Pregatirea in vederea efectuarii confruntarii

Pregatirea in vederea efectuarii confruntarii

Pentru efectuarea confruntarii se efectueaza o serie de activitati specifice, printre care cele mai importante sunt:

- Studierea dosarului cauzei in scopul stabilirii problemelor cu privire la care au aparut contraziceri, a faptului daca acestea prezinta relevanta pentru aflarea adevarului si daca puteau fi inlaturate prin desfasurarea altor activitati de urmarire penala. Tot cu acest prilej se vor stabili persoanele care urmeaza sa fie confruntate, calitatea lor procesual - penala, intrebarile si ordinea in care le vor fi adresate, materialul probator care se va utiliza in cursul confruntarii. In acest sens se impune studierea atenta a declaratiilor persoanelor care urmeaza sa fie confruntate, ocazie cu care se vor stabili si persoanele care s-au situat pe pozitii sincere, acestea urmand sa aiba un rol hotarator in realizarea scopului confruntarii.

- Cunoasterea persoanelor ce urmeaza a fi confruntate. Cunoasterea persoanelor ce urmeaza a fi confruntate are o mare importanta pentru desfasurarea acestei activitati. Cunoscand psihologia, temperamentul si personalitatea celor care urmeaza sa fie confruntati, organul de urmarire penala va avea posibilitatea sa prevada reactiile si comportamentul acestora in timpul confruntarii, sa aprecieze care dintre persoanele ce vor fi ascultate concomitent ar putea influenta in sens pozitiv sau negativ rezultatele confruntarii si in functie de aceasta sa stabileasca cele mai adecvate tactici de urmat in cursul desfasurarii acestei activitati. Daca se constata ca prin confruntare contrazicerile care privesc fapte sau imprejurari esentiale pentru aflarea adevarului nu pot fi inlaturate, se renunta la organizarea ei.

Date despre persoanele care vor fi confruntate pot fi obtinute pe de o parte prin investigatii, verificari in cazierul judiciar sau in evidentele ori cartotecile tehnico-criminalistice, prin studierea celorlalte acte de urmarire penala existente la dosar etc. iar pe de alta parte cu prilejul audierii individuale a acestora.

Un aspect care trebuie valorificat in cursul confruntarii este faptul ca fiecare din persoanele implicate va avea o stare emotionala diferita pe parcursul desfasurarii acestei activitati. Astfel, daca cel nesincer considera ca se afla pe o pozitie defavorabila intrucat se asteapta la o atitudine ostila fata de persoana sa, atat din partea organului de urmarire penala cat si din partea celui cu care va fi confruntat (martor, persoana vatamata si uneori chiar complice), cea de a doua persoana se gaseste intr-o postura care o avantajeaza, deoarece in plan psihic, aceasta este convinsa ca se bucura de increderea organului de urmarire penala, ca va avea parte de un tratament corect, iar declaratiile sale vor contribui la aflarea adevarului. Aceasta stare de fapt nu trebuie insa absolutizata, deoarece uneori climatul tensional specific confruntarii poate influenta in mod negativ chiar si declaratiile persoanelor de buna credinta, cu un nivel de cultura si pregatire generala ridicat. De exemplu, datorita tensiunii inevitabile din timpul confruntarii, emotivii se pot inhiba, pot deveni nesiguri sau confuzi in declaratii, in special atunci cand cei cu care sunt confruntati sunt cunoscuti ca infractori inraiti, periculosi, cu numeroase antecedente penale, cu putere financiara net superioara, sau ca pot exercita presiuni prin prisma statutului social, politic etc. de care se bucura. In astfel de situatii, atitudinea indrazneata, ofensiva a invinuitului/inculpatului, poate vicia chiar si declaratiile martorilor de buna credinta. De la caz la caz, in functie de datele pe care organul de urmarire penala le detine cu privire la psihologia, personalitatea si temperamentul fiecareia dintre persoanele intre ale caror declaratii exista contraziceri esentiale cu privire la probleme de care depinde solutionarea corecta a cauzei, se va hotari daca se va organiza sau nu aceasta activitate.

Din punctul de vedere al organului de urmarire penala, in timpul confruntarii acesta trebuie sa manifeste o atitudine de calm, sobrietate, impartialitate si echilibru. Nu este favorabila bunei desfasurari a reconstituirii, o atitudine plina de compasiune fata de victima, comparativ cu una plina de indignare pentru invinuit/inculpat. Se va urmari deci, ca fiecare din participantii la confruntare sa nu aiba sentimentul ca este defavorizat.

- Reaudierea persoanelor ce urmeaza a fi confruntate. Scopul principal al reaudierii il constituie verificarea declaratiilor facute cu prilejul ascultarilor anterioare, pentru a stabili daca persoanele care urmeaza a fi confruntate isi mentin afirmatiile referitoare la problemele cu privire la care au aparut contrazicerile, ori daca si le schimba. Asadar, reaudierea nu se va desfasura in legatura cu toate starile de fapt si imprejurarile cauzei cunoscute de persoanele care urmeaza a fi confruntate, mai ales daca acestea au fost deja stabilite cu ocazia primelor audieri, sau prin intermediul altor probe administrate in cauza. In eventualitatea in care la reaudiere se obtin date noi de natura sa inlature contrazicerile, sau noi elemente in baza carora pot fi desfasurate alte activitati de urmarire penala ce ar conduce la clarificarea lor, se va renunta la efectuarea confruntarii. Atunci cand asemenea modificari apar in depozitiile persoanelor ascultate, este obligatoriu ca aceste modificari sa fie consemnate intr-o noua declaratie scrisa.

