Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


INFRACTIUNI PREVAZUTE IN LEGEA NR.78/2000 PRIVIND PREVENIREA, DESCOPERIREA SI SANCTIONAREA FAPTELOR DE CORUPTIE

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



INFRACTIUNI PREVAZUTE IN LEGEA NR.78/2000

PRIVIND PREVENIREA, DESCOPERIREA SI




SANCTIONAREA FAPTELOR DE CORUPTIE

CONSIDERATII GENERALE

Coruptia a existat inca din antichitate, in special in randul functionarilor publici ,iar in anumite perioade istorice oferirea si primirea de foloase necuvenite de catre functionari au fost acceptate ca fiind ceva firesc si tinand de o anumita curtoazie.

In Europa, Codul Penal Francez din 1810 introduce pentru prima data sanctiuni severe pentru faptele de coruptie atat in legatura cu indeplinirea corecta a indatoririlor de serviciu, cat si pentru efectuarea unor acte contrare indatoririlor de serviciu. Acest model, adaptat la specificul fiecarei tari, a fost urmat in ce priveste reglementarea de majoritatea codurilor penale europene.

O reglementare legala s-a facut si in legislatia romana cu privire la infractiunile de coruptie(darea si luarea de mita, primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta) prin Codul Penal din 1864 si apoi prin Codul Penal din 1936, iar Codul Penal din 1968 incrimineaza faptele de coruptie in capitolul I al Titlului VI Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul.

In orice caz coruptia reprezinta un mod special de folosire a functiei publice pentru obtinerea de avantaje materiale, un abuz de putere pentru a obtine bani sau alte foloase. De cele mai multe ori ea nu este decat o banala intelegere intre cel care da si cel care primeste si prin care se negociaza un avantaj prin incalcarea legii, desfasurandu-se in conditii de clandestinitate.

Dar coruptia reprezinta un fenomen social foarte grav deoarece submineaza edificiul democratiei si contribuie la intarzierea procesului de formare a statului de drept.

Coruptia, care atat la noi in tara, cat si in toata lumea a luat o amploare deosebita, cunoaste forme noi , variate si complexe , manifestate indeosebi prin patrunderea ei in cele mai inalte trepte ale societatii , cu ramificatii ce depasesc frontierele.

2.CONCEPTUL DE CORUPTIE

Coruptia poate fi privita ca un fenomen social, ca o expresie a unei descompuneri morale si degradarii spirituale, dar si ca un fenomen juridic.

Romania animata de dorinta integrarii europene a semnat toate conventiile si tratatele internationale privind prevenirea si combaterea coruptiei.. De asemenea, ea a fost nevoita sa-si alinieze legislatia in domeniu, la standardele europene.

In acest sens Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Referitor la definirea conceptului de coruptie , nici Codul Penal , nici actul normativ mentionat si nici alte legi speciale nu cuprind o referire expresa si

clara. Din acesta cauza s-a generat o tendinta de extrapolare , de extindere a acestui concept dincolo de limitele sale firesti.

Aceasta situatie ambigua a fost curmata prin adoptarea Legii nr. 78/2000, prin care conceptul de coruptie a fost limitat la doar patru infractiuni :

-luarea de mita

-darea de mita

-primirea de foloase necuvenite

-traficul de influenta

Prin prevederile art.5, alin. 1,al actului normativ analizat legiuitorul a extins faptele de coruptie si la infractiunile prevazute in legile speciale, ca modalitati specifice ale infractiunilor prevazute la art. 254-257 C.pen., in functie de calitatea peersoanelor care savarsesc sau fata de care savarsesc faptele, ori in raport cu sectoarele de activitate unde acestea se comit.

Dar acelesi legiuitor face referire si incrimineza alte doua categorii de infractiuni:

-infractiuni asimilate faptelor de coruptie

-infractiuni in legatura directa cu faptele de coruptie

3.IMPACTUL PREVEDERILOR LEGII NR. 78/2000 ASUPRA INFRACTIUNILOR DE CORUPTIE PROPRIU-ZISE

3.1.INFRACTIUNEA DE LUARE DE MITA

Situatia premisa care intra in structura sa consta in existenta unui serviciu ca o autoritate , organ, institutie de stat , societate comerciala si care are competenta de a efectua acte de natura celor ce prilejuiesc savarsirea acestei infractiuni.

Aceasta situatie premisa se rasfrange asupra calitatii subiectului activ –functionar sau alt salariat- caruia ii sunt conferite anumite atributii de serviciu care sunt indispensibil legate de insasi existenta infractiunii.

