Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AdministratieDrept


Impartelala de ascendent

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Raspunderea juridica a salariatilor
Ce trebuie sa cunoasteti referitor la interogatoriul (marturisire)
CONTRACTUL DE INCHIRIERE A SUPRAFETELOR LOCATIVE
INCETAREA CONTRACTULUI DE SOCIETATE CIVILA
CONTRACTUL DE SOCIETATE
Dreptul Afacerilor – test grila
DREPT CIVIL. DREPTURI REALE – TEST GRILA
PATRIMONIUL
NOTIUNEA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE DONATIE
VICTIMA – ANALIZA VICTIMOLOGICA

Impartelala de ascendent

Sectiunea I

Definitia si conditiile de valabilitate ale partajului de ascendent.




In termenii art. 794 Cod civil „tatal mama si ceilalti descendenti pot face imparteala bunurilor lor intre fii si ceilalti descendenti”. Pornindu-se de la dificultatile pe care le implica partajul si din dorinta evitarii unor conflicte intre mostenitori, Codul civil permite ascendentilor sa-si imparta, prin donatie sau prin testament, averea intre descendenti. Vointa ascendentului are in acest caz rol determinat in repartizarea catre mostenitori a bunurilor sale si in mentinerea echilibrului patrimonial dintre acestia referitor la bunurile ascendentului.

Partajul de ascendent are ca principal efect faptul ca impiedica nasterea, totala sau partiala, a starii de indiviziune, bunurile succesorale fiind dobandite in proprietate exclusiva si nu pe cote parti.

Partajul de ascendent a fost definit ca fiind actul juridic dintre vii(donatie) sau pentru cauza de moarte (testament) prin care ascendentul imparte intre toti descendentii sai cu vocatie succesorala la deschiderea mostenirii, bunurile sale – in tot sau in parte - aceste bunuri fiind dobandite de catre ei divizat, iar nu in indiviziune.

Fie ca se realizeaza pe calea unei donatii, fie prin testament, daca conditiile impartelii de ascendent sunt indeplinite, este preintimpinata nasterea starii de indiviziune intre succesori la deschiderea succesiunii.

Conditiile de valabilitate ale impartelii de ascendent

Conditiile de forma. Codul civil, in art. 795, stabileste regula ca imparteala de ascendent se poate face numai in forma necesara pentru donatii sau testamente. Ca urmare partajul de ascendent este un act juridic solemn.

Conditii de fond.

Conditiile de fond ale partajului de ascendent depind de actul juridic prin care se realizeaza. Daca partajul este realizat prin intermediul unei donatii, conditiile privind capacitatea, consimtamantul, cauza si obiectul actului juridic sunt cele prevazute de lege pentru donatii, dupa cum in cazul partajului-testament conditiile respective sunt cele specifice testamentelor. In plus, este necesar a fi indeplinite anumite conditii refritoare la persoanele care pot face un astfel de partaj, la persoanele intre care este permis a se face partajul si la respectarea drepturilor fiecarui descendent.

Conditiile referitoare la persoanele implicate in partajul de ascendent. Din dispozitiile anterior citate ale art. 794 Cod civil, rezulta ca la ora actuala partajul de ascendent poate fi realizat numai de catre ascendenti „pentru fii si ceilalti descendenti”. El se poate, deci, realiza numai in linie directa in sens descendent si nu si intre alte rude. Acestea din urma daca transmit bunuri in proprietate exclusiva mostenitorilor lor prin intermediul donatiei sau testamentului, nu se vor aplica regulile speciale ale partajului de ascendent, ci doar regulile de drept comun ale mostenirii.

Sectiunea a II-a

Efectele impartelii de ascendent.

Partajul de ascendent poate produce efecte imediate sau din cele care se manifesta numai dupa deschiderea succesiunii, dupa cum el se face prin intermediul donatiei sau al testamentului. De aceea analiza acestor efecte se va face distinct pentru cele doua situatii amintite.

Efectele impartelii-donatie.