Totodata, reascultarea persoanei care anterior a declarat adevarul, reprezinta un moment important in pregatirea acesteia pentru confruntarea propriu-zisa. Repetarea de catre persoana de buna credinta a unor detalii importante, care confirma cele afirmate anterior, are rolul de a intari convingerea organului judiciar ca aceasta spune adevarul. Din acest motiv, cu ocazia reaudierii, organul judiciar nu se va limita la a intreba persoana respectiva daca isi mentine declaratiile anterioare, ci va insista pe elementele de detaliu care pot confirma aceste declaratii.

Un moment important al reaudierii persoanei considerate sincere, il reprezinta cel in care i se aduce la cunostinta ca va fi confruntata cu una, sau daca este cazul cu mai multe persoane (in mod individual) care neaga cele afirmate de ea. Cu acest prilej, vor fi urmarite reactiile si raspunsurile pe care le da si se va hotari de la caz la caz daca activitatea de confruntare urmeaza sa fie sau nu desfasurata.

In ceea ce priveste persoana considerata nesincera, reaudierea urmareste - ca si in cazul persoanei sincere - sa stabileasca daca isi mentine declaratiile anterioare referitoare la problemele controversate. Daca revine asupra declaratiilor si spune adevarul, se va renunta la confruntare. In cazul in care-si mentine declaratiile, nu i se va aduce la cunostinta ca urmeaza sa fie confruntata, si se va miza pe elementul surpriza care-i poate zdruncina hotararea de a ascunde adevarul.

- Constituirea echipei care va efectua confruntarea, asigurarea prezentei persoanelor confruntate si a aparatorului atunci cand este cazul, la data si ora fixate pentru    aceasta activitate. Pentru a asigura buna desfasurare a confruntarii, in functie de trasaturile de temperament si personalitate ale celor care urmeaza sa fie confruntati si complexitatea problemelor ce trebuie lamurite, la aceasta activitate participa doi sau mai multi lucratori, dintre care unul va adresa intrebarile si va consemna raspunsurile primite, iar ceilalti vor asigura supravegherea persoanelor abordate pentru a le impiedica sa comunice intre ele, sa-si faca semne, sa-si adreseze recipoc injurii ori sa se lopveasca, precum si pentru a le studia reactiile, siguranta raspunsurilor, ezitarile, starile de latenta dinaintea raspunsurilor etc.

Lucratorul care instrumenteaza cauza trebuie sa asigure prezenta tuturor participantilor la data, ora si locul fixate pentru confruntare. Invitarea celor in cauza se face potrivit regulilor prezentate la ascultarea martorului, invimuitului/inculpatului ori partii vatamate, in functie de calitatea procesual-penala a fiecareia dintrea ei. Totodata la confruntare vor fi instiintati sa participe dupa caz, aparatorul, interpretul, parintele, tutorele sau educatorul.

- Intocmirea planului de confruntare. Planul de confruntare este instrumentul care asigura acestei activitati un caracter organizat si lamurirea sistematica a tuturor aspectelor cu privire la care exista contraziceri. El se impune a fi intocmit in toate situatiile, indeosebi in cauzele complexe, sau in care exista un mare numar de persoane care urmeaza a fi confruntate. Atunci cand se impune efecturea mai multor confruntari in aceeasi cauza, pentru fiecare dintre acestea se intocmeste cate un plan, cu obiective precis stabilite, in functie de natura problemelor ce se impun a fi clarificate.

Planul de confruntare va cuprinde urmatoarele date:

- scopul confruntarii;

- data si locul efectuarii;

- lucratorii ce vor participa la confruntare;

- persoanele confruntate si modalitatile de invitare a acestora;

- problemele care urmeaza a fi clarificate, intrebarile care se vor adresa in acest sens si ordinea de adresare (intotdeauna intrebarile se adresaza mai intai persoanei sincere si apoi celeilalte persoane);

- mijloacele materiale de proba ce urmeaza a fi folosite in cursul confruntarii.

Indiferent de natuara faptei cercetate si calitatea procesual-penala a persoanelor confruntate, in mod obligatoriu in planul intocmit de organul de urmarire penala trebuie sa se regaseasca urmatoarele categorii de intrebari:

- intrebari de natura a stabili daca persoanele confruntate se cunosc si relatiile existente intre ele;

- intrebari care ofera posibilitatea persoanelor confruntate sa faca si alte precizari, completari, in afara raspunsurilor care le-au dat.

Prima categorie de intrebari se foloseste in partea de inceput a confruntarii, iar cea de a doua la finalul acestei activitati.

In afara acestora, in planul de confruntare se stabilesc intrebari specifice, prin care se urmareste lamurirea tuturor aspectelor in legatura cu care se manifesta contrazicerile. In cazul invinuitului/inculpatului care staruie in atitudinea de negare a starilor de fapt si imprejurarilor care fac necesara confruntarea, precum si a martorului de rea credinta, se vor stabili mai multe variante de intrebari, si se vor prevedea mijloacele de proba care se vor folosi in momentul adresarii.

In timpul confruntarii, pe langa intrebarile prevazute in plan, pot fi adresate si alte intrebari, in functie de evolutia discutiilor si raspunsurilor primite.