Potrivit art. 8 din legea nr.78/2000, prevederile art.254 C.pen.,se aplica si magistratilor, directorilor, administratorilor si cenzorilor societatilor comerciale, companiilor si societatilor nationale, ori regiilor autonome si oricaror agenti economici.

Ca atare, din continutul acestor prevederi legale rezulta ca existenta infractiunii de luare de mita a fost extinsa si cu privire la societatile comerciale, companiile si societatile nationale , regii autonome si alti agenti economici.

In ce priveste consecintele adoptarii actului normativ asupra prevederilor art. 254, alin. 2 C.pen., rezulta ca fapta penala este determinata de calitatea speciala ceruta subiectului activ si anume aceea de a fi functionar cu atributii de control.

Prin functionar cu atributii de control se intelege acea persoana care are in sfera sa de competenta verificarea permanenta sau temporara a modului de desfasurare a activitatii in anumite sectoare, putand lua sau propune masuri in vederea imbunatatirii acesteia.

Art.7, alin. 1,din Legea nr. 78/2000 incrimineaza forma agravata a infractiunii de luare de mita cand fapta a fost savarsita de o persoana care, potrivit legii , are atributii de constatare sau de sanctionare a contraventiilor, ori de constatare, urmarire sau judecare a infractiunilor.

Deci, legiuitorul a considerat justificat ca o asemenea fapta comisa de functionari cu atributii de control sau asigurarea ordinii de drept, prezinta un pericol social mai ridicat.

Prin art. 9 din Legea nr.78/2000 s-a statuat ca daca infractiunea de luare de mita este savarsita in interesul unei organizatii,asociatii sau grupari criminale, ori a unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influenta negocierile tranzactiilor comerciale internationale ori schimburile sau investitiile internationale, maximul pedepsei prevazut de art. 254 C.pen., se majoreza cu 5 ani.

Prin interes se intelege atat avantajul,folosul,castigul,profitul,cat si preocuparea de a obtine un succes,un avantaj,efortul depus intr-o actiune pentru satisfacerea anumitor nevoi.

O alta chestiune comparativa se refera la masura de siguranta a confiscarii banilor sau foloaselor care au facut obiectul infractiunii de luare de mita sau oblgatia faptuitorului la plata contravalorii lor atunci cand acestea nu se mai gasesc.

Nu sunt supuse acestei masuri de siguranta bunurile sau foloasele care desi au fost promise sau oferite nu au fost date efectiv functionarului

Prin dispozitiile art.19 din Legea nr.78 s-a statuat ca in cazul infractiunilor la care se refera capitolul III al legii,banii,valorile sau orice alte bunuri care au fost date pentru a determina savarsirea infractiunii sau pentru a rasplati pe infractor,ori cele dobandite prin savarsirea infractiunii,daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia,se confisca iar daca bunurile nu se gasesc,condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Fata de aceasta reglementare se pune in mod firesc intrebarea daca s-a dat o noua reglementere masurii de siguranta a confiscarii speciale in cazul infractiunilor de coruptie.



Ca atare ele au aplicabilitate si in cazul infractiunilor de coruptie prevazute de art.254-257,C.Pen.potrivit principiului ca legea speciala are prioritate fata de legea generala.

O asemenea concluzie se impune deoarece textul de lege prevede in mod imperativ ca ea se refera la toate infractiunile cuprinse in capitolul III din actul normativ respectiv.

3.2 INFRACTIUNEA DE DARE DE MITA

Subiect pasiv principal al acestei infractiuni este autoritatea,organul,institutia de stat,unitatea,persoana juridica,societatea comerciala,compania si societatea nationala,regia autonoma si orice agent economic al carui serviciu este si actioneaza functionarul a carui corupere se incearca sau se realizeaza.

Subiect pasiv secundar al infractiunii de dare de mita poate fi chiar functionarul a carui corupere s-a incercat fara a se reusi.

Prin dispozitiile art.7,alin.2 din Legea 78 se statueaza ca atunci cand darea de mita se savarseste fata de o persoana care potrivit legii,are atributii de constatare sau de sanctionare a contraventior,ori de constatare,urmarire sau judecare a infractiunilor,precum si fata de un functionar cu atributii de control,fapta se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de art.255,C.pen. al carui maxim se majoreaja cu 2 ani.

Prin textul legal mai sus mentionat s-a instituit o modalitate agravanta a infractiunii de dare de mita,in raport cu calitatea speciala a subiectului pasiv secundar.

Art.8 si 9 din Legea 78/2000,sunt aplicabile in cazul infractiunii de dare de mita.

Masura de siguranta a confiscarii speciale reglementata prin prevederile art.19 din legea 78,are prioritate fata de dispozitiile art.255,alin.4si 5 C.pen.