Efecte inainte de deschiderea mostenirii. Donatia partaj produce unele efecte inca de la momentul efectuarii ei. Urmare a partajului efectuat prin intermediul donatiei, descendentii dispunatorului devin proprietari, in mod imediat si irevocabil, asupra bunurilor ce le-au fost atribuite fiecaruia dintre ei.

Raporturile dintre donator si donatari. Raporturile sunt cele specifice donatiei din dreptul comun in sensul ca fiecare donatar devine succesor cu titlu particular al donatorului cu privire la bunul sau drepturile transmise. Ca urmare, donatorul are fata de donatar obligatia de garantie pentru faptele sale personale, iar donatarii, obligatia de recunostinta datorata potrivit dreptului comun referitor la donatii.

Donatorul poate revoca donatia pentru ingratitudine sau pentru neindeplinirea sarcinilor. Revocarea pentru survenienta de copii este exclusa intrucat, prin ipoteza, dispunatorul are descendenti din moment ce efectueaza un partaj intre acestia.

In principiu, decesul donatarului inaintea donatorului nu antreneaza caducitatea partajului realizat pe aceasta cale, bunurile atribuite donatarului urmand a se transmite proprilor succesori ai acestuia. In cazul in care s-a prevazut o clauza de reintorcere a bunurilor in patrimoniul donatorului pentru caz de predeces al descendentului donatar, aceasta este valabila dar consecinta va fi nulitatea partajului de ascendent pentru omisiunea cuprinderii la partaj a descendentilor ce vin prin reprezentare.

Raporturile dintre donatari. In raporturile dintre descendentii donatari efectele sunt cele specifice partajului. Efecele se produc insa de la data actului de imparteala si nu de la data deschiderii succesiunii. Ca urmare descendentii intre care s-a facut partajul de ascendent beneficiaza de garantia pentru evictiune, ca la partajul de drept comun in sensul ca daca unul dintre ei a fost evins, pierderea va fi suportata nu numai de catre el, ci de toti copartajantii, proportional cu partea cuvenita. Apoi, plata eventualelor sulte stipulate in donatia-partaj este garantata cu privilegiul copartajantului asupra imobilelor cuprinse in actul respectiv , iar neplata acestora nu duce la rezolutiunea conventiei.

Efecte dupa deschiderea mostenirii. La decesul ascendentului, descendentii donatari devin succesibili ai acestuia, pastrand insa si calitatea de donatari. In calitate de succesibili ei beneficiaza de un drept de optiune succesorala. Daca accepta succesiunea ei dobandesc bunurile succesorale in stare divizata, deci pastraza bunurile dobandite prin donatie. Bunurile care nu au fost incluse in donatia-partaj se transmit succesorilor in stare de indiviziune si vor fi apoi impartite potrivit regulilor de drept comun.

Descendentii donatari acceptanti ai succesiunii raspund de pasivul mostenirii proportional cu partea ereditara a fiecaruia.

Daca prin imparteala de ascendent se incalca rezerva succesorala a descendentilor, acestia pot cere reductiunea liberalitatilor excesive. Desigur ca ascendentul nu este obligat sa doneze descendentilor bunuri de valori egale, putand gratifica pe unii dintre descendenti mai mult decat pe ceilalti dar numai in limitele cotitatii disponibile. Daca se depaseste aceasta cotitate si se incalca rezerva, cel lezat poate apela la actiunea in reductiune. In acest scop se vor reuni valoric la activul net al mostenirii, dar in mod fictiv, pentru calcul, bunurile cuprinse in donatiile facute de de cujus, iar calculul rezervei se va face raportat la aceasta masa.

Raportul donatiilor din actul de partaj nu este posibil[2] deoarece efectuarea lui ar echivala cu o anulare a efectelor partajului de ascendent, impartteala ce constituie o lichidare anticipata a mostenirii.Nefiind supuse raportului aceste bunuri se imputa asupra rezervei descendentilor si numai in masura depasirii ei asupra cotitatii disponibile.

Daca descendentul gratificat nu accepta succesiunea, el pastreaza calitatea de donatar dar devine strain de succesiune. El nu va fi in acest caz tinut de datoriile succesorale. Donatia se va imputa in aceasta situatie asupra cotitatii disponibile, ceea ce va permite pastrarea ei de catre donatar, in limitele acestei cotitati.

