Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Metode ale muncii informative

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Metode ale muncii informative

Prin metoda a muncii de informatii se intelege un procedeu sau un ansamblu de procedee si tehnici cu ajutorul caruia se obtin date de interes operativ ori se realizeaza alte sarcini specifice activitatilor informative.




Este de observat ca, in cazul mijloacelor muncii informative prezentate in capitolul anterior ofiterul operativ apeleaza la un cadru organizatoric existent in afara organului de politie din care face parte (informatorii sunt in mijlocul populatiei, evidentele de politie apartin, de regula, unor servicii specializate iar pentru dotarile de tehnica operativa se apeleaza la compartimentele de resort).

Spre deosebire de mijloace, metodele muncii informative sunt realizari individuale ale politistului care cauta sa obtina sau sa valorifice o informatie.

Aceste metode sunt:

investigatia;

supravegherea informativa (filajul);

ascultarea in secret;

ascultarea conspirata;

verificarea in secret;

verificarea conspirata;

ridicarea conspirata a obiectelor si inscrisurilor;

fotocopierea in secret a unor inscrisuri;

combinatia informativa.

1. Investigatia

investigatia este o metoda a muncii informative care consta in obtinerea unor informatii de catre ofiterul investigator prin dialog nemijlocit cu persoane ce pot furniza date de interes operativ prin observarea ori constatarea directa a unor situatii sau fapte care intereseaza activitatea politiei, precum si prin studierea unor evidente, altele decat cele ale politiei.

Investigatia se executa fie de catre ofiterul operativ care este interesat sa obtina o anumita informatie sau sa stabileasca veridicitatea unei informatii in posesia careia se afla deja, fie de catre un ofiter specializat ca investitor si care executa aceasta activitate la cererea expresa a unui alt ofiter operativ.

De regula, investigatiile efectuate de catre ofiterii de politie in mod nemijlocit sunt investigatii simple, efectuate la vedere, calitatea de ofiter fiind cunoscuta de interlocutor, pe cand investigatiile efectuate de catre ofiterii specializati ca investitori sunt conspirate, sursa care furnizeaza informatii necunoscand calitatea reala si scopul efectiv urmarit de cel care-l chestioneaza in legatura cu o anumita problema.

Investigatia este un mijloc al muncii informative care acopera domenii vaste de interes. Prin investigatii se pot obtine informatii in legatura cu imprejurarile concrete in care s-a comis o fapta penala, identitatea sau elementele ce pot servi la identificarea autorilor, persoane predispuse a comite o anumita fapta penala, comportarea unei persoane suspecte incluse in temeiul legii care si-au facut aparitia in anumite locuri etc.

Avand in vedere ca activitatea politiei este o activitate efectiv de investigare, aceasta metoda este cel mai frecvent utilizata, fiind practic, la indemana oricarui ofiter si subofiter de politie.



Supravegherea informativa (filajul)

filajul este o metoda a muncii de informatii care consta in urmarirea continua si directa, pe o perioada de timp a unei persoane sau supravegherea unor imobile si locuri de interes politienesc, folosindu-se in acest scop procedee si activitati specifice in vederea culegerii unor date si informatii care intereseaza organele de politie.

Persoanele care fac obiectul urmarii se numesc obiectiv. Urmarirea ca atare se executa de ofiteri ce fac parte dintr-o formatiune specializata si care au dotari corespunzatoare (mijloace de locomotie rapida, posibilitati de machiaj, mijloace tehnice de fotografiere sau filmare, de emisie-receptie etc.).

3. Ascultarea in secret

ascultarea in secret este o metoda a muncii informative care consta in audierea unei persoane (martor) in legatura cu o cauza aflata in lucru la organul de politie, caruia i se cere sa relateze si sa consemneze faptele, imprejurarile si starile de fapt de care are cunostinta, fiind determinata sa pastreze secretul in legatura cu cele discutate si consemnate.

Aceasta metoda succede obtinerii unor informatii de prima sesizare si are ca scop verificarea si consolidarea acestora si, mult mai mult decat atat, obtinerea unor noi date si informatii care pot contura activitatea infractionala a persoanei (persoanelor) aflate in atentie.

Persoanei ascultate i se pune in vedere sa pastreze secretul lucru care trebuie garantat in mod absolut pentru a nu deconspira actiunea iar cele consemnate nu au valoarea unei declaratii de martor conform Codului de procedura penala, art. 18, si al unei notite cu caracter informativ, urmand ca, dupa inceperea urmaririi penale, daca se impune, sa se procedeze la o audiere.

Necesitatea consemnarii persoanele a celor declarate se justifica pentru a preintampina o eventuala retractare a celor declarate in legatura cu faptele, aspectele si imprejurarile pe care le cunoaste si le-a relatat deja.

