Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Modurile de dobandire a cetateniei romane

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Modurile de dobandire a cetateniei romane




1. Dobandirea cetateniei romane prin nastere .

Facand explicatia principiului ius sanguinis, Legea cetateniei romane stabileste ca este cetatean roman copilul care se naste din parinti cetateni romani. De asemenea, este cetatean roman copilul nascut dintr-un parinte cetatean roman si un parinte strain sau fara cetatenie. In toate aceste cazuri, teritoriul pe care s-a nascut sau unde domiciliaza unul sau ambii parinti, nu influenteaza, in nici un fel cetatenia copilului.

2. Dobandirea cetateniei romane prin repatriere.

Un alt mod de dobandire a cetateniei romane, prevazut de lege in varianta sa initiala, dar care a disparut in urma modificarii din 1999 (vezi Legea nr.192/1999 pentru modificarea si completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991 publicata in M. Of. nr. 611/14.12.1999) este repatrierea. Desi aceasta modalitate nu mai este enumerata in art. 4 al legii, o regasim la art. 10, unde se face vorbire despre ea ca despre o varianta a dobandirii cetateniei la cerere, ce beneficieaza de unele reguli proprii (vezi art. 19 si 36 din legea republicata).

Regimul sau juridic a ramas insa neschimbat de aceasta modificare a textelor legale. Astfel, persoana care a pierdut cetatenia romana o redobandeste ca efect al repatrierii. In cazul repatrierii este vorba de persoane care sunt legate de poporul roman si care, din diferite motive, au intrerupt pentru anumite perioade de timp contactul lor cu societatea romaneasca. Asa se explica de ce legea considera repatreirea ca un mod de dobandire a cetateniei romane.

Plecand de la principiul ca dobandirea cetateniei romane de catre unul din soti nu are nici o consecinta asupra cetateniei celuilalt sot, se stabileste ca sotul cetatean strain poate cere dobandirea cetateniei romane in conditiile legii.

Cat priveste copilul minor al repatriatului, legea prevede ca parintii hotaresc pentru copiii lor minori cu privire la cetatenie si ca minorul care a implinit varsta de 14 ani trebuie sa isi exprime separat consimtamantul. Daca parintii nu cad de acord, va decide tribunalul de la domiciliul minorului, tinand cont de interesele acestuia.

In ceea ce priveste procedura, cererile de dobandire a cetateniei pe calea repatrierii se depun la Ministerul Justitiei, iar aprobarea lor revine Guvernului, la propunerea ministrului justitiei (vezi procedura dobandirii cetateniei romane la cerere).

3. Dobandirea cetateniei romane prin adoptie.

Cetatenia romana se dobandeste ce catre copilul cetean strain sau fara cetatenie, prin adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni romani sau, atunci cand adoptia se face de o singura persoana, iar acesta este cetatean roman, iar in toate cazurile, cel adoptat nu a implinit 18 ani. In cazul in care dintre cei doi adoptatori, numai unul este cetatean roman, cetatenia va fi hotarata, de comun acord, de catre ei, iar in caz de dezacord va decide instanta de judecata in functie de interesul adoptatului. Desigur, copilului care a implinit varsta de 14 ani i se cere consimtamantul.

Cetatenia si in aceasta situatie ramane o problema de stat deoarece adoptia unui strain de catre parinti cetateni romani nu se poate face decat cu incuviintarea unei autoritati statale.

4. Dobandirea ( acordarea) cetateniei romane la cerere.

Cel de-al patrulea mod de dobandire a cetateniei romane este acordarea la cerere. Acest mod de dobandire priveste pe cetatenii straini sau persoanele fara cetatenie care isi manifesta dorinta de a se integra in societatea romaneasca.

Persoana care solicita acordarea cetateniei romane trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) S-a nascut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul Romaniei ori desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, domicilieaza in conditiile legii, continuu si statornic pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau de cel putin 5 ani in cazul in care este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman. Aceste termene pot fi reduse, daca solicitantul este o personalitate recunoscuta pe plan international.

b) Doveste, prin comportament, actiuni si atitudini loialitate fata de statul roman; declara ca nu intreprinde sau sprijina si nici in trecut nu a intreprins sau sprijinit actiuni impotriva ordinii de drept ori a sigurantei nationale;



c) A implinit varsta de 18 ani;

d) Are asigurate mijloace legale pentru o existenta decenta, in conditiile stabilite de legistia privind regimul strainilor;

e) Este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman;

f) Cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala;

g) Cunoaste prevederile Constitutiei si imnul national.

