Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


NORME PRIVITOARE LA RASPUNDEREA JURIDICA IN SITUATIA DEFICIENTELOR PRODUSELOR DOBANDITE DE CONSUMATORI SAU SERVICIILOR PRESTATE ACESTORA

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
DREPTUL DE PROPRIETATE INDUSTRIALA
PROBATIUNEA- OBIECT SI SEMNIFICATIE
PROCESUL DECIZIONAL IN SISTEMUL ADMINISTRATIEI PUBLICE
Principiul reciprocitatii
PERSONALUL DIN ADMINISTRATIA PUBLICA
Principiul umanismului
Bolnavul psihic in fata Justitiei
Persoana juridica de drept administrativ
Principiul legalitatii


Norme privitoare la raspunderea juridica in situatia deficientelor produselor dobandite de consumatori sau serviciilor prestate acestora




In raport cu consumatorul, raspunderea pentru deficientele calitative ale produselor dobandite de la agentii economici revine vanzatorului, iar in ceea ce priveste deficientele calitative ale serviciilor, raspunderea revinde prestatorului.

Daca deficientele calitative sunt datorate producatorului, acesta va raspunde nu direct fata de consumator, ci fata de vanzator.

Raspunderea vanzatorului difera dupa cum deficientele sunt constatate in cadrul sau in afara termenului de garantie sau de valabilitate. Astfel:

a)     Daca deficientele au fost constatate in cadrul termenului de garantie sau de valabilitate

In acest caz consumatorii au dreptul de a pretinde vanzatorilor:

remedierea sau inlocuirea gratuita a produselor si serviciilor obtinute, precum si

despagubiri pentru pierderile suferite ca urmare a acestora.

Remedierea deficientelor se face in termenul maxim stabilit prin reglementari[1] sau, dupa caz, prin contract.

In cazul produselor la care timpul de nefunctionare din cauza deficientelor aparute in cadrul termenului de garantie depaseste 10% din acest termen, precum si in cazul produselor alimentare, farmaceutice sau cosmetice care prezinta abateri fata de caracteristicile calitative prescrise, vanzatorul este obligat, la cererea consumatorului, sa le inlocuiasca sau sa restituie contravaloarea acestora. Acest timp de nefunctionare, prelungeste in mod corespunzator termenul de garantie si curge din momentul sesizarii vanzatorului pana la aducerea produsului in stare de utilizare normala.

b) Daca deficientele au fost constate dupa expirarea termenului de garantie sau de

valabilitate

In acest caz, consumatorii pot pretinde remedierea sau inlocuirea produselor care nu pot fi folosite potrivit scopului pentru care au fost realizate, numai ca urmare a unor vicii ascunse aparute pe durata medie de utilizare a acestora.

In cazul unor vicii ascunse, remedierea deficientelor se face in termenul maxim stabilit prin reglementari[2] sau, dupa caz, prin contract, dar care curge de la data finalizarii expertizei tehnice efectuate de un organism tehnic neutru.

In toate situatiile, restituirea contravalorii sau inlocuirea produsului achizitionat ori a serviciului prestat se face imediat dupa constatarea imposibilitatii folosirii acestuia, daca aceasta situatie nu este imputabila consumatorului.

Restituirea contravalorii produsului sau serviciului se face la valoarea actualizata a acestuia, calculata in functie de indicele de inflatie comunicat de Institutul National de Statistica. Valoarea actualizata astfel calculata nu va putea fi mai mica decat contravaloarea produsului sau serviciului pe care agentul economic obligat la restituire o percepe pentru produse sau servicii de acelasi fel, in momentul restituirii.

Vanzatorul are aceleasi obligatii pentru produsul sau serviciul inlocuit ca si pentru produsul sau serviciul vandut initial.

Vanzatorul este obligat sa asigura toate operatiunile necesare repunerii in functiune, inlocuirii produselor ori remedierii serviciilor reclamate in cadrul termenului de garantie sau de valabilitate, respectiv pentru vicii ascunse in cadrul duratei medii de utilizare, precum si a celor ocazionate de transportul, manipularea, diagnosticarea, expertizarea, demontarea, montarea si ambalarea acestora; vanzatorul suporta si cheltuielile legate de acestea, situatie care nu il exonereaza de raspundere pe producator in relatia sa cu vanzatorul.   

Raspunderea se mentine si in cazul in care livrarea produselor sau prestarea serviciilor se face in mod gratuit sau cu pret redus, ori daca acestea se comercializeaza ca piese de schimb, se inchiriaza sau se distribuie sub alte forme.

