Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Principiul activitatii legii penale

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Principiul activitatii legii penale

Potrivit acestui principiu, legea penala incidenta in raport cu o anumita in­fractiune trebuie sa fie legea in vigoare la acea data, deoarece insasi ratiu­nea legii penale este aceea de a reglementa in exclusivitate relatiile de apa­rare sociala existente sau nascute in timpul cat ea se afla in vigoare.




Principiul activitatii legii penale este consacrat de legislatia noastra penala in art. 10 C. pen., care prevede ca „Legea penala se aplica infractiunilor sa­varsite in timpul cat ea se afla in vigoare”.

In conformitate cu acest principiu, o lege nu se aplica decat pentru infrac­tiunile savarsite in perioada de timp cuprinsa intre data intrarii in vigoare si data iesirii ei din vigoare.

3. Durata si limitele de aplicare a legii penale in timp

In vederea aplicarii corecte a principiului activitatii, este necesar sa se sta­bileasca cu mare exactitate durata de aplicabilitate a fiecarei legi penale.

Durata de aplicare a unei legi penale este intervalul de timp marcat de mo­mentul intrarii in vigoare si cel al iesirii din vigoare a legii.

Intrarea in vigoare a unei legi penale se realizeaza prin doua modalitati:

a) La data expresa prevazuta in lege (de obicei in dispozitiile finale ale le­gii organice respective).

b) A doua modalitate de intrare in vigoare este la data publicarii legii in Monitorul Oficial, dand astfel posibilitatea ca aceasta sa fie cunoscuta de catre toate persoanele care au obligatia sa se supuna prevederilor ei.

Ratiunea unei asemenea interpretari se bazeaza pe principiul ca nimeni nu poate invoca necunoasterea legii (nemo censetur ignorare legem), indi­ferent daca acesta este cetatean roman, cetatean strain sau persoana fara cetatenie.

Iesirea din vigoare a unei legi penale se realizeaza, in mod obisnuit, prin abrogare.

Abrogarea este o masura luata de puterea legislativa in componenta sa dubla, Senat si Adunarea Deputatilor, prin care se decide incetarea aplicarii unei legi penale.

Din punctul de vedere al procedeului folosit pentru a scoate din uz o lege penala, abrogarea poate fi: expresa, tacita si autoabrogare.

• Abrogarea expresa o intalnim atunci cand incetarea aplicarii unei legi penale este dispusa printr-un text legal, care precizeaza in mod indubitabil ca legea veche sau doar anumite articole din aceasta se abroga. Dispozitia ex­presa de abrogare poate fi formulata fie printr-o lege speciala de abrogare, fie in insusi corpul legii noi care inlocuieste legea abrogata;



• Abrogarea tacita sau subinteleasa (implicita) cum i se mai spune, ope­rea­za atunci cand, desi a aparut o lege noua ce reglementeaza aceleasi rela­tii sociale, in cuprinsul ei nu se precizeaza expres ca legea veche va fi scoa­sa din uz. In acest caz, abrogarea rezulta in mod tacit din faptul ca legea noua, dand o alta reglementare aceleiasi institutii, organele executivului, cele ale puterii judecatoresti si ceilalti membri ai societatii vor respecta si aplica legea noua, in locul celei vechi care a fost abrogata;

• Autoabrogarea, ca modalitate de incetare a aplicarii unei legi penale, se caracterizeaza prin faptul ca, in insusi corpul legii noi care intra in vigoare, se prevede ca ea se aplica doar pana la o anumita data sau pana la un anumit moment, dinainte determinat, dupa care legea iese din uz. Aceasta moda­litate este intalnita in cazul legilor temporare sau exceptionale, abrogarea facandu-se in respectivele situatii in mod automat, prin simpla ajungere a acestora la termenul fixat sau prin incetarea situatiei exceptionale (cata­clisme naturale, stare de razboi) care atrag iesirea din uz a legilor prin care se incriminau mai aspru unele fapte savarsite in conjunctura starii de nece­sitate.

Din punctul de vedere al volumului de dispozitii abrogate, abrogarea poate fi totala sau partiala.

• Abrogarea totala presupune scoaterea din vigoare a unei intregi legi penale, fie ca este vorba de un cod penal sau de o lege speciala. Un exem­plu in acest sens este Legea nr. 30 din 13 noiembrie 1968 de punere in apli­ca­re a Codului penal roman, care in art. 1 a prevazut ca pe data intrarii in vigoare a noului Cod se abroga Codul penal din 18 martie 1936, Codul jus­titiei militare din 20 martie 1937, precum si legile penale speciale si dispo­zitiile penale din legi speciale contrare prevederilor Codului penal;

• Abrogarea partiala actioneaza atunci cand se scot din vigoare numai anumite parti (titluri, capitole, sectiuni sau articole) din legea ce este supusa schimbarii. Astfel, Legea nr. 140/1996 pentru modificarea si completarea Co­dului penal a abrogat Titlul IV, denumit „Infractiuni contra avutului obstesc”, din Partea speciala, care cuprindea articolele 223-235.

In cazul abrogarii partiale distingem suprimarea, cand nor­ma abrogata nu este inlocuita cu una noua, si modificarea, adica schimbarea continutului legii sau completarea acesteia cu noi dispozitii.

ge­nerala






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 873
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site