Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


IMPRUMUTUL DE FOLOSINTA ( COMODATUL)

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




IMPRUMUTUL DE FOLOSINTA ( COMODATUL)

Notiune si caractere juridice

Este un contract prin care o persoana, numita comodant, remite spre folosinta temporara unei alte persoane numita comodatar, un lucru cu obligatia de a constata din urma de a-l restitui in natura, in individualitatea sa. (art. 1560).




Caractere :

1. contract real – fiind necesara pentru initierea lui :

atat realizarea acordului de vointa

cat si predarea lucrului.

  1. este esentialmente gratuit – daca s-ar stipula o contravaloare pentru folosinta lucrului imprumutat s-ar transforma intr-un contract de locatiune de lucruri. Dar se poate stipula o suma de bani care sa reprezinte echivalentul uzurii suferite de lucru din cauza folosintei T dar aceasta nu il transforma in contract cu titlu oneros.
  2. este contract unilateral – din momentul incheierii- se naste obligatii numai pentru comodator.

OBIECTUL CONTRACTULUI

-poate avea ca obiect numai lucruri nefungibile (individual determinate ), intrucat urmeaza sa fie restituite in natura in individualitatea lor.

Exceptional pot fi si lucruri consumptibile potrivit naturii lor T pot fi considerate prin vointa partilor nefungibile.

Exemplu : fructele sunt imprumutate pentru aranjarea unei expozitii.

Obiectul contractului il poate forma orice lucru mobil- in masura in care imprumutarea nu este interzisa prin norme speciale ori permisa numai in anumite conditii.

DREPTUL TRANSMIS T comodatorul dobandeste nu mai dreptul de folosinta, devenind un simplu detentor precar, obligat la innapoierea lucrului.

Capacitatea partilor – ambele parti trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte de administrare. Deoarece contractul nu este translativ de proprietate, comodantul poate sa nu aiba calitatea de proprietar.

poate fi:

un uzufructuar

sau locator.

DOVADA CONTRACTULUI –este ca inscrisurile sub semnatura privata, cerut adprobationem daca valoarea lucrului depaseste 250 lei sa fie redactat intr-un singur exemplar (pentru comodant ), cerinta multiplului exemplar cerandu-se pentru contracte T sinalagmatice .

Faptul predarii lucrului poate fi dovedit prin orice mijloc de proba.

EFECTELE CONTRACTULUI

OBLIGATIILE COMODATARULUI

1.Conservarea lucrului T ca un bun proprietar

2. Folosirea lucrului potrivit destinatiei determinata prin natura lui sau prin acordul partilor sub sanctiunea de a plati daune- interese si rezilierea contractului potrivit regulilor generale.

3. Suportarea cheltuielilor de folosinta (de intretinere – exemplu : hrana calului imprumutat, reparatii locative ale casei ) – nu are dreptul sa ceara restituirea acestor cheltuieli, care nu sunt un accesoriu al folosintei.

4.Restituirea lucrului la scadenta in natura sa specifica – daca bunul produce fructe si daca partile nu au convenit altfel T este obligat sa restituie fructele. Exemplu : sporul natural al animalului. El are dreptul la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea lor.

Comodatarul are dreptul de retentie pana la plata cheltuielilor:

extraordinare

necesare

si urgente

facute pentru conservarea lucrului.

Daca comodatarul refuza fara temei restituirea lucrului, comodantul are drept optiune intre 2 actiuni:

o actiune reala in revendicare – care prezinta avantajul ca este prescriptibila

o actiune persionala,care deriva din contract – are avantajul ca il scuteste de a mai face dovada dreptului sau de proprietate.

SCADENTA OBLIGATIEI DE RESTITUIRE

comodantul nu poate cere restituirea lucrului inainte de implinirea termenului sau daca nu s-a ptrevazut termen,inainte de a se fi indestulat trebuinta comodatarului ce s-a avut in vedere la incheierea contractului ( art. 1572 ).

PRESCRIPTIA ACTIUNII PERSONALE IN RESTITUIRE

Termenul general de prescriptie incepe sa curga de la:

expirarea termenului convenit

sau de la data indestularii trebuintei comodatarului ce s-a avut in vedere la incheierea contractului .

RASPUNDEREA COMODATARULUI

Comodatarul raspunde pentru:

deteriorarea

sau pieirea

in tot sau in parte a lucrului, daca nu dovedeste ca deteriorarea sau pieirea s-a produs fortuit

sau ca deteriorarea este consecinta folosirii potrivit destinatiei si fara culpa din partea sa.

SUPORTAREA RISCURILOR DE CATRE COMODATAR

De regula riscul:

deteriorarii

sau pieirii fortuite

este suportat de comodant in calitate de proprietar.