Guvernul adopta reglementari specifice in scopul prevenirii si combaterii practicilor ce dauneaza intereselor economice ale consumatorilor[3].

In cazul constatarii de catre organele abilitate a unei contraventii, acestea vor stabili o data cu sanctiunea contraventionala si masuri de remediere, inlocuire a produsului ori a serviciului, precum si restituirea contravalorii acestuia, dupa caz.

In plus fata de remedierea sau inlocuirea produselor sau serviciilor necorespun–zatoare, consumatorii pot solicita plata unor despagubiri, potrivit clauzelor contractuale sau dispozitiilor legale. De aceasta data, despagubirile pot fi solicitate nu numai vanzatorilor, ci oricarui agent economic – vanzator, distribuitor, producator.

O.G. 21/1992 dispune ca agentii economici raspund pentru orice paguba datorata:

unor deficiente privind calitatea produselor sau serviciilor, aparuta in cadrul termenului de garantie sau de valabilitate a acestora si care nu este imputabila consumatorului, precum si

unor eventuale vicii ascunse constatate pe durata medie de utilizare, care nu permit folosirea de catre consumator a produsului sau serviciului potrivit scopului pentru care acesta a fost realizat si achizitionat sau care pot afecta viata, sanatatea ori securitatea consumatorilor.

Raspunderea se mentine si in cazul in care livrarea produselor sau prestarea serviciilor se face in mod gratuit sau cu pret redus ori daca acestea se comercializeaza ca piese de schimb sau se distribuie sub alte forme.

Daca doua sau mai multe persoane sunt raspunzatoare pentru aceeasi paguba, ele raspund solidar.

Pentru acordarea despagubirilor, trebuie intrunite elementele raspunderii civile a agentului economic, consumatorul prejudiciat trebuie sa faca dovada pagubei, a defectului, si a raportului de cauzalitate dintre defect si paguba.



Agentul economic este exonerat de raspundere daca dovedeste existenta uneia dintre situatiile urmatoare:

a)     nu el este cel care a pus produsul in circulatie;

b)    defectul care a generat paguba nu a existat la data la care produsul a fost pus in circulatie sau a aparut ulterior punerii in circulatie a produsului din cauze neimputabile lui;

c)     produsul nu a fost fabricat pentru a fi comercializat sau pentru orice alta forma de distributie in scop economic;

d)    paguba se datoreaza respectarii unor conditii obligatorii impuse de reglementarile emise de autoritatile competente;

e)     nivelul cunostintelor stiintifice si tehnice la momentul punerii in circulatie a produsului nu i-a permis depistarea existentei defectului.

Producatorul de componente este exonerat de raspundere daca dovedeste ca defectul este imputabil fabricantului produsului finit datorita proiectarii gresite a ansamblului in care acesta a fost montat sau instructiunilor date de catre acesta.

Raspunderea agentului economic poate fi limitata de instanta competenta in cazul in care paguba este cauzata, impreuna, de defectul produsului si culpa consumatorului vatamat sau prejudiciat ori a altei persoane, pentru care aceasta este tinuta sa raspunda.

Actiunea pentru repararea pagubei provocate consumatorului trebuie exercitata in interiorul termenului de prescriptie, care este de 3 ani, de la data la care reclamantul a avut sau ar fi trebuit sa aiba cunostinta de existenta pagubei, a defectului si a identitatii agentului economic, insa nu mai tarziu de la implinirea a 10 ani de la data la care agentul economic a pus produsul in circulatie, cu conditia ca paguba sa se fi produs inauntrul termenului de 10 ani.

Actiunea pentru repararea pagubelor produse este de competenta instantei de judecata in a carei raza teritoriala s-a produs paguba sau consumatorul are domiciliul ori agentul economic reclamat isi are sediul, dupa caz.

Actiunile in justitie indreptate de catre asociatiile pentru protectia consumatorilor, impotriva agentilor economici care au prejudiciat drepturile si interesele legitime ale consumatorilor sunt scutite de taxe de timbru.

Tot ca o masura de protectie a drepturilor consumatorilor, Ministerul Public poate interveni in actiunile civile introduse, in care sunt implicate interesele consumatorilor.

Sanctiunile pentru incalcarea prevederilor O.G. nr. 21/1992

Incalcarea prevederilor O.G. nr. 21/1992 atrage raspunderea materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

Contraventiile se sanctioneaza cu inchisoare contraventionala sau cu amenda, dupa tipul contraventiei.

