Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AdministratieDrept


FILIATIA

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Alte influente criminogene
PARTICIPANTII IN PROCESUL PENAL
VALORILE ETICE FUNDAMENTALE IN ACTIVITATEA MAGISTRATILOR
DREPTUL AFACERILOR - Teste grila
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INFRACTIUNEA DE DARE DE MITA
EFECTELE CONTRACTULUI DE VANZARE-CUMPARARE
IZVOARELE DREPTULUI - IZVOARELE REALE ALE DREPTULUI
APARAREA DREPTURILOR FUNDAMENTALE
LEGEA PENALA, NORMELE PENALE SI INTERPRETAREA LEGII PENALE
Evolutia doctrinei cu privire la notiunea de domeniu public

FILIATIA

1. Filiatia fata de tata




Reprezinta legatura juridica dintre un copil si tatal sau. In cadrul filiatiei fata de tata deosebim:

paternitatea din casatorie

paternitatea din afara casatoriei

Copilul din casatorie este copilul nascut in timpul casatoriei sau copilul conceput in timpul casatoriei si nascut dupa desfiintarea, desfacerea sau incetarea casatoriei daca nasterea a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o noua casatorie.

Copilul din afara casatoriei este copilul conceput si nascut inainte de incheierea casatoriei, dupa desfacerea casatoriei sau incetarea acesteia sau conceput si nascut din parinti care nu sunt casatoriti intre ei.

Paternitatea din casatorie se stabileste prin prezumtia de paternitate, iar paternitatea din afara casatoriei se poate stabili fie prin recunoastere, fie prin actiune in justitie pentru stabilirea paternitatii.

2. Filiatia copilului din casatorie si prezumtia de paternitate

Prezumtia de paternitate este reglementata prin art. 53 din Codul familiei si se intemeiaza pe insusi faptul casatoriei. In fapt avem o suma de trei prezumtii:

prezumtia timpului legal al conceptiei

prezumtia de paternitate a copilului nascut in timpul casatoriei

prezumtia de paternitate a copilului conceput in timpul casatoriei

Potrivit art. 53 din Codul familiei, copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei. Fundamentul prezumtiei de paternitate a copilului conceput in timpul casatoriei il constituie convietuirea sotilor si respectarea obligatiei de fidelitate de catre soti.

In cazul copilului conceput inaintea casatoriei dar nascut in timpul acesteia, fundamentul prezumtiei de paternitate se gaseste in principiul ocrotirii intereselor copilului si al familiei.

Conceptiunea copilului nu poate fi dovedita in mod direct ci se pleaca de la un fapt material, cert si usor de dovedit care este nasterea. Acest mijloc de proba sta la baza prezumtiei de paternitate. Astfel, este suficient sa se stabileasca filiatia fata de mama si casatoria acesteia la data nasterii ori conceptiei copilului.

3. Modul de stabilire a datei conceptiunii

Data nu poate fi stabilita cu exactitate dar s-au luat in considerare datele oferite de stiintele medicale potrivit carora cea mai scurta gestatie compatibila cu viabilitatea copilului este de 186 zile, iar cea mai lunga este de 286 zile. Astfel s-a stabilit timpul legal de conceptie ca fiind situat intre a 300 si 180 zi dinaintea nasterii copilului. Rezulta ca pentru a afla timpul legal al conceptiunii unui copil se socoteste de la ziua nasterii copilului inapoi pana la 180 zile iar de la 180 zile pana la 300 zile se considera data conceptiunii.

Daca in aceasta perioada o parte sau numai o zi se situeaza in timpul casatoriei inseamna ca acel copil a fost conceput in timpul casatoriei. Daca mama s-a recasatorit, prezumtia de paternitate nu mai opereaza in persoana fostului sot ci se aplica fata de noul sot.

4. Tagada paternitatii

Caracteristica actualei reglementari este aceea ca legea nu prevede cazurile in care paternitatea poate fi tagaduita ci stabileste numai criteriul dupa care se apreciaza situatia de tagaduire a paternitatii. Potrivit art. 54 alin. 1din Codul familiei, acest criteriu este neputinta sotului mamei de a fi tata al copilului. Datorita faptului ca aceasta dispozitie are caracter general in practica judecatoreasca s-au facut precizari in legatura cu notiunea de neputinta. Astfel exista o neputinta fizica, care se manifesta prin imposibilitatea sotului de a procrea sau imposibilitatea sotilor de a coabita in timpul legal al conceptiei datorita separarii lor, impusa de imprejurari obiective.

Un alt inteles al notiunii de neputinta este acela de neputinta normala si se manifesta in situatia in care intre soti s-au statornicit relatii incordate care pot duce la concluzia ca in perioada timpului legal al conceptiei ei nu au coabitat. In aceasta situatie dovada relatiilor incordate nu este suficienta ci trebuie coroborata si cu alte probe.

