penala);

193. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea pluralitatii constituite sau legale?214

-existenta unor conditii de timp si de loc cu privire la savarsirea infractiunii;

-existenta unui anumit plan infractional in care sa intre savarsirea unora sau mai multor infractiuni;

-existenta unei organizari proprii, a unei structuri ierarhice si a unei conceptii unice de conducere care sa asigure coeziunea si stabilitatea grupului.

194. Care sunt felurile participatiei penale?216

- participatia proprie si participatia improprie;

- participatia omogena si participatia eterogena;

- participatia spontana si participatia preordinata.

195. Care sunt conditiile necesare pentru existenta participatiei penale?216

- sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

- fapta sa fi fost savarsita in cooperare de catre doua sau mai multe persoane;

- existenta unei vointe comune de a savarsi, in cooperare, aceeasi fapta prevazuta de legea penala.

196. Care sunt formele participatiei penale propriu-zise sau perfecte?216

- coautoratul;

197. Care sunt infractiunile ce nu pot fi savarsite in coautorat?219

- infractiunile realizate prin inactiune

- infractiunile cu autor unic(dezertare,viol);

- infractiunile ce presupun un subiect calificat.(functionar)

198. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca forma a participatiei penale?220

- sa existe cel putin doi subiecti ai infractiunii (instigatorul si instgatul);

- activitatea instigatorului sa duca la determinarea instigatului sa savarseasca infractiunea;

- instigatorul sa actioneze numai cu intentie depasita sau din culpa.

199. Care sunt principalele forme ale complicitatii?

- complicitatea materiala si complicitatea morala;

- complicitatea anterioara si complicitatea concomitenta;

- complicitatea mediata si complicitatea nemijlocita

- complicitatea prin actiune si complicitatea prin inactiune

- complicitatea proprie si complicitatea improprie.

200. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru impiedicarea consumarii unei infractiuni de catre participanti, astfel incat aceasta sa poata constitui cauza de nepedepsire?232

- sa se fi inceput executia faptei de catre autor;

- in cursul executarii, participantul sa fi intervenit, in mod eficient si sa fi impiedicat continuarea infractiunii;

- interventia participantului care determina neconsumarea infracÑiunii sa fie anterioara descoperirii faptei.

201. Care sunt cele doua modalitati de realizare a participatiei improprii reglemetate de Codul penal roman?228

- modalitatea intentie si culpa,

- modalitatea intentie si lipsa de vinovatie,

202. Cui ii este specifica contributia directa si nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de legea penala?

- coautorilor;

203Ce constituie fapta persoanei care promite inainte de savarsirea infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savarsirea ei, nu-si mai tine promisiunea 226

- complicitate;(morala)

204. Ce constituie fapta persoanei care inainte de savarsirea infractiunii promite faptuitorului ca il va favoriza?

- complicitate; (morala)

205. Carei forme de participatie penala ii este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu aceeasi forma de vinovatie?216

- participatiei proprii (propriu-zise);

206. Carei forme de participatie penala ii este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu forme de vinovatie diferite?227

- participatiei improprii;

207. Cum trebuie sa fie atacul in cazul legitimei aparari prevazute de art. 44 alin. 2 C. pen.?84

-atacul sa fie material, direct, imediat si injust;

-atacul sa fie indreptat impotriva persoanei care se apara ori impotriva alteia sau impotriva unui interes general

-atacul sa puna in pericol grav persoana celui atacat ori interesul general

208. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari?87

-atacul sa fie indreptat impotriva persoanei care se apara ori impotriva alteia sau impotriva unui interes general

209. Ce pune in pericol atacul in cazul legitimei aparari?87

-atacul sa puna in pericol grav persoana celui atacat ori interesul general

210. Ce este legitima aparare?84

- riposta pe care o da o persoana impotriva unui atac ce pune in pericol grav persoana drepturile acesteia ori a altei persoane sau interes general

211. Ce este starea de necesitate?89

- fapta prevazuta de legea penala savarsita de o persoana pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel ,viata,integritatea corporala sau sanatatea sa ,a altuia sau un interes general

212. Cine se afla in stare de necesitate?

- acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la un pericol iminent care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un interes general

213. Cum trebuie sa fie pericolul pentru existenta starii de necesitate?90

- pericolul sa fie iminent,

- pericolul sa fie inevitabil

- pericolul sa ameninte una din valorile sociale

214. In ce consta temeiul admiterii starii de necesitate ca o cauza care inlatura caracterul penal al faptei?90

- actiunea de salvare prin savarsirea faptei penale sa fie singurul mijloc de inlaturare al pericolului

215. De ce fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de necesitate nu constituie infractiune?91

- nu este savarsita cu vinovatie fiind justificata de necesitatea salvarii unei valori sociale mai importante;

216. Ce se inlatura prin constrangerea morala?98

- se inlatura caracterul infractional al unei fapte penale

217. Cum trebuie sa fie pericolul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale?99

- pericol grav;

218. Cum trebuie sa fie fapta prevazuta de legea penala pentru a exista cazul fortuit100

- socialmente periculoasa datorata interventiei imprevizibile a unei energi straine

219. Cum trebuie sa fie faptuitorul in momentul savarsirii faptei pentru ca iresponsabilitatea sa inlature caracterul penal al faptei?103

- in stare de iresponsabilitate totala

220. Cui trebuie sa se datoreze starea de incapacitate psihica in cazul iresponsabilitatii (cauza care inlatura caracterul penal al faptei)?103

-anomali care impiedica dezvoltarea facultatilor psihice

-maladi neuropsihice

-tulburari psihice provocate prin intoxicatii

221. Cum trebuie sa fie betia pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal al faptei savarsite in aceasta stare?106

