Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Functiile parlamentului

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Functiile parlamentului

1. Preliminarii

Definit ca organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii (art. 61 alin. 1 din Constitutie), Parlamentul se caracterizeaza in linii mari prin reprezentarea la cel mai inalt nivel a puterii delegate de popor. El este produsul direct al puterii politice exercitate de popor care nu poate sa-si exercite aceasta putere in mod nemijlocit si curent ci trebuie sa delege puterea. Este o forma de putere delegata, de reprezentare. Ca natura juridica, Parlamentul este o institutie politica si juridica, ce consta in aceea ca se constituie pe criterii politice, de partid si are atributii preponderent juridice, de legiferare a ordinii sociale si statale.




Parlamentul are mai multe functii, cum ar fi:

a. Functia legislativa exclusiva ce se reflecta prin insasi caracterizarea constitutionala ca „unica autoritate legiuitoare”. Doar Parlamentul poate adopta legi cu forta juridica cea mai mare si din toate categoriile consacrate de Constitutie. Faptul ca Parlamentul poate delega Guvernului puterea de a adopta Ordonante in anumite limite si doar in domenii rezervate reglementarii prin lege ordinara nu modifica in nici un fel atributia sa exclusiva. Asadar, imprejurarea ca Guvernul poate adopta Ordonante de Urgenta in anumite situatii nu este de natura sa diminueze functia legislativa exclusiva deoarece aceste Ordonante de urgenta trebuie totdeauna aprobate de Parlament pentru a produce efecte juridice nedeterminate in timp .

b. Functia constituanta a Parlamentului consta in faptul ca Parlamentul nu mai functioneaza ca o autoritate legislativa atunci cand analizeaza proiectul unei Constitutii sau al unei legi de revizuire a Constitutiei ci ca o Adunare Constituanta, dupa alte reguli, stabilite de el in acest sens .

c. Functia jurisdictionala a Parlamentului Se materializeaza prin posibilitatea de a analiza, cerceta si dispune suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei sau in demiterea Guvernului pe baza unei motiuni de cenzura aprobata ce implica cercetarea activitatii Guvernului (asigurarea dreptului membrilor Guvernului de a se apara impotriva acuzatiilor cuprinse in motiunea de cenzura etc.) sau, atunci cand incuviinteaza trimiterea in judecata ori cercetarea unui membru al Guvernului in cadrul procedurii stabilite prin legea raspunderii ministeriale. Parlamentul, ca prima autoritate reprezentativa a poporului, are puteri nelimitate ca domenii, dar fara a fi incalcata ordinea constitutionala, interesele vitale ale poporului roman sau tratatele si pactele internationale la care Romania este stat cosemnatar sau stat aderent la tratat.

Ridicarea imunitatii unui parlamentar reprezinta tot o activitate jurisdictionala pentru ca, urmare a propunerii facute de catre Ministrul de Justitie Camerei din care face parte, cel in cauza Parlamentul va lua in dezbatere cererea Ministrului. Cel vizat are posibilitatea de a-si face apararile necesare demonstrand ca nu a savarsit fapta pentru care se doreste a fi cercetat de catre organele abilitate. In consecinta, dezbatand cererea Ministrului de Justitie, si in acelasi timp ascultand apararile parlamentarului in cauza, inainte de a decide ridicarea sau nu a imunitatii parlamentare, Camera nu face altceva decat o activitatea jurisdictionala

d. Functia de control

Parlamentul poate exercita un control asupra tuturor autoritatilor publice. Controlul parlamentar se realizeaza prin mesaje, rapoarte, dari de seama, anchete etc., direct sau prin comisiile parlamentare permanente ori poate infiinta comisii speciale de ancheta, in activitate temporara.



O alta modalitate de control este aceea exercitata prin intrebari si interpelari.

Intrebarile sunt cereri adresate de catre deputati sau senatori de regula membrilor Guvernului sau Guvernului in intregul sau ori altor autoritati publice, prin care se solicita informatii ori precizari despre un fapt, un act etc.

Interpelarile se formuleaza in scris de catre parlamentari si se depun la Presedintele Camerei care le supun atentiei Camerei pentru a se hotari daca urmeaza a fi dezbatuta atunci sau intr-o sedinta urmatoare. De la o interpelare se poate ajunge la o motiune. Aprobarea interpelarii se face prin votul majoritatii celor prezenti. Obiectul interpelarii priveste explicarea politicii Guvernului in probleme importante ale activitatii sale pe plan intern sau international.

O alta forma de control parlamentar se realizeaza prin petitiile cetatenilor adresate Parlamentului existand in acest sens comisii parlamentare cu acest obiect de activitate.

e. Controlul exercitat de Parlament prin Avocatul Poporului care are obligatia de a prezenta anual un raport asupra problemelor cu care a fost sesizat, modul de solutionare a acestora si ce imbunatatiri trebuie aduse legislatiei in vigoare.



In timp, guvernele au abuzat de posibilitatea adoptarii ordonantelor de urgenta, practica pusa sub semnul cerintelor si a urgentelor obiective.

Prin ridicarea imunitatii unui parlamentar, acesta nu pierde dreptul de a participa activ la lucrarile in plen sau pe comisii in cadrul Camerei din care face parte. Efectul cel mai important al pierderii imunitatii parlamentare consta in posibilitatea pentru autoritatile de cercetare penala sau de justitie de a proceda in solutionarea cauzei ca si in cazul celorlalti cetateni.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 676
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site