3.3 INFRACTIUNEA DE PRIMIRE DE FOLOASE NECUVENITE

In cazul acestei infractiuni s-au produs unele modificari prin adoptarea legii 78/2000.

Situatia premisa si subiectul activ nemijlocit,in cazul acestei infractiuni au suferit modificari prin reglementarea prevederilor art.8 din lege,in sensul ca ele au suferit modificari in cazul infractiunii de luare de mita.

O alta modificare se refera la faptul ca prin dispozitiile art.7,alin.3 din lege,alaturi de modalitatea tip a infractiunii de primire de foloase necuvenite,a fost incriminata si o varianta agravata a acestei infractiuni in raport de calitatea speciala a subiectului activ al acesteia.

Astfel prin acest text de lege se prevede ca daca infractiunea a fost savarsita de catre o persoana care potrivit legii are atributii de constatare sau de sanctionare a contraventilor,ori de constatare,urmarire sau judecare a infractiunilor,precum si de un functionar cu atributii de control fapta se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de art.256,C.pen.al carei maxim se majoreaja cu 2 ani.

O alta modalitate normativa agravata a infractiunii de primire de foloase necuvenite a fost incriminata prin art.9 din Legea nr.78/2000 prin acest text prevazandu-se ca atunci cand infractiunea este savarsita in interesul unei organizatii,asociatii sau grupari criminale or al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influenta negcierile tranzactilor comerciale ori schimburile sau investitiile internationale,maximul prevazut de art.256,alin.1,C.pen. se majoreaza cu 5 ani.

In ce priveste latura subiectiva a infractiunii,aceasta nu a fost modificata prin art.9 din lege,care prevede ca daca infractiunea a fost savarsita in interesul unei organizatii,asociatii sau grupari criminale,maximul pedepsei prevazute de lege se majoreaza cu 5 ani.

In literatura juridica s-a exprimat punctul de vedere potrivit caruia infractiunea de primire de foloase necuvenite se comite numai cu intentie directa,fiind necesar ca faptuitorul sa actioneze cu vointa de a primi bani sau alte foloase dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale,si la care era obligat in temeiul acesteia si stiinta ca acestea nu i se cuvin legal.

Pentru existenta infractiunii este suficient si posibil ca faptuitorul primind banii sau alte foloase,dupa indeplinirea actului la care era obligat de functia sa,sa accepte posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos.

Imprejurarea ca urmarea imediata,rezultatul socialmente periculos,este cert si de neinlaturat,nu justifica prin ea insasi concluzia ca infractiunea de primire de foloase necuvenite se savarseste numai cu intentie directa.

In ce privest banii,valorile,sau orice alte bunuri primite acestea se confisca,iar daca nu se gasesc,condamnatul este obligat la plata echivalentului in bani.

3.4 INFRACTIUNEA DE TRAFIC DE INFLUENTA

Ca si in cazul infractiunilor de dare de mita,luare de mita,si primirea de foloase necuvenite,situatia premisa la aceasta fapta penala a fost extinsa prin prevederile art.8 din Legea nr.78/2000.

Subiectul activ nemijlocit al infractiunii detrafic de influenta poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal,fara nici o alta conditionare.

In literatura juridica s-a exprimat parerea ca pentru a fi subiect activ nemijlocit al infractiunii de trafic de influenta este necesar ca faptuitorul sa raspunda cerintei esentiale daca avea influenta sau de a lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar sau alt salariat.

Prin art.7,alin.3 din Legea nr.78/2000 a fost incriminata o modalitate agravata a infractiunii de trafic de influenta,prevazandu-se ca daca infractiunea a fost savarsita de o persoana care,potrivit legii are atributii de constatare sau sanctionare a contraventilor,ori de constatare,urmarire sau judecare a infractiunilor,precum si de un functionar cu atributii de control,maximul pedepsei se majoreaza cu 2 ani.

4.ANALIZA INCRIMINARII LEGALE

Legea nr.78/2000 incrimineaza 3 categori de fapte de coruptie :

-Infractiuni de coruptie propriu zisa

-Infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie

-Infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie

O prima problema ce se ridica in legatura cu aceasta incriminare este aceea de a se stabili daca legiuitorul a reglementat mai multe fapte penale distincte de incriminare sau o singura infractiune de coruptie.



4.1 OBIECT JURIDIC

Ceea ce este comun la aceste infractiuni,inscrise in capitolul 3,este obiectul juridic generic de grup.Acest obiect juridic rezulta atat din textul legii,cat si din reglementarile pe care le cuprinde.