Efectele impartelii testamentare



Lipsa de efecte inainte de deces. Spre deosebire de donatia-partaj, testamentul-partaj este un act juridic pentru cauza de moarte. Ca urmare, el nu va produce nici un fel de efecte anterior decesului dispunatorului. Bunurile cuprinse in acest gen de imparteala nu devin proprietatea descendentilor decat dupa moartea dispunatorului.

Pe parcursul vietii sale ascendentul care a intcmit un act de partaj de ascendent bazat pe un testament    poate sa-l modifice sau chiar sa-l revoce.

Efectele dupa decesul dispunatorului. La decesul ascendentului lor descendentii beneficiaza de drepul de optiune succesorala astfel incat ei pot accepta pur si simplu succesiunea, o pot accepta sub beneficiul de inventar sau pot renunta la ea. Un eventual descendent copartajant care este nemultumit de bunurile din lotul sau nu poate renunta la testament si sa pretinda primirea parti cuvenite din mostenire in baza regulilor comune privind devolutiunea succesorala. Aceasta deoarece descendentii intre care s-a facut imparteala pe baza testamentului nu devin legatari, ci ei raman mostenitori legali. Ca urmare ori accepta mostenirea impartita conform vointei defunctului, ori renunta la mostenire si nu primesc nimic din aceasta.

Daca descendentii coprtajanti accepta mostenirea, ei dobandesc bunurile atribuite in baza impartelii testamentare in stare divizata, de la momentul deschiderii succesiunii, iar nu in stare de indiviziune. Se transmit, totusi, in stare de indiviziune catre mosteniori, bunurile existente la data deschiderii succesiunii si care nu au fost cuprinse in partajul de ascendent.

Urmare a impartelii realizata pe calea testamentului, intre descendenti se nasc raporturi juidice specifice prtajului succesoral si ca atare descendentii isi datoreaza garantie pentru evictiune dupa regulile de la partajul de drept comun. La fel, ei se bucura de privilegiul imobiliar pe care il are copartasul in materie de imparteala.

Bunurile care nu au fost cuprinse in partajul de ascendent si care se transmit, dupa cum am aratat mai sus, catre descendenti in stare de indiviziune, vor fi impartite intre acestia potrivit regulilor de drept comun.

Mostenitorii care au acceptat mostenirea pur si simplu vor fi tinuti de obligatia de plata integrala a pasivului succesoral, pe cand cei care au acceptat-o sub beneficiul de inventar vor fi obligati dar in limita bunurilor primite de la defunct.

Daca unul sau mai multe bunuri din lotul unui descendent nu mai exista la momentul deschiderii succesiunii si valoarea lotului a scazut in asemenea masura incat i se incalca rezerva succesorala, mostenitorul respectiv va putea ataca actul de imparteala cu actiune in reductiune in scopul reintregirii rezervei sale. Actiunea in reductiune nu este admisibila daca la deschiderea succesiunii exista bunuri care nu au fost cuprinse in prtajul testamentar si suficiente pentru reintregirea rezervei descendentului lezat .Daca, insa, ca urmare a bunurilor pierite dintr-un lot, unul dintre descendenti a ramas fara nici un bun acesta poate cere nulitatea actului de imparteala in calitate de descendent omis de la partaj, in conditiile art 797 Cod civil.

Cauze de ineficacitate a impartelii de ascendent.

In afara cauzelor de nulitate comune oricarui act juridic, partajul de ascendent poate deveni ineficace si atunci cand s-a realizat prin intermediul unei donatii si aceasta se revoca pentru ingratitudine sau neindeplinirea sarcinilor. De asemenea partajul realizat pe cale testamentara poate deveni ineficace atunci cand legatul a fost revocat sau in caz de caducitate a acestuia.

In raport de dispozitiile art 797 Cod civil, asa cum am aratat deja, imparteala de ascendent este nula atunci cand unul dintre descendentii cu vocatie succesorala efectiva a fost omis de la partaj. Nulitatea opereaza chiar daca in afara bunurilor impartite ar exista in masa succesorala suficiente alte bunuri care sa acopere drepturile succesorale ale celui omis[6].