Cu privire la dovada neputintei si dovada nepaternitatii, legea nu contine nici o dispozitie. Plecand de la imprejurarea ca aceasta neputinta e o stare de fapt, in practica s-a admis ca in actiunea de tagada a paternitatii pot fi invocate orice imprejurari obiective si pot fi utilizate orice mijloace de proba din care ar rezulta in mod cert ca sotul mamei nu este tatal copilului.

Aceasta regula referitoare la orice mijloace de proba, unanim admisa in materie de probatiune a fost nuantata in materie de precizari facute de practica judecatoreasca:

S-a apreciat ca intrucat tagada paternitatii vizeaza statutul civil al copilului pot fi admisi ca martori si rudele si afinii partilor cu exceptia descendentilor (art. 190 din Codul de procedura civila).

Recunoasterea mamei, din care ar rezulta expres ca sotul nu este tatal copilului cu toate ca practic constituie o marturisire nu a fost considerata ca o proba suficienta pentru admiterea actiunii de tagada; cu motivarea ca ar putea fi rezultatul unei intelegeri intre mama si sotul ei, de natura sa afecteze interesele copilului. O eventuala recunoastere intervenita in procesul de tagaduire are valoarea unui indiciu si poate fi retinuta in contextul celorlalte probe si prin coroborarea cu acestea.

Simpla separatie in fapt a sotilor, in perioada timpului legal al conceptiei nu este o proba a nepaternitatii, fiind necesar sa se dovedeasca ca sotii nu s-au intalnit deloc in acea perioada.



Pentru situatia in care in timpul legal al conceptiei, sotia a avut relatii intime si cu alti barbati, Tribunalul Suprem a preconizat solutia ca o astfel de dovada nu este suficienta pentru stabilirea nepaternitatii, deoarece in asemenea procese trebuie sa se stabileasca in mod cert ca sotul mamei nu este tatal copilului si nu sa se stabileasca cine anume este tatal.

Actiunea de tagaduire este admisibila chiar si in situatia in care cel ce a declarat nasterea copilului la serviciul de stare civila este sotul mamei din doua considerente:

a)      o asemenea declaratie nu are valoarea unei recunoasteri ci este o modalitate de indeplinire a unei indatoriri legale ce revine ambilor parinti

b)      copilul nascut sau conceput in timpul casatoriei nu are nevoie de recunoastere deoarece beneficiaza de prezumtia legala de paternitate

Atunci cand din probele administrate rezulta ca sotul mamei nu este tatal

copilului actiunea trebuie admisa chiar daca intre soti au existat sau au putut exista relatii intime in timpul legal al conceptiei.

O pondere deosebita in privinta dovedirii nepaternitatii o reprezinta expertizele medico-legale. Rezultatul acestor expertize poate fi un indiciu de paternitate sau nepaternitate sau o proba absoluta a nepaternitatii.

5. Tipuri de expertize

Capacitatea de procreere a sotului mamei constituie o proba absoluta.

Expertiza antropologica prin care se stabileste transmiterea ereditara a unor particularitati fiziologice ale sotului mamei (fizionomia fetei, nasul, urechile, culoarea pielii).

Dactiloscopica prin care se stabileste transmiterea desenelor papilare.

Serologica    - prin care se stabileste transmiterea grupelor sanguine.

A.D.N. reprezinta o proba absoluta declarativa de paternitate

6. Dreptul la actiune

Art. 54 alin. 2 si 3 stipuleaza ca actiunea poate fi pornita numai de sot, avand un caracter strict personal.

Exceptiile de la aceasta prevedere se refera la mostenitorii sotului care pot continua actiunea, sau tutorele sotului care poate introduce actiunea cat exercita aceasta sarcina, dar numai cu incuviintarea autoritatii tutelare. Este admisibila actiunea in tagada promovata de mama copilului.

7. Termenul de prescriptie

Actiunea se prescrie in termen de 6 luni de la data cand sotul mamei a cunoscut paternitatea copilului.

Data luarii efective a faptului nasterii se poate dovedi prin orice mijloc de proba.

In cazul in care inauntrul termenului de 6 luni sotul mamei este pus sub interdictie actiunea poate fi exercitata in numele lui de tutore in termen de 6 luni de la data cand tutorele a luat la cunostinta despre nasterea copilului.

Daca tutore este insasi sotia incapabilului este necesara numirea unui curator. Daca tutorele n-a promovat actiunea, aceasta va putea fi introdusa de catre sotul mamei dupa ridicarea interdictiei in cadrul unui nou termen de 6 luni.

Actiunea in tagada paternitatii este admisibila daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tata copilului. Pentru exercitarea actiunii este necesar ca, copilul sa se fi nascut viu.