Legea cetateniei romane (art. 8 si art. 10) reglementeaza doua situatii in cazul acordarii cetateniei la cerere. Astfel, se poate acorda cetatenia romana persoanei care a avut aceasta cetatenie si care cere redobandirea ei, cu pastrarea cetateniei straine si domiciliul in strainatate sau cu stabilirea domiciului in tara.

In al doilea rand, se relementeaza acordarea cetateniei romane persoanei care nu avut niciodata aceasta cetatenie, dar o cere. Existenta acestor doua categorii de persoane care cer (redobandirea si dobandirea) cetatenia romana, nu ramane fara efecte juridice cat priveste conditiile ce trebuie indeplinite. Astfel, poate dobandi cetatenia romana continuand sa domicilieze in strainate numai persoana care a mai avut aceasta cetatenie, dar a pierdut-o intr-un mod sau altul. De asemenea, aceasta persoana depune juramant de credinta in fata sefului misiunii diplomatice sau consulare a Romaniei din tara in care domiciliaza. In situatia persoanelor care cer acordarea cetateniei romane si nu au mai avut aceasta calitate legea impune domicilierea in tara si obligatia depunerii juramantului in tara. Data la care se dobandeste cetatenia romana si se produc toate efectele sale juridice este cea la care s-a depus juramantul de credinta.

Legea reglementeaza toate situatiile posibile in cazul cererii de acordare a cetateniei romane. Astfel, copilul care nu a implinit varsta de 18 ani, nascut din parinti cetateni straini sau fara cetatenie, dobandeste cetatenia romana o data cu parintii sai. Daca insa numai unul din parinti dobandeste cetatenia romana, cetatenia copilului o vor hotara parintii de comun acord, iar in caz de dezacord tribunalul de la domiciliul minorului, tinand cont de interesele acestuia. Consimtamantul copilului care a implinit varsta de 14 ani este necesar, iar cetatenia se dobandeste pe aceeasi data cu parintele sau.

Cererea de acordare a cetateniei romane se face personal sau prin mandatar cu procura speciala si autentica si se adreseaza comisiei pentru constatarea conditiilor de acordare a cetateniei, de pe langa Ministerul Justitiei. Comisia, in urma examinarii documentelor va intocmi un raport pe care-l va inainta mistrului justitiei. Daca in raport se arata ca nu sunt intrunite conditiile legale pentru acordarea cetateniei ministrul justitiei va counica aceasta petitionarului. Daca sunt indeplinite conditiile, ministrul justitiei va prezenta Guvernului proiectul de hotarare pentru acordarea cetateniei. Aprobarea cererilor de acordare a cetateniei romane se face prin hotarare a Guvernului care precizeaza, in acest sens, asupra propunerilor misnistrului justitiei si se publica in M. Of.

5. Cetatenia copilului gasit pe teritoriul Romaniei

Potrivit legii romane, copilul gasit pe teritoriul roman este cetatean roman daca nici unul din parinti nu este cunoscut. Aceasta solutie se intemeieaza tot pe principiul ius sanguinis, in baza unei prezumtii legale relative in conformitate cu care cel putin unul din parinti a fost cetatean roman. In cazul in care filiatia copilului gasit pe teritoriul Romaniei a fost stabilita inainte ca acesta sa implineasca varsta de 18 ani, fata de ambii parinti, iar acestia sunt de cetatenie straina el pierde cetatenia romana. Acest lucru se intampla in cazul in care filiatia copilului gasit a fost stabilita numai fata de un parinte cetatean strain, iar celalalt parinte a ramas necunoscut.

6. Juramantul de credinta fata de Romania. Efecte juridice

Doua sunt situatiile in care solicitantul cetateniei romane trebuie sa depuna juramantul de credinta fata de Romania, anume in cazul dobandirii cetateniei romane la cerere si, respectiv, prin repatriere. Prin continutul sau, juramantul de credinta este o afirmare solemna a dorintei persoanei respective de a fi devotata patriei si poporului roman, de a apara drepturile si interesele nationale, de a respecta constitutia si legile. Procedural, juramantul de credintita trebuie depus in termen de 6 luni de la data comunicarii hotararii prin care s-a acordat cetatenia romana. Juramantul se depune in fata ministrului justitiei sau a secretarului de stat delegat anume in acest scop. Dupa depunerea juramantului, ministrul justitiei, ori dupa caz, seful misiunii diplomatice sau consulatare, va elibera persoanei careia i s-a acordat cetatenia certificatul constatator. Juramantul de credinta are ca efect juridic faptul ca cetatenia romana se dobandeste pe data depunerii sale. Nedepunerea juramantului de credinta in termenul prevazut din vina persoanei careia i s-a acordat cetatenia romana conduce la incetarea efectelor hotararii Guvernului de acordare a cetateniei fata de persoana in cauza.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1023
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site