El consta in relatiile sociale privind exercitarea cu cinste si probitate profesionala de catre funtcionarii publici,directorii,persoane din sistemul financiar-bancar,a atributilor sau insarcinarilor de serviciu sau a celor incredintate in mod special.

Obiectul juridic al infractiunilor reglementate in Legea 78 este unul complex.Distingem in alcatuirea sa,pe de o parte relatiile sociale,privind exercitarea atributilor persoanelor cu functii publice,a organelor de constatare,control,urmarire si judecata,iar pe de alta parte,operatiunile privind stabilirea de valori diminuate,acordarea de credite sau subventii cu incalcarea legii,efectuarea de operatiuni financiar bancare incompatibile cu functia detinuta,sau tainuirea,asocierea,falsul,uzul de fals si abuzul in serviciu,savarsite in legatura cu infractiunile de coruptie,sau asimilate acestora,or folosirea in orice mod de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la asemenea informatii.

4.2OBIECTUL MATERIAL

Obiectul material al infractiunilor reglementate prin legea analizata poate fi :banii,bunuri sau alte foloase.

Banii pot fi efectiv sau sub forma de valori sau titluri de orice fel,dividende,rente,dobanzi,comisioane,beneficii de pensii sau onorarii.

Bunurile pot fi de orice fel :industriale,alimentare,artistice,opere de arta,carti,documente vechi.

Prin expresia alte foloase se pot intelege orice avantaje sau facilitati fie cu caracter patrimonial dar si nepatrimonial.

In cazul infractiunilor reglementate de aceasta lege,banii,valorile,sau alte bunuri care au fost date sau primite,daca nu sunt restituite persoanei vatamate ci in masura in care nu servesc la despagurirea acesteia se confisca,iar daca bunurile nu se gasesc,condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

4.3 SUBIECTUL ACTIV

De regula,subiectul activ nemijlocit al unei infractiuni de coruptie este circumstantial,acesta fiind o persoana fizica,avand o anumita calitate.Legea cere acestuia –functionar sau alt salariat-anumite indatoriri de serviciu care sunt indispensabil legate de existenta infractiunii.

In cazul acestor infractiuni,subiectul activ nemijlocit este calificat si el poate fi nu numai functionarul,ci si alte persoane care indeplinesc temporar sau permanent anumite functii sau insarcinari.

Deci legiuitorul a considerat ca infractiunea de luare de mita prezinta un pericol social mai ridicat cand este comisa de functionarii cu atributii de asigurarea ordinii de drept si de control.

Infractiunile de coruptie se pot comite sub toate formele de participatie,autorat,coautorat,instigare,complicitate si tainuire.Dar in cazul coautoratului,avand in vedere ca aceste infractiuni au subiect calificat,nu poate fi coautor decat persoana care avea acea calitate in momentul savarsirii infractiunii.Daca la asemenea infractiuni contribuie si alte persoane decat cele cu calitate speciala ele nu pot avea calitatea de coautor,ci doar de instigator sau complice.

4.4 SUBIECTUL PASIV

La aceste infractiuni exista un subiect pasiv principal care poate fi :-autoritatea,organul,institutia de stat,unitatea,persoana juridica,societatea comerciala,compania si societatea nationala,regia autonoma si orice agent economic in al carui servici este si functioneaza functionarul a carui corupere se incearca sau se realizeaza.

Subiect pasiv secundar poate fi chiar functionarul a carui corupere s-a incercat fara a se reusi,sau care sufera,ori ar putea suferi prin savarsirea acestor fapte penale.

4.5 LATURA OBIECTIVA

Latura obiectiva a acestor infractiuni care aduc atingere,vatama sau lezeaza valorile sociale ocrotite prin legea penala cuprinde pe langa actiunea,inactiunea specifica si o urmare periculoasa si un raport de cauzalitate dintre acestea.

Infractiunile comise printr-o actiune pot consta in :luarea de mita,darea de mita,oferirea,promisiunea,primirea de foloase necuvenite,trafic,stabilirea,utilizarea,folosirea,efectuare de operatiuni,asocierea,tainuirea,contrabanda,folosirea de informatii.

Acestor tipuri distincte le corespund tot atatea modalitati normative in care se comit infractiunile reglementate de aceasta lege,cu precizarea ca actul normativ a reglementat atat forma tip cat si forma agravat.

Forma agravata acestor infractiuni exista atunci cand faptele sunt savarsite in interesul unei organizatii,asociatii sau grupari criminale ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influenta negocierile tranzactilor comerciale internationale ori schimburile sau investitiile internationale.