4. Ascultarea conspirata

ascultarea conspirata este o metoda a muncii informative care consta in audierea unei persoane in legatura cu o fapta aparenta dar care, in realitate prezinta interes operativ, urmarindu-se consemnarea de catre acesta, in termeni precisi, a unor alte aspecte concrete ce intereseaza efectiv politia, evitandu-se posibilitatea retractarii ulterioare a faptelor consemnate.

O astfel de metoda se aplica in situatiile in care sunt semnalate informativ persoanele care au cunostinta efectiv de fapte si imprejurari ce intereseaza politia, dar care, din anumite motive, (rudenie, prietenie cu suspectii sau implicarea proprie in fapta infractionala) nu vor declara adevarul atunci cand vor fi chemate oficial in fata organului de urmarire penala.

Ascultarea conspirata se deosebeste de cea secreta prin urmatoarele:

persoana ce va fi ascultata poate fi invitata la politie in mod oficial, fara a se urmari ca despre acest fapt sa nu cunoasca alte persoane;

ascultarea propriu-zisa se face in mod direct, neinsistandu-se pe necesitatea pastrarii secretului;

cele discutate se consemneaza intr-o declaratie care respecta regulile procedurale.

5. Verificarea in secret



Verificarea in secret este o operatiune efectuata in secret de catre ofiterul operativ, personal sau prin intermediul unui informator, cu scopul de a stabili existenta si localizarea certa a unor bunuri, inscrisuri sau alte obiecte ce pot fi folosite ca probe dupa trecerea la realizarea materialului informativ.

Aceasta activitate se organizeaza in baza unor informatii deja existente in legatura cu posibila existenta a unor documente si obiecte ce ar putea fi folosite ca material probator dar, intrucat nu sunt indeplinite conditiile trecerii la realizarea materialului informativ (de exemplu, nu se stie cine le-a furat sau le-a ascuns), se impune instituirea unui anumit control informativ asupra acestora.

6. Verificarea conspirata

Verificarea conspirata este o metoda a muncii informative care consta in localizarea existentei unor obiecte si inscrisuri ce prezinta interes operativ, in locurile semnalate informativ, recurgandu-se la un pretext oficial care se refera aparent la solutionarea altor probleme sau situatii.

Spre deosebire de verificarea in secret, in cazul verificarii conspirate, prezenta unor persoane straine la locul in care sunt depozitate obiectele (insusirile) ce prezinta interes operativ nu creeaza pentru suspecti nici o suspiciune.

De regula, pentru efectuarea unei verificari bine conspirate, se recurge la folosirea unei alte metode combinatia informativ-operativa si se apeleaza la sursa de informate a caror prezenta in locul respectiv nu creeaza pentru suspecti nici un motiv de ingrijorare.

7. Ridicarea conspirata a obiectelor si inscrisurilor

Ridicarea conspirata a obiectelor (inscrisurilor) ce prezinta interes operativ consta in preluarea, in mod aparent oficial, a unor obiecte sau documente de la detinatorii cu orice titlu, folosindu-se in acest scop o legenda care sa le creeze acestora convingerea ca masura intreprinsa nu are nici o legatura cu activitatea lor infractionala.

La aceasta metoda se recurge in situatia in care nu sunt indeplinite conditiile trecerii la realizarea materialului informativ, implicit la cercetarea directa a infractorilor si se aplica pentru a se evita distrugerea sau disparitia acestor probe veritabile.

Ridicarea conspirata se face fie de organul de politie in baza unei legende temeinice fie prin implicarea unei surse de informare (de la compartimentul contabilitate in cazul documentelor, sau un imprumut de folosinta in cazul obiectelor).

8. Fotocopierea in secret a unor inscrisuri

Metoda se defineste prin titlu si se foloseste in cazurile in care documentele ce constituie mijloace de proba nu pot fi ridicate conform regulilor procesuale, dar pot fi distruse de persoanele lucrate informativ.

Fotocopierea se obtine prin activitatea nemijlocita a ofiterului de politie sau prin intermediul unei surse de informare, si se foloseste ca atare atat ca sursa de noi informatii, cat si ca material de cercetare penala dupa care se trece la realizarea materialului informativ.

9. Combinatia informativa

Combinatia informativa este o metoda de munca folosita in activitatea informativa pe care o desfasoara organele de politie si consta in crearea pe cale artificiala a conditiilor favorabile necesare realizarii sarcinilor stabilite in cauzele aflate in lucru.

In fapt, combinatia se realizeaza printr-un ansamblu de masuri informativ-operative elaborate dupa o conceptie tactica determinata in mod concret, bazata pe exploatarea unor circumstante in care se desfasoara activitatea infractionala cat si cea informativa.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2090
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site