Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Partidele politice

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Partidele politice

§1. Aparitia partidelor politice. Notiunea de partid politic




De la momentul aparitiei lor, rolul partidelor politice a suferit o evolutie spectaculoasa, in special dupa cel de-al doilea razboi mondial, ajungandu-se ca astazi partidele sa fie considerate ca jucand „un rol esential intr-o democratie reala” (Comisia Europeana de la Venetia pentru Democratie prin Drept) sau ca avand „un rol primordial pentru functionarea unui regim democratic” (Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cauza Refah Partisi c/ Turciei, 2003).

Definitie: partidele politice sunt asociatii libere ale cetatenilor al caror scop este definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand ordinea constitutionala democratica a statului si avand vocatia si capacitatea guvernarii.

§2. Statutul juridic al partidelor politice

2.1. Constitutionalizarea partidelor politice

Doctrina clasica a remarcat patru „atitudini ale dreptului fata de partidele politice: ostilitatea, ignorarea, recunoasterea si incorporarea” (Hans Triepel). In regimurile politice democratice contemporane, relevante sunt ultimele doua cazuri: recunoasterea partidelor politice si incorporarea lor in textele constitutionale.

2.2. Functiile partidelor politice

a) functia de reprezentare

b) functia de mediere

c) functia electorala

d) functia guvernamentala

2.3. Partidele politice si libertatea de asociere. Limitari ale partidelor politice

Statutul partidelor politice in democratiile contemporane se caracterizeaza prin doua mari trasaturi: libertatea si egalitatea. Libertatea se manifesta atat in formarea, cat si in activitatea partidelor politice, in limitele stabilite de ordinea constitutionala democratica. Egalitatea partidelor semnifica mai mult egalitatea sanselor acestora in competitia pentru putere, bineinteles subsumata reglementarilor referitoare la sistemul electoral.

Forme de limitare a existentei si activitatii partidelor politice:

- obligatia inregistrarii partidelor politice

- reglementari privind denumirea sau emblema partidului; numarul membrilor sau durata functionarii efective; publicarea, sub sanctiunea amenzii, a resurselor financiare ale partidului; formalitatile necesare inregistrarii

- restrictii ale partidelor care fie impiedica formarea lor (masuri cu caracter preventiv), fie duc la desfiintarea acestora (masuri cu caracter represiv).

Motive care pot duce la dizolvarea partidelor:

- partidele care, prin scopurile sau comportamentul membrilor lor, pot aduce atingere ordinii constitutionale democratice;

- partidele care militeaza impotriva independentei sau integritatii teritoriale a statului;

- partidele care au scopuri imorale sau criminale;

- partidele ale caror scopuri pun in pericol drepturile si libertatile fundamentale;

- partidele extremiste – fasciste, rasiste sau chiar comuniste;

- partidele care indeamna la discriminare, ura sau violenta.



Principiul libertatii partidelor politice implica si neamestecul sau amestecul restrans al statului in structura si organizarea interna a partidelor.

§3. Partidele politice in ordinea constitutionala a Romaniei

4.1. Scurt istoric

Forme incipiente de grupare politica similara partidelor au aparut inca din perioada Regulamentelor Organice, in Principatele romane Moldova si Tara Romaneasca. In perioada revolutiei din 1848, intalnim denumirea de „partida” aplicata gruparilor revolutionare (M. Kogalniceanu, Dorintele partidei nationale in Moldova, 1848), iar la 1857, se vorbea deja, in Comisia de supraveghere a alegerilor pentru divanurile ad hoc, de existenta a doua „partide” – cel conservator si cel national.[1] Partidele politice moderne au luat nastere, in Romania, abia dupa 1860, iar la 1866 curentele si gruparile politice erau deja bine definite si au continuat sa se dezvolte in intreaga perioada „democratica” a Romaniei moderne, adica oana in anul 1938. La 1875 ia nastere oficial Partidul Liberal (ulterior denumit Partidul National Liberal), iar la 1880 – Partidul Conservator, desi ambele aveau deja o istorie de 10-15 ani. Anul 1938 a insemnat primul pas spre desfiintarea regimului bazat pe pluralismul politic: regele Carol al II-lea a suspendat functionarea partidelor politice. Acestea au reaparut dupa 23 august 1944, insa doar pentru scurt timp. In 1947, Romania a intrat in „umbra” regimului totalitar, antidemocratic, al partidului unic (partidul comunist).

Dupa evenimentele din decembrie 1989, democratizarea Romaniei a insemnat o adevarata „explozie” a partidelor politice, fireasca in contextul reafirmarii pluralismului politic.