Actiunea in tagada paternitatii se introduce impotriva copilului. De obicei, copilul care este sub limita varstei de 14 ani fiind reprezentat de mama, in calitate de reprezentant legal, sau daca mama este decedata va fi reprezentat de un tutore.

Actiunea nu poate fi introdusa impotriva copilului conceput deoarece acesta poate avea numai drepturi nu si obligatii, iar actiunea se introduce dupa nasterea copilului in termen de 6 luni. Actiunea nu poate fi introdusa daca copilul se naste mort, deoarece intr-un asemenea caz nu exista un raport de filiatie care sa poata fi tagaduit. In toate procesele de tagaduire a paternitatii, mama copilului va fi citata, ea fiind cea in masura sa apere interesele copilului si sa ajute la aflarea adevarului.

Admiterea actiunii in tagada paternitatii produce o serie de efecte:

Copilul devine copil din afara casatoriei.

In privinta numelui de familie se disting mai multe situatii:

Pentru copilul nascut in timpul casatoriei admiterea actiunii nu produce efecte intrucat copilul poarta numele comun al parintilor.



a) Cu toate ca numele comun al sotilor, de regula, este numele barbatului avut inaintea casatoriei rezulta ca desi s-a stabilit ca paternitatea copilului nu apartine sotului mamei, copilul va continua sa-i poarte numele. In aceasta privinta s-a exprimat opinia ca acesti copii ar trebui sa poarte numele de familie al mamei avut inaintea casatoriei in conformitate cu statul de copil din afara casatoriei cu mama cunoscuta.

b) Daca sotii nu au nume comune, copilul va lua numele mamei pe care l-a avut la nastere, iar daca copilul a luat la nastere un nume format din reunirea numelor sotilor el va ramane in continuare cu acest nume.

Ocrotirea prin parinti, obligatia parintilor fata de copii constau in asigurarea cresterii, ingrijirii, educarii si pregatirii profesionale in acord cu aptitudinile copilului. Daca se admite actiunea in tagada, acestea revin in exclusivitate mamei pana la stabilirea filiatiei fata de un alt barbat.

Domiciliul minorului (art. 100 alin. 1 din Codul familiei). Copilul minor locuieste la parintii sai. In cazul actiunii de tagaduire a paternitatii, domiciliul copilului va fi la mama, iar daca se stabileste filiatia fata de un alt barbat, domiciliul va fi la parinti daca acestia locuiesc impreuna.

Pensia de intretinere. Efectele admiterii actiunii de tagaduire a paternitatii sting pentru trecut si viitor, obligatia de intretinere a copilului fata de sotul mamei. Sunt autori care sustin ca pensia de intretinere prestata nu este supusa restituirii. Alte opinii sustin insa obligativitatea restituirii acelei pensii de intretinere.

8. Filiatia fata de tata din afara casatoriei

Pentru ca filiatia din afara casatoriei sa produca efecte egale cu filiatia din casatorie este necesar ca aceasta filiatie s fie stabilita ca atare.

Copilul din afara casatoriei este cel nascut de o femeie necasatorita precum si acela nascut sau conceput in timpul casatoriei dar a carui paternitate a fost tagaduita de sotul mamei.

Cu privire la paternitatea din afara casatoriei, nu functioneaza prezumtia de paternitate ci aceasta se stabileste fie prin recunoastere de catre tata, fie prin hotarare judecatoreasca intervenita in urma unei actiuni in justitie pornita de copil impotriva pretinsului tata.

9. Stabilirea paternitatii prin recunoastere

La fel ca si filiatia fata de mama si filiatia fata de tata poate fi stabilita prin recunoastere (art. 56, 57 din Codul familiei). Spre deosebire de filiatia fata de mama care poate fi stabilita prin recunoastere fara a deosebi dupa cum e vorba de copiii din casatorie sau din afara ei, filiatia fata de tata se poate stabili prin recunoastere numai in privinta copiilor din afara casatoriei deoarece filiatia copiilor din casatorie se stabileste prin prezumtia legala de paternitate.

Tribunalul Suprem a statuat ca impotriva prezumtiei legale de paternitate necontrazisa pe calea actiunii in tagada, recunoasterea in paternitate facuta de un alt barbat nu are eficienta.

In categoria copiilor din afara casatoriei (art. 57 Codul familiei) si care sunt susceptibili de a fi recunoscuti trebuie cuprinsi:

Copiii nascuti si conceputi in afara casatoriei.

Copiii care initial au fost considerati din casatorie dar au pierdut aceasta calitate prin tagaduirea /contestarea paternitatii.

Copilul care pierde calitatea de copil din casatorie ca urmare a efectului declarativ al hotararii judecatoresti de declarare a mortii sotului mamei. Pentru aceasta situatie s-a apreciat ca o recunoastere a acestui copil, facuta de un anumit barbat inainte de ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti declarative de moarte a tatalui prezumat desi e nula initial va dobandi eficacitate deoarece cauza de nulitate a disparut.