Amenzile pot fi aplicate si persoanelor juridice, caz in care limitele minime si maxime se dubleaza.

Contraventiile se constata de catre reprezentantii imputerniciti ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, precum si de catre specialistii autorizati ai altor organe ale administratiei publice, potrivit competentelor.

Pana la remedierea deficientelor constatate, agentul constatator poate lua masuri mergand pana la suspendarea autorizatiei de functionare.

In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda, cu rea-credinta, in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe raza careia s-a savarsit contraventia, in vederea transformarii amenzii in inchisoare contraventionala, tinand seama de partea din amenda care a fost achitata.

Produsele care au servit sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea vreunuia dintre faptele sanctionate de O.G. nr. 21/1992 si daca sunt ale faptuitorului sau ale agentului economic, ca si sumele de bani si produsele dobandite, in mod vadit, prin savarsirea infractiunilor sau contraventiilor se confisca si se valorifica, in conditiile legii.

Profiturile obtinute ilicit de agentii economici ca urmare a faptelor sanctionate contraventional sau penal potrivit O.G. nr. 21/1992 se preiau ca venit la bugetul administratiei publice centrale, sub forma unui impozit de 100%, in masura in care nu au fost confiscate.

Persoanele fizice pot sesiza asociatiile pentru protectia consumatorilor si organele administratiei publice asupra incalcarii drepturilor si intereselor lor legitime, in calitate de consumatori, si pot face propuneri referitoare la imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor.

Organisme implicate in protectia consumatorului

Clasificare

Deoarece protectia consumatorului este considerata o problema de interes general, in care interventia statului este necesara, prin O.G. nr. 21/1992 s-a stabilit posibilitatea infiintarii de organe ale administratiei publice cu atributii in sfera protectiei drepturilor consumatorilor.

Cum insa consumatorii sunt persoane particulare, care au dreptul de a actiona in vederea respectarii drepturilor lor, O.G. nr. 21/1992 a acceptat si acordarea unor posibilitati de actiune specifice organizatiilor consumatorilor.

In fine, a treia categorie de organisme sunt cele care realizeaza comunicarea intre organele guvernamentale, cele ale administratiei publice locale si cele neguverna–mentale, particulare.

Prin urmare, vor fi mai multe tipuri de organisme implicate in protectia consumatorului:

Organe ale administratiei publice pentru protectia consumatorilor - Oficiul pentru protectia consumatorilor

Organizatii neguvernamentale - Asociatii pentru protectia consumatorilor

Organisme mixte - Organismele consultative.

Organe ale administratiei publice pentru protectia consumatorilor - Oficiul pentru protectia consumatorilor

Organul de specialitate al administratiei publice centrale, subordonat Guvernului, care coordoneaza si realizeaza politica Guvernului in domeniul protectiei consumatorilor este Oficiul pentru Protectia Consumatorilor. Guvernul poate stabili atributii in domeniul protectiei consumatorilor si pentru alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si, respectiv, pentru unele servicii publice ale ministerelor si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale organizate in judete si in municipiul Bucuresti



Atributiile si modul de organizare si functionare a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, precum si relatiile dintre acesta si alte organisme competente in domeniu se stabilesc de catre Guvern.

Oficiul pentru Protectia Consumatorilor - in baza consultarii cu alte organisme interesate ale administratiei publice centrale si locale, cat si cu cele neguvernamentale - elaboreaza reglementari referitoare la modalitatile concrete de colaborare si sprijinire reciproca si le propune spre aprobare Guvernului.

Organizatii neguvernamentale - Asociatiile pentru protectia consumatorilor

Asociatiile pentru protectia consumatorilor sunt considerate acele asociatii constituite, conform legii, ca persoane juridice si care - fara a urmari realizarea de profit pentru membrii lor - au ca unic scop apararea drepturilor si intereselor legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor in general.

Asociatiile pentru protectia consumatorilor pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare in organismele consultative cu rol in domeniul protectiei consumatorilor si in care organele administratiei publice sunt reprezentate, daca indeplinesc conditiile prezentei ordonante.