-accidentala si completa;

222. Ce este starea de betie completa si accidentala?105

- o stare caracterizata prin paralizarea aproape completa a energiei fizice si o intunecae a facultatilor mintale in care a ajuns o persoana independent de vointa ei

223. Ce constituie starea de betie accidentala, incompleta?106

- o circumstanta atenuanta judiciar

224. Care sunt categoriile de minori care nu raspund niciodata penal pentru savarsirea unei fapte prevazute de legea penala?101

- minorii care nu au implinit varsta de 14 ani;

225. In ce conditii minorii ce au depasit varsta de 14 ani, dar nu au implinit 16 ani, care savarsesc fapte prevazute de legea penala, raspund penal?104

- raspund penal numai daca au savarsit faptele cu discernamant;

226. Cand exista eroarea de fapt?107

- faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei;

227-228-229. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?95

- constrangerea fizica

- constrangerea morala;

- cazul fortuit

- minoritatea faptuitorului

- iresponsabilitatea

- betia

- eroarea de fapt

230. Cum se clasifica cauzele care inlatura caracterul penal al faptei dupa criteriul trasaturilor esentiale ale infractiunii asupra carora exercita o influenta preponderenta?96

- cauzele care privesc pericolul social;

- cauzele care privesc vinovatia;

- cauzele care privesc prevederea in legea penala a faptei;

231. Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei aparari?87

- atacul sa fie material, direct, imediat si injust;

-atacul sa fie indreptat impotriva persoanei care se apara ori impotriva alteia sau impotriva unui interes general

-atacul sa puna in pericol grav persoana celui atacat ori interesul general

232. Cum trebuie sa fie atacul iminent sau imediat ?85

- atacul s-a ivit sau este pe cale sa se iveasca si este actual

233. Cine se afla in stare de necesitate?89

-cel care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau sau al altuia ori un interes general;

234. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii fizice?98

- sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;sub imperiul constrangerii fizice

- sa existe o constrangere asupra fizicului unei persoane;

- constrangerea fizica la care a fost supusa persoana sa fie puternica, de natura sa nu i se poate rezista si sa paralizeze libertatea de actiune a persoanei respective.

235. Cum mai este denumita constrangerea fizica?97

- forta majora;

236. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii morale?99

- sa se savarseasca o fapta penala sub imperiul unei constrangeri sub amenintare

-sa existe o actiune de constrangere prin amenintarea cu un pericol grav

-pericolul grav cu care se ameninta sa nu poata fi inlaturat decat prin savarsirea faptei penale

237. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cazului fortuit?136

- fapta care a produs un rezultat socilamente periculos sa fie prevazuta de legea penala;

- rezultatul socialmente periculos al faptei sa fie consecinta interventiei unei inprejurari straine de vointa si constinta faptuitorului

- faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia imprejurarii care a determinat producerea rezultatului.

238. Care este sursa imprejurarilor fortuite?100

- fenomenele naturii;

- defectarea unui mecanism

- conduita imprudenta a unei persoane

- starea maladiva a unei persoane;

239. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de minoritate drept cauza care inlatura caracterul penal al faptei?102

- sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala;

- fapta sa fie savarsita de un minor care nu indeplinieste conditiile legale pentru a raspunde penal;

240. Cum poate fi starea de betie, in functie de atitudinea persoanei care a dorit sau nu sa ajunga in stare de betie?105

- betia accidentala;

241. Cum poate fi betia dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante?106

- betia completa

- betia incompleta;

242. Cum trebuie sa fie betia, pentru ca starea de betie sa constituie o cauza care inlatura caracterul penal al faptei?106

- betie accidentala si completa;

243. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de obiectul asupra caruia poarta?107

-eroarea de fapt

-eroarea de drept

244. Cum poate fi eroarea de fapt dupa factorii care o determina?108

- eroarea prin necunoastere sau ignoranta

- inducerea in eroare sau amagirea

245. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de posibilitatea de evitare a erorii?109

-eroarea inevitabila sau invincibila

-eroarea inlaturabila sau vincibila

246. Eroarea de drept inlatura caracterul penal al faptei?107

-nu inlatura caracterul penal al faptei decat cand priveste o norma extrapenala

247. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca eroarea de fapt pentru inlaturarea caracterului penal al faptei?110

- sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;

- in momentul comiterii faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut sau sa fi cunoscut gresit existenta vreunei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei respective sau o circumstanta agravanta;

- starea situatia care nu au fost cunoscute sa reprezinte un element constituitiv sau o circumstanta a infractiuni

248. Care sunt conditiile privitoare la actiunea de salvare ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de necesitate?90

- fapta sa fie prevazuta de legea penala

- actiunea de salvare sa ficonstituit singurul mijloc necesar pentru salvarea de la pericol a vietii, integritatii corporale sau sanatatii unei persoane, a unui bun important ori a unui interes general;

- actiunea de salvare sa nu cauzeze urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat;

- fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care are obligatia de a infrunta pericolul;

249. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de betie?106

- fapta savarsita in stare de betie sa fie prevazuta de legea penala.

- faptuitorul sa fie in stare de betie produsa prin alcool sau ate substante, in momentul comiterii faptei;

- starea de betie sa fie accidentala si completa, adica provocata independent de voinÑa faptuitorului;

250. Care este sursa imprejurarilor fortuite?100

- fenomenele naturii;

- defectarea unui mecanism.

- conduita imprudenta a unei persoane

- starea maladiva a unei persoane;






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1386
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site