Nulitatea poate fi invocata nu numai de descendentul omis de la partaj, ci si de oricare dintre ceilalti descendenti.

Descendendentii cu vocatie succesorala efectiva care sunt avuti in vedere pentru analiza valabilitatii donatiei sunt cei de la data deschiderii succesiunii. Nu se iau in calcul renuntatorii sau nedemnii.

Omisiunea sotului supravietuitor din actul prin care se realizeaza imparteala de ascendent nu duce la nulitatea partajului respectiv.

Test de evaluare:

1.Ce este partjul de ascendent

2. Care sunt modalitatile de partaj?

3. Efectele nulitatii partajului

4. Conditile obligatiei la raport.

Test grila :

1.Comorientii sunt:

a.      persoane care au murit impreuna.

b.     Persoane care au vocatie succesorala reciproca si au decedat in aceeasi imprejurare, fara a se putea stabili care a supravietuit celeilalte.

c.     Rudele de gradu I care au murit in acelasi timp.

2. Locul deschiderii succesiunii este:

a.locul ultimului domiciliu al defunctului.

b.locul in care a decedat defunctul.

c. locul unde s-a gasit testamentul.

3. Nedemnitatea, fiind o sanctiune are caracter personal si deci are efecte numai asupra mostenitorului nedemn.

a. adevarat.

b. fals, efectele se produc si asupra mostenitorului ndemnului si asupra tertilor.

c. nedemnitatea nu este o sanctiune.

4.Testamentul olograf poate revoca un testament autentic?

a.da, pentru ca toate formele testamentare au forta egala.

b.nu, pentru ca actul authentic are forta juridica superioara.

c. nu.

5.Testamentul conjunctiv:



a.este permis numai militarilor.

b.Este permis numai minorilor.

c.Este interzis.

Distrugerea fortuita a bunului individual determinat ce face obiectul legatului atrage:

a.obligatia mostenitorilor legali sa procure un bun similar pentru a-l preda legatarului.

b.Caducitatea legatului.

c.Nu are niciun efect.

Lipsa datei din testamentul olograf atrage:

a.caducitatea testamentului.

b.Nulitatea testamentului.

c.Nu exista sanctiune pentru aceasta lipsa

Persoana minora nu poate intocmi un testament.

a.adevarat.

b.Fals.

c.Doar prsoana minora pana la 16 ani. Intre 16 si 18 ani poate intocmi testament pentru jumatate din averea sa.

Partajul de ascendent este un act juridic:

a.      real.

b.     Consensual.

c.     Solemn.

Imparteala prin atribuirea bunului sau prin vanzare se face:

a.      numai daca nu e posibil partajul in natura.

b.     In orice situatie.

c.     Doar la cererea creditorilor.

Raspunsuri grila : 1.b; 2.a; 3.b; 4.a ;5.c ; 6.b ; 7.b ; 8.c ; 9.c ; 10.a.

Bibliografie minimala obligatorie:

Al. Bacaci, Gh. Comanita, Drept civil. Succesiuni si testamente, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2005, editia a II-a

Bibliografie complementara:

D. Chirica, Drept civil. Succesiuni si testamente, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2005;

Fr. Deak, Tratat de drept succesoral,

M.M. Pivniceru, C. Susanu, D. Tatarusan, Mostenirea legala si testamentara. Imparteala mostenirii, practica judiciara, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006



D. Chirica. Drept civil Succesiuni si testamente, Editura Rosetti, Bucuresti 2003, p. 553.

F. Terre, Y Lequette, op. cit. p.857; Fr. Deak, op. Cit., p. 585.

Fr. Deak, op. cit. p. 585; D. Chirica, Drept Drept civil Succesiuni si testamente, p. 554.

F.Terre,Y.Lequette, op.cit.p.866

Fr.Deak, op.cit. p.587

Fr.Deak, op. cit. P.580; D.Chirica, op.cit.p.340



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 763
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site