Asociatiile pentru protectia consumatorilor care apara drepturile si interesele legitime ale consumatorilor in general sunt, de drept, parteneri sociali in organismele consultative prevazute in O.G. 21/1990, daca:

a)    au cel putin 3.000 membri si filiale in cel putin 5 judete;

b)    sunt organizate astfel:

la nivel local, se constituie ca asociatie;

la nivel judetean, se constituie in federatie de asociatii provenind din cel putin 5 localitati din judet;

la nivel central, se constituie in confederatie; confederatia se formeaza din cel putin 10 federatii care, pe ansamblu, insumeaza cel putin 2.000 membri ai asociatiilor.

Asociatiile pentru protectia consumatorilor care sunt constituite in scopul apararii intereselor numai ale membrilor lor pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare in organismele consultative cu rol in domeniul protectiei consumatorilor si in care organele administratiei publice sunt reprezentate, numai daca au cel putin 800 membri.

Dupa constituire, asociatiile pentru protectia consumatorilor vor solicita luarea lor in evidenta de catre organul administratiei publice pentru protectia consumatorilor de nivel central sau local, dupa caz.

Personalul de conducere si salariatii organelor administratiei publice cu atributii pe linia protectiei consumatorilor nu au dreptul de a detine functii in organele de conducere ale asociatiilor pentru protectia consumatorilor.

Asociatiile pentru protectia consumatorilor sunt consultate de catre organismele administratiei publice, potrivit competentelor, la elaborarea dispozitiilor si procedurilor cu caracter general si a altor lucrari care au ca scop protectia consumatorilor, cu privire la:

a) cunoasterea cerintelor consumatorilor privind sortimentele, calitatea si cantitatea produselor si serviciilor;

b)    formarea unei atitudini corecte a agentilor economici angajati in producerea si comercializarea produselor si prestarea serviciilor, fata de calitatea acestora;

c) prevenirea practicilor comerciale abuzive si a publicitatii de natura a afecta drepturile si interesele legitime ale consumatorilor.

Asociatiile pentru protectia consumatorilor au dreptul:

a) de a fi sprijinite logistic de catre organismele administratiei publice centrale si locale, in vederea atingerii obiectivelor lor;

b) de a primi subventii de la bugetul de stat prin intermediul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor;

c) de a solicita autoritatilor competente luarea de masuri in vederea opririi productiei sau a retragerii de pe piata a produselor sau serviciilor care nu asigura nivelul calitativ prescris in documentele stabilite de lege sau care pun in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor;

d)    de a solicita realizarea de produse si servicii in conditii speciale, in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor handicapati sau de varsta a treia;

e) de a fi consultate cu ocazia elaborarii standardelor sau specificatiilor care definesc caracteristicile tehnice si calitative ale produselor si serviciilor destinate consumatorilor;

f) de a solicita si de a obtine informatii asupra pretului si caracteristicilor calitative ale produselor sau serviciilor, de natura a ajuta la luarea unei decizii asupra achizitionarii acestora;

g) de a informa opinia publica, prin mass-media, asupra deficientelor de calitate a produselor si serviciilor, precum si asupra consecintelor vatamatoare ale acestora pentru consumatori;

h) de a introduce actiuni in justitie pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale membrilor lor;

i) de a solicita, pe cheltuiala lor, laboratoarelor acreditate efectuarea de analize si incercari ale produselor destinate consumatorilor si de a publica rezultatele;

j) de a initia actiuni proprii, in vederea identificarii cazurilor in care agentii economici nu respecta drepturile consumatorilor prevazute de lege, si de a sesiza, in cadrul unei proceduri de urgenta, organele de specialitate ale administratiei publice abilitate sa actioneze in domeniul protectiei consumatorilor;

k)    de a putea participa la actiuni de supraveghere pe piata, impreuna cu organele administratiei publice abilitate sa actioneze in domeniul protectiei consumatorilor.

Organisme mixte - Organismele consultative

La nivel central si local - judet, oras, comuna - se constituie cate un consiliu consultativ pentru protectia consumatorilor. Acesta are caracter consultativ si asigura, la nivelurile respective, cadrul informational si organizatoric necesar:



a) stabilirii si aplicarii politicii de protectie a consumatorilor;

b) corelarii actiunilor diverselor organisme ale administratiei publice cu cele ale organizatiilor neguvernamentale care au rol in realizarea protectiei consumatorilor.

Consiliul consultativ pentru protectia consumatorilor este format din:

a) reprezentanti ai tuturor organelor administratiei publice care au competente cu caracter general sau special in domeniul protectiei consumatorilor si au structuri organizatorice la nivelul respectiv;

b) prefect sau primar, dupa caz, sau reprezentanti ai acestora;

c) reprezentanti ai asociatiilor pentru protectia consumatorilor;

d) reprezentanti ai altor organisme, dupa caz.