Totusi riscurile sunt suportate de comodatar daca:

intrebuinteaza lucrul contrar destinatiei determinata prin natura lui sau prin conventie

prelungeste folosinta dupa scadenta ( art. 1565) si nu dovedeste ca lucrul ar fi pierit si la comodant

ar fi putut salva lucrul imprumutat inlocuindu-l cu un bun al sau

lucrul a fost evaluat in momentul contractarii.

PLURALITATEA DE COMDATARI

Daca mai multe persoane au imprumutat acelasi lucru, ele raspund solidar fata de comodant pentru executarea obligatiilor.

Este unul din cazurile de solidaritate legala pasiva.



Aceasta solidaritate poate fi inlaturata:

Total

sau partial

printr-o clauza expresa contrara.

OBLIGATIILE COMODANTULUI

Regula T fiind contract unilateral:

nu creeaza obligatii decat in sarcina comodatarului

dar in cursul executarii contractului se pot naste si :

obligatii extracontractuale

in sarcina comodantului .

1.RESTITUIREA CHELTUIELILOR DE CONSERVARE

Aceste cheltuieli au caracter :

extraordinar

necesar

si foarte urgent.

Aceasta obligatie se naste din gestiunea intereselor altuia.

2.PLATA DESPAGUBIRILOR

comodantul are obligatia de a-l despagubi pe comodator pentru pagubele provocate de viciile lucrului daca el avea cunostinta de ele si nu le-a adus la cunostinta comodatorului.

Comodantul- deci trebuie sa dea instructiuni necesare folosintei lucrului daca este cazul.

STINGEREA EFECTELOR COMODATULUI

1.restituirea lucrului :

in stare corespunzatoare

la termenul prevazut in contract

-poate fi si inainte de scadenta daca prin contract nu s-a prevazut altfel.

2.prin reziliere

-Exemplu : daca lucrul s-a intrebuintat in alte scopuri- conform regulilor generale, desi contractul este unilateral si partile nu au stipulat un pact comisoriu expres.

3.Moartea comodatarului:

prin moartea uneia din parti, obligatiile trec asupra succesorilor in drepturi

daca contractul este incheiat – intuitu personae- mostenitorii sunt obligati sa restituie imediat bunul, chiar daca in contract s-a prevazut un termen ulterior.

IMPRUMUTUL DE CONSUMATIE (PROPRIU-ZIS )

Notiune T este un contract prin care o persoana, numita imprumutator T transmite in proprietatea unei alte persoane, numita imprumutat o catime de lucruri cu obligatia pentru imprumutat de a restitui la scadenta o cantitate egala de bunuri:

de la acelasi gen

si calitate.

Caractere juridice :

contract real

contract unilateral T cu deosebirea ca obiectului contractului il formeaza lucruri care sunt fungibile de gen si consumptibile potrivit naturii lor.

Imprumutatul devine proprietar si suporta riscurile de regula este cu titlu gratuit, dar poate fi si oneros.

CAPACITATEA PARTILOR

-capacitatea este translativ de proprietate, deci imprumutatorul trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege pentru actele de dispozitie ca si imprumutatul de altfel.

DOVADA CONTRACTULUI

Daca valoarea lucrului depaseste 250 lei T dovada se poate face prin:

inscris authentic

sau inscris sub semnatura privata

deci nu prin alte :

inscrisuri

sau martori

ori prezumtii

actul trebuie sa fie scris in intregime de catre imprumutat, sau cel putin acesta sa adauge, la finele actului, cuvintele “ bun si aprobat “ .

este sufficient ca inscrisul sa fie redactat intr-un singur exemplar (pentru imprumutator ) .

EFECTELE IMPRUMUTULUI DE CONSUMATIE

OBLIGATIILE IMPRUMUTATULUI

1.Obligatia de restituire T la scadenta lucruri.

De acelasi gen

In aceeasi cantitate

Si de aceeasi calitate.

Scadenta obligatiei de restituire

imprumutatorul nu poate cere restituirea inainte de termen, iar in lipsa stipularii unui termen, instanta va determina termenul restituirii dupa imprejurari.

Raspunderea imprumutantului T daca la scadenta desi in principiu “genera non pereunt “, imprumutatul este totusi in imposibilitate de a restitui lucruri de aceeasi natura, el va face plata in bani dupa valoarea pe care o au lucrurile:



la termenul

si in locul unde urma a se face restituirea

-daca termenul si locul restituirii nu au fost determinate, dupa valoarea lucrurilor din momentul si in locul incheierii contractului.