4.2. Legislatia actuala privind partidele politice in Romania

Partidele politice sunt reglementate, in Romania, atat de Constitutie (art. 8, art. 40, art. 146 lit. k)), cat si de o serie de legi organice: Legea nr. 14/2003 privind partidele politice, Legea nr. 43/2003 privind finantarea partidelor politice, Legile electorale.

Constitutia Romaniei stabileste, in art. 8, principiile organizarii si functionarii partidelor politice in Romania.

Art. 40 contine si posibilele limitari ale dreptului de asociere, cu privire speciala asupra partidelor politice.

Legea partidelor politice - Legea nr. 14/2003 – ofera o reglementare detaliata a tuturor aspectelor care tin de infiintarea si functionarea partidelor politice, in timp ce finantarea acestora face obiectul unei legi organice separate – Legea nr. 43/2003.

Articolul 1 al Legii nr. 14/2003 defineste partidele politice ca fiind asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Sub aspectul naturii juridice, partidele politice sunt calificate de lege ca fiind persoane juridice de drept public.

Legea enumera si principalele functii ale partidelor politice: promovarea valorilor si intereselor nationale, a pluralismului politic, contributia la formarea opiniei publice, participarea cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publci si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii. Sub aspectul interdictiilor, legea trimite atat la art. 40 din Constitutie, cat si la art. 30 alin. 7, potrivit caruia in exercitarea libertatii de exprimare sunt interzise defaimarea tarii sau a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri. De asemenea, potrivit art. 3 alin. 4 din lege, partidele politice nu pot organiza activitati militare sau paramilitare si nici alte activitati interzise de lege.

Organizarea partidelor politice are la baza statutul si programul politic propriu al acestora. Art. 10 al legii stabileste elementele de continut ale statutului unui partid: denumirea integrala si denumirea prescurtata; descrierea semnului permanent; semnul permanent sub forma grafica alb-negru si color, in anexa; sediul central; mentiunea expresa ca urmareste numai obiective politice; drepturile si indatoririle membrilor; sanctiunile disciplinare si procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor; procedura de alegere a organelor executive si competentele acestora; competenta adunarii generale a membrilor sau a delegatilor acestora; organele imputernicite sa prezinte candidaturi in alegerile locale, parlamentare si prezidentiale; organul competent sa propuna reorganizarea partidului sau sa decida asocierea intr-o alianta politica ori in alte forme de asociere; conditiile in care isi inceteaza activitatea; modul de administrare a patrimoniului si sursele de finantare, stabilite in conditiile legii; organul care reprezinta partidul in relatiile cu autoritatile publice si terti. De asemenea, legea cuprinde reguli privind organele de conducere ale partidelor, solutionarea diferendelor dintre membrii unui partid etc.



- procedura de inregistrare a partidelor politice

- reguli privind modificarea statutului, a programului politic al partidului

- reguli privind asocierea partidelor, precum si privind reorganizarea partidelor.

- reguli privind incetarea activitatii partidelor politice.

Finantarea partidelor politice este reglementata de Legea nr. 43/2003. Principalele forme de finantare: cotizatii ale membrilor, donatii si legate, venituri provenite din activitati proprii, subventii de la bugetul de stat. Legea stabileste scutirea de impozite si taxe a acestor venituri, precum si plafoane pentru unele categorii devenituri, cum sunt donatiile.

Partidele politice nu pot accepta donatii sau servicii prestate cu titlu gratuit de o autoritate sau institutie publica, de la o regie autonoma, de la o companie nationala, societate comerciala sau societate bancara cu capital integral sau majoritar de stat si nici donatii in bani din partea unui sindicat.

In concluzie, subliniem rolul esential pe care il joaca partidele politice in cadrul democratiei constitutionale din Romania. Prin functiile lor specifice, partidele contribuie la formarea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, precum si la realizarea raporturilor de guvernare.

BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE:

Bianca SELEJAN-GUTAN, Drept constitutional si institutii politice. Vol. II. Editura Universitatii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2005

Constitutia Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 767 din 31.10.2003

Legea nr. 14/2003 – Legea partidelor politice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 25 din 17.01.2003

Legea nr. 43/2003 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 54 din 30.01.2003

INTREBARI SI CERINTE PENTRU AUTOEVALUARE:

1. Definiti si caracterizati partidele politice.

2. Enumerati si explicati functiile partidelor politice

3. Limitele asocierii in partide politice

4. Conditiile inregistrarii partidelor politice in Romania.

5. Reguli privind asocierea si reorganizarea partidelor.

6. Sintetizati, pe baza argumentelor prezentate in curs, rolul partidelor politice in ordinea constitutionala a Romaniei.



Pentru un istoric detaliat al partidelor politice in Romania, a se vedea D.Vesmas, Fenomenul guvernarii. Editura Burg, Sibiu, 2003, pp.171-175.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1186
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site