Guvernul este cel care stabileste, in mod concret, componenta, atributiile si modul de organizare si functionare ale Consiliului consultativ pentru protectia consumatorilor, pe fiecare nivel in parte.

PROBLEME

Folosind si textul hotararilor de guvern prezentate in anexa la curs, raspundeti la urmatoarele intrebari:

Care sunt etapele pe care trebuie sa le parcurga un cumparator care constata ca a cumparat un produs cu deficiente calitative pentru a obtine remedierea deficientelor sau inlocuirea produsului?

Raspuns: Consumatorul trebuie sa faca o reclamatie vanzatorului in termen de 30 de zile de la data vanzarii acestora, exclusiv ziua depunerii reclamatiei. Daca este nemultumit de modul de rezolvare a reclamatiei sale poate sa se adreseze, direct sau prin asociatiile pentru protectia consumatorilor, fie Oficiului pentru Protectia Consumatorilor – care poate aplica sanctiuni contraventional si dispune luarea masurilor pentru remedierea deficientelor sau inlocuirea produsului – sau instantelor judecatoresti competente, care pot obliga vanzatorul la remedierea deficientelor sau inlocuirea produsului.

In cazul unei serviete de piele la care, la cateva zile de la cumparare, i se desprinde cureaua de sustinere, pentru ca nu a fost suficient de bine cusuta, este obligat vanzatorul sa o inlocuiasca sau sa ii coasa de aceasta data bine cureaua? Dar daca cureaua se rupe urmare a faptului ca in servieta s-a incarcat o greutate mult prea mare pentru a putea fi tinuta de servieta respectiva, indiferent cat de puternic consolidate ar fi fost cusaturile? Care este diferenta intre situatia in care vanzarea a fost facuta fara certificat de garantei si situatia in care a fost facuta cu un certificat de garantie la care perioada de garantie este de 1 an?

Raspuns: Situatia in care sistemul de prindere este insuficient consolidat este enumerata de Hotararea Guvernului nr. 665/ 1995 ca fiind o situatie de deficienta calitativa a produselor de marochinarie care impune obligatia vanzatorului la inlocuirea produsului sau remedierea deficientelor.

Daca produsul nu este utilizat in limitele normale de utilizare si conform instructiunilor, vanzatorul este aparat de raspundere.

Hotararea Guvernului nr. 665/ 1995 care prevede termenul de 30 de zile de efectuare a reclamatiilor se refera numai la situatia in care produsele nealimentare au fost vandute fara certificat de garantie. Daca produsele au fost vandute cu certificat de garantie, reclamatia se poate face oricand in cursul perioadei de garantie.

Dati exemple de deficiente calitative ale unor materiale textile, articole de uz casnic, articole sportive care atrag raspunderea vanzatorului.

Care este termenul de garantie pentru un autoturism nou? Dar pentru un autoturism folosit (second hand)?

Raspuns: Conform Hotararii Guvernului nr. 394/1995, termenul de garantie pentru un autoturism este de 18 luni. Garantia este acordata de producator, si curge de la data vanzarii autoturismului.

Garantia pentru au autoturism folosit poate fi acordata numai de catre vanzator, conform conventiei cu cumparatorul. In cazul in care autoturismul este revandut in interiorul a 18 luni de la prima vanzare. noul cumparator va putea cere raspunderea producatorului, deoarece se afla in interiorul perioadei de garantie.

In cazul unui televizor (care este produs de folosinta indelungata) care este termenul in care o unitate de service are obligatia sa efectueze operatiunile de service pe perioada de garantie?

Raspuns: Conform Hotararii Guvernului nr. 394/1995 obligatia unitatii de service este de a efectua reparatia in cel mult 10 zile de la data inregistrarii reclamatiei consumatorului.

Dati exemple de produse de folosinta indelungata.

Cititi si comentati specificul masurilor de protectie a consumatorilor prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1219/2000 cu privire la achizitionarea de piese de schimb auto.

Vizitati site-ul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor
- www. anpc. ro si analizati unul din cazurile prezentate in comunicatele de presa prezentate.



A se vedea HG 665/1995 anexa la prezentul capitol.

A se vedea H.G. anexa la prezentul capitol.

A se vedea , cu titlu de exemplu, hotararile de guvern anexa la prezentul capitol.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1067
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site