In caz de intarzietre, imprumutatul datoreaza si daune interese moratorii (denumite “dobanzi” de legiuitor ) dar nu mai de la data “ cererii prin judecata a imprumutatului “ ( art. 1586 Cod Civil ).

OBLIGATIILE IMPRUMUTATORULUI

Raspunderea pentru vicii

-in principiu, imprumutatorul nu are nici o obligatie. Eventualele cheltuieli de conservare sunt in sarcina imprumutatului ca proprietar.

Desi art. 1580 – dispune ca imprumutatorul este raspunzator (delictual ) dee daunele cauzate prin viciile ascunse ale lucrului, la fel ca si comodantul, este lipsit de importanta practica, caci lucrurile :

fungibile

si consumptibile

numai in mod exceptional pot provoca daune.

IMPRUMUTUL CU DOBANDA

In acest caz imprumutatorul pretinde de la imprumutat :

pe langa obligatia de restituire

o prestatie oarecare in schimbul transferarii proprietatii lucrului imprumutat

Aceasta prestatie consta intr-o suma de bani numita dobanda.

Acest contract are ca obiect dublu :

lucrul imprumutat (codul civil il numeste capital )

si dobanda.

Lucrul imprumutat- in cazul imprumutului de bani la scadenta trebuie sa fie restituita suma imprumutata.

Daca schimbarea valorii monedei are loc dupa scadenta si dupa ce debitorulm a fost pus in intarziere, se admite reevaluarea sumei imprumutate.

DOBANDA – potrivit decretului nr. 31- 1954 pentru stabilirea dobanzii legale, dobanda stabilita in conventii nu poate depasi dobanda legala+, care erste de 6% pe an.

In toate cazurile dobanda se calculeaza numai:

asupra capitalului ( asupra sumei imprumutate )

dobanda la dobanda (anatocismul) fiind interzisa ( art. 3) (Leg. 313/ 1879)

deoarece imprumutul ar fi prea oneros.

Dovada platiilor dobanzilor:

se face potrivit dreptului comun inclusiv prin prezumtia (absoluta, respectiv relativa ) de liberare a debitorului rezultand din remiterea voluntara a titlului original facuta de creditor debitorului.

Aici Codul Civil:

prevede o regula speciala

daca imprumutatorul elibereaza o chitanta de primire a capitalului, fara a face mentiunea in privinta dobanzilor, ele sunt prezumate a fi fost platite (art.1590).

REGULI SPECIALE PRIVIND RASPUNDEREA IMPRUMUTATULUI PENTRU NERESPECTAREA OBLIGATIILOR CIVILE IN CAZUL IMPRUMUTURILOR BANESTI

-in aceasta privinta se aplica dreptul comun din materia raspunderii contractuale cu anumite particularitati:

daunele moratorii sunt echivalente cu dobanda legala

creditorul nu este obligat sa dovedeasca paguba suferita, deoarece daunele moratorii sunt datorate independent de :

-existenta

-sau intinderea pagubei

punerea in intarziere a debitorului se poate face numai printr-o cerere de chemare in judecata, nu si prin notificare (art. 1088 si art. 1586 Cod Civil ) .

PRESCRIPTIA DREPTULUI LA ACTIUNE PENTRU PLATA DOBANZILOR

- deoarece imprumutatul este obligat sa plateasca dobanzile pentru prestatii succesive

lunare- aca partile nu au convenit altfel ( art. 5 Decretul 311-1954 ) T dreptul la actiune cu privire la fiecare din aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebita (art. 12 din Decretul 167 /1954 ) , termenul calculandu-se de la data exigibilitatii fiecarei rate de dobanda.

Dobanzile sunt T pretentii accesorii .

Momentul inceperii prescriptiei pentru acestea nu este legat de inceputul dreptului la actiune privind pretentia principala. ( aici nu se va aplica principiul accesorium secquitur principale ).

STINGEREA IMPRUMUTULUI DE CONSUMATIE

1.prin plata facuta la termenul prevazut:

in contract

sau printr-o hotarare judecatoreasca

sau la termenul platii efectuata de buna voie

deoarece termenul este stabilit de regula in favoarea debitorului T plata se poate face si inainte de termen.

Daca termenul este stipulat in favoarea ambelor partii – debitorul poate face plata inainte de termen cu consimtamantul creditorului.

  1. alte moduri de stingere

sunt prevazute de dreptul comun:

remiterea de datorie

confuziune

dare in plata

compensatiune

el avand ca obiect bunuri fungibile.

In caz de moarte a oricareia dintre parti , drepturile si obligatiile ce rezulta din imprumut se transmit mostenitorilor potrivit regulilor generale.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 791
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site