4.6 LATURA SUBIECTIVA

In ce priveste latura subiectiva a acestor infractiuni potrivit reglementarilor din lege au intotdeauna forma intentiei in ambele ei modalitati,directa si indirecta.Faptele savarsite din culpa nu se pedepsesc.

Prin urmare autorul sau autorii infractiunii,ori complicii sau instigatorii i-si reprezinta consecintele ce decurg din oricare din actiunile incriminate in textul legii si urmaresc sau accepta producerea acestora

4.7 FORMELE INFRACTIUNII

In ce priveste formele infractiunii,tentativa este sanctionata de lege in cazul tuturor infractiunilor incriminate.

Consumarea infractiunilor survine in momentul efectuarii oricareia dintre infractiunile reglementate in Codul Penal,textul legii or al legilor speciale.



4.8 REGIMUL SANCTIONATOR

Cu privire la regimul sanctionator,infractiunile reglementate sunt sanctionate cu pedepse diferite,avand limite minime si maxime.Infractiunile de coruptie sunt sanctionate cu pedepsele prevazute in codul penal.

4.9 MASURI DE SIGURANTA

In cazul infractiunilor de coruptie,acelor asimilate infractiunilor de coruptie ori a infractiunilor in legatura directa cu infractiunile de coruptie,banii,valorile sau orice alte bunuri care au fost date pentru a determina savarsirea infractiunii sau pentru a rasplati pe infractor ori cele dobandite prin savarsirea infractiunii,daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia,se confisca,iar daca bunurile nu se mai gasesc,condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

5.ASPECTE PROCESUALE

Infractiunile incriminate prin legea nr.78/2000 ca infractiuni de coruptie,infractiuni asimilate acestora ori ca infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie se urmaresc si se judeca potrivit regulilor de procedura obisnuite,prevazute de Codul de Procedura Penala.

5.1 SESIZAREA

Sesizarea organelor de urmarire penala se poate face prin plangere sau denunt,conform prevederilor art.221-227,C.pr.pen.

Potrivit art.23,alin.1din lege,persoanele cu atributii de control sunt obligate sa instiinteze organul de urmarire penala sau dupa caz,organul de constatare a savarsirii infractiunilor abilitat de lege,cu privire la orice data din care rezulta indicii ca s-a efectuat o operatiune sau un act ilicit ce poate atrage raspundere penala,prevazuta de lege.

De asemenea,persoanele cu atributii de control sunt obligate in cursul efectuarii actelor de control sa procedeze la asigurarea si conservarea urmelor infractiunii,a corpurilor delicte si a oricaror mijloace de proba ce pot servi organelor de urmarire penala.

5.2 COMPETENTA

Pentru a pune in evidenta implicatiile Legii nr.78/2000 si ale OUG.nr.43/2002 asupra competentei materiale a prcurorului in cazul infractiunilor de coruptie trebuie sa facem o abordare comparativa a prevederilor din legea penala si a celor din legea speciala.

In ce priveste legea generala,prin art.209,alin.3,din C.pr.pen. se prevede ca urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procurori in cazul infractiunilor de :luare de mita,dare de mita,primirea de foloase necuvenite,traficul de influenta.

Iar in conformitate cu art.209,alin.4,C.pr.pen procurorul competent sa efectueze urmarirea penala in cauzele sus mentionate este procurorul de la parchetul corespunzator instantei care,potrivit legii,judeca in prima instanta cauza.

In legatura cu competenta materiala a procurorilor de a efectua urmarirea penala in cauzele avand ca obiect infractiuni de coruptie,au intervenit unele schimbari,au fost constituite structuri specializate pentru combaterea infractiunilor de coruptie si anume ;

-Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate care functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

-Serviciile de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate in cadrul Parchetelor de pe langa Curtiile de Apel.

-Birourile pentru combaterea coruptiei si criminalitatii organizate din cadrul Parchetelor de pe langa Tribunale.

5.3 JUDECARE INFRACTIUNILOR DE CORUPTIE

Judecarea infractiunilor de coruptie si acelor asimilate acestora se face potrivit regulilor procesuale din dreptul comun,dar se pot constitui si complete specializate potrivit legii de organizare judecatoreasca.

Prin hotararea judecatoreasca instanta trebuie sa dispuna confiscarea banilor,valorilor sau a oricarui fel de bunuri care au fost date pentru a determina sau pentru a rasplati pe infractor sau cele dobandite prin comiterea acestei infractiuni.

Se dispune aceasta masura a confiscarii speciale numai daca banii sau bunurile nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia.

Daca bunurile nu se gasesc,condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani sau bunurile dobandite in locul acestora se vor confisca.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1117
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site