10. Formele recunoasterii

Art. 57 alin. 2 din Codul familiei stabileste trei forme:

prin declaratie la serviciul de stare civila

prin inscris autentic

prin testament

Declaratia la serviciul de stare civila se poate face o data cu declararea nasterii, fie dupa aceasta.

Recunoasterea prin inscris autentic se poate face prin orice inscris care intruneste cerintele legale pentru a fi considerat autentic. In practica judecatoreasca a fost considerata recunoastere prin inscris autentic mentiunea facuta in carnetul de munca a unei persoane in baza declaratiei personale a

respectivului, din care rezulta ca e tatal unui anumit copil.

In literatura de specialitate si practica judecatoreasca s-a pus intrebarea daca recunoasterea facuta cu prilejul solutionarii unei actiuni in stabilirea paternitatii are valoare de recunoastere de paternitate autentica.

Practica Tribunalului Suprem tinde sa preconizeze solutia ca marturisirea facuta de parat in cadrul procesului de stabilire a paternitatii sa aiba valoare de recunoastere prin inscris autentic.



Cu privire la aceasta chestiune se face precizarea ca o asemenea marturisire are valoare de recunoastere daca a fost facuta la interogator sau in situatia in care cauza nu se putea judeca actiunea fiind prescrisa.

Recunoasterea prin testament se poate face fara deosebire de tipul testamentului, adica ordinar sau privilegiat cu conditia indeplinirii cerintelor de fond ale recunoasterii si cerintelor de forma ale testamentului.

Art. 57 alin. 3 cuprinde o dispozitie de exceptie de la regula revocabilitatii testamentului. Recunoasterea de paternitate facuta prin testament nu se poate revoca o asemenea recunoastere producand efecte indiferent de mentiunea sau revocarea testamentului cu conditia ca existenta ei sa poata fi dovedita.

Natura juridica si caracterele recunoasterii

Din punct de vedere al naturii juridice se apreciaza ca recunoasterea de paternitate ca si cea de maternitate este o marturisire cu valoare de act juridic unilateral.

Capacitatea juridica necesara autorului este ca acesta trebuie sa aiba doar discernamant indiferent daca are capacitate de exercitiu sau daca aceasta este restransa.

12. Caracterele recunoasterii

act facultativ

personal (prin exceptie se face de catre imputernicit cu procura speciala si autentica)

unilateral

declarativ isi produce efectele retroactiv

irevocabil indiferent de forma in care a fost facut

solemn

13. Stabilirea paternitatii prin hotarare judecatoreasca

Art. 59 si art. 60 din Codul familiei stabilesc principiul deplinei libertati la cercetarea judecatoreasca a paternitatii.

Art. 56 stipuleaza ca se poate stabili paternitatea pe cale judecatoreasca numai in privinta copiilor din afara casatoriei deoarece copiii din casatorie se bucura de prezumtia de paternitate.

Atata vreme cat tagada paternitatii nu a fost admisa printr-o hotarare definitiva nu se poate stabili actiunea in stabilirea paternitatii.

Se pune intrebarea: cum va proceda instanta in situatia in care s-a introdus actiunea de stabilire a paternitatii in timp ce se judeca o actiune in tagada paternitatii. Solutia preconizata este: instanta va suspenda actiunea in stabilirea paternitatii pana la solutionarea actiunii in tagada.

Daca in materie de recunoastere s-a admis ca actiunea sa priveasca atat copiii conceputi cat si cei decedati, actiunea de stabilirea paternitatii se poate face dor in privinta copilului nascut si in viata, deoarece actiunea apartine copilului.

14. Dovedirea paternitatii

In cursul procesului pentru stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei, reclamantul trebuie sa faca dovada a doua imprejurari de fapt:

existenta legaturilor intime dintre mama si pretinsul tata al copilului in perioada legala de conceptie

copilul a carui paternitate se cerceteaza s-a nascut din aceste relatii

Legislatia nu aduce restrictii in ceea ce priveste mijloacele de proba in aceasta materie si astfel vor putea fi administrate oricare dovezi reglementate de lege pentru stabilirea starii de fapt (proba cu martori, inscrisuri, marturisirea paratului, probe stiintifice).

15. Efectele hotararii judecatoresti

Instanta competenta pentru stabilirea cererii in sustinerea paternitatii este judecatoria de la domiciliul paratului. Hotararea de admitere a actiunii are caracter declarativ, efectele fiind retroactive pana data nasterii copilului sau chiar pana la data conceptiei acestuia si este opozabila erga omnes.

Aceasta hotarare judecatoreasca se inscrie prin mentiune pe marginea actului de nastere al copilului si se va elibera un nou certificat de nastere.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 548
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site