Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Principiul umanismului

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




Principiul umanismului

Cadrul juridic. Acest principiu este prevazut indirect in art. 11 din Conventia europeana de extradare din 13.12.1957 , in art. 29 din Legea 302/2004 , rezultand si intr-o multitudine de tratete si conventii pe care Romania le-a incheiat cu diferite state . Acest principiu a fost consacrat si in unele documente internationale, cum ar fi: „Pactul international cu privire la drepturile civile si politice – art. 7”, „Declaratia Universala a Drepturilor Omului – art. 5”, „Conventia impotriva torturii si a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane, ori degradante – art. 10”, „Conventia Europeana a Drepturilor Omului – art. 3”, „Conventia privind transferarea persoanleor condamnate”, etc2.





Notiune. Acest principiu reprezinta regula de drept conform careia, intreaga activitate privind procedura extradarii sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului, acesta, impreuna cu drepturile si libertatile sale ocupand locul central in cadrul activitatii de cooperare la nivel national si international de aparare sociala.

Caracterizare. Astfel, in baza acestui principiu, Romania poate refuza acordarea unei cereri de extradare daca sunt indicii ca viata, integritatea corporala si/sau sanatatea persoanei solicitate sunt puse in pericol.

Principiul umanismului constituie o regula de baza in ceea ce priveste valorile ce trebuie aparate, conservate si garantate pornindu-se in elaborarea si aplicarea normelor dreptului international penal de la interesele si drepturile fundamentale ale omului, de la conditia sa umana si necesitatea transformarii si resocializarii individului infractor. Este inadmisbil ca dandu-se curs cererii de extadare sa se cauzeze suferinte fizice sau sa se injoseasca persoana infractorului sau, ceea ce este si mai rau, sa se admita o asemenea cerere in situatia clara a unui tratament inuman, degradant sau letal in statul solicitant.3

Extradarea este acordata de Romania, in vederea urmaririi penale sau a judecatii, numai pentru fapte a caror savarsire atrage, potrivit legislatiei statului solicitant si legislatiei romane, o pedeapsa privativa de libertate mai mare de doi ani, iar in vederea executarii unei sanctiuni penale, numai daca aceasta este mai mare de un an.

Daca fapta pentru care se cere extradarea este pedepsita cu moartea de catre legea statului solicitant, extradarea nu va putea fi acordata, decat cu conditia ca statul respectiv sa dea asigurari considerate ca indestulatoare de catre statul roman ca pedeapsa capitala nu se va executa, urmand sa fie comutata.

O expresie a umanismului in reglementarea extradarii o constituie si refuzul Romaniei de a acorda extradarea in cazurile in care persoana reclamanta ar urma sa fie judecata in statul solicitant de catre un tribunal care nu asigura garantiile fundamentale de protectie a drepturilor la aparare sau de un tribunal national instituit anume pentru cazul respectiv, ori daca extradarea este ceruta in vederea executarii unei pedepse pronuntate de acel tribunal.

Extradarea nu se acorda nici in cazul in care, potrivit legislatiei ambelor state, actiunea penala poate fi angajata numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar acea persoana se opune extradarii.   

Acest principiu si-a gasit o ampla reflectare si in Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul de arestare european si procedurile de predare intre statele membre. Principiul umanismului se reflecta in noul mecanism al extradarii prin:

- existenta unei prevederi privind necesitatea prezentei unui avocat si daca este necesar a unui interpret in momentul arestarii in baza mandatului European.

- posibilitatea punerii in libertate conditionata a persoanei arestate, cu obligatia prezentarii sale in fata organelor judiciare de executare (ale statului solicitat). Similar, autoritatile judiciare emitente ale mandatului european pot decide suspendarea executarii acestuia cand persoana arestata intelege sa se prezinte de buna voie in fata lor[1];

- persoana judecata in absenta are dreptul la rejudecarea cauzei sale pentru exercitarea drepturilor la aparare si a cailor de atac[2];

- numarul cazurilor de arestare provizorie este limitat si priveste doar asigurarea predarii si prezentarii persoanelor in fata organelor judiciare emitente ale mandatului european;

- transferul persoanei nu este nici util, nici necesar daca este posibila audierea persoanei prin sistemul video-conferinta[3]. In mod similar, executarea pedepsei in locul unde persoana condamnata poate fi cel mai bine reintegrata in societate trebuie sa fie incurajata ;

- accelerarea procesului penal, partile avand dreptul la judecarea cauzei intr-un timp rezonabil[5] si limitarea perioadei de arestare provizorie in vederea extradarii la maxim 90 de zile ;

- renuntarea la dubla suportare a cheltuielilor judiciare si aplicarea legii mai blande sub aceast aspect[7];

-garantarea ca nu va fi solicitata arestarea provizorie in baza unui mandat european, daca masura respectiva nu se impune.

Cu toate ca acest principiu nu este prevazut expres in lege, ca si denumire marginala (de exemplu cum este cazul principiului reciprocitatii sau specialitatii), existenta si functionalitatea sa rezulta din intreaga legislatie in domeniu. El nu este un principiu specific institutiei extradarii, ci se refera la intreaga activitate de cooperare internationala in materie penala si mai mult decat atat este un princpiu fundamental al dreptului penal.

In acelasi timp, principiul umanismului are un caracter absolut, in lege nefiind precizate derogari sau exceptii si este vazut ca o regula principala in cadrul extradarii. Din punctul de vedere al conditiei la care se refera, principiul umanismului vizeaza pedeapsa aplicabila in cazul admiterii extradarii si are un caracter principal in cadrul extradarii.





„Pedeapsa capitala - Daca fapta pentru care se cere extradarea este pedepsita cu moartea de catre legea statului solicitant, extradarea nu va putea fi acordata decat cu conditia ca statul respectiv sa dea asigurari considerate ca indestulatoare de catre statul roman ca pedeapsa capitala nu se va executa, urmand sa fie comutata.”

a se vedea in acest sens art. 7 din Conventia dintre R.S.Romania si Regarul Belgiei, privind extradarea si asistenta judiciara in materie penala. Conventia a fost semnata la Bucuresti, la 14.10.1976 si a intrat in vigoare la 1.09.1984;

Daniela Lamasanu – „Drept penal international”, Editura Mirton, Timisoara, 2004, pg. 23;

Sunt semnificative in acest sens precizarile facute prin art. 8 din Legea 302/2004, potrivit caruia cooperarea judiciara va fi refuzata daca: „a) procedura penala din statul solicitant nu indeplineste sau nu respecta conditiile Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, incheiata la Roma la 4 noiembrie 1950, sau ale oricarui alt instrument international pertinent in domeniu, ratificat de Romania;

b) exista motive serioase sa se creada ca asistenta judiciara este solicitata in scopul urmaririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasa, religie, sex, nationalitate, limba, opinii politice sau ideologice sau de apartenenta la un anumit grup social;

c) situatia persoanei risca sa se agraveze din unul din motivele enuntate la alineatul precedent.”

Art. 13 din Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul de arestare european si procedurile de predare intre statele membre

Art. 35 din Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul de arestare european si procedurile de predare intre statele membre

Art. 34 din Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul de arestare european si procedurile de predare intre statele membre;

Art. 33 si art. 36 din Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul de arestare european si procedurile de predare intre statele membre;

Art. 39 si art. 40 din Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul de arestare european si procedurile de predare intre statele membre;

Art. 20 din Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul de arestare european si procedurile de predare intre statele membre;

Art. 27 din Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul de arestare european si procedurile de predare intre statele membre;







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1501
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site