SPETE - Practica judiciara

SPETE - Practica judiciara

Speta 1

Vatamare corporala grava - pierderea unui organ - prevazuta de art. 182 alin. 2 C.pen. [1]
Circumstanta atenuanta a provocarii, prevazuta de art. 73 lit. b) C.pen. - conditii in care poate fi retinuta
Prin sentinta penala nr. 280 din 31 ianuarie 2008, Judecatoria Iasi a condamnat pe inculpatul B.Gh. la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava, prevazuta de art. 182 alin. 2 C.pen.
In baza art. 81, coroborat cu art. 82 C.pen., s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate, pe o durata de cinci ani, iar in baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) si b) C.pen.
In baza art. 14 si 346 C.pr.pen., raportat la art. 998 C.civ., a fost admisa in parte actiunea civila formulata de partea civila B.V. si a fost obligat inculpatul sa ii plateasca urmatoarele sume: 385,15 lei cu titlul de daune materiale si suma de 8.000 lei reprezentand daune morale.
A fost respinsa cererea formulata de partea civila privind instituirea unui sechestru asigurator pe imobilul apartinand inculpatului.
In fapt, s-a retinut ca in ziua de 22 iunie 2006, orele 1900, inculpatul s-a intalnit cu partea vatamata B.V. in fata unui hotel din municipiul Iasi, unde erau amandoi cazati pentru perioada cat efectuau lucrari de constructie pe santierul K., in calitate de angajati ai S.C. "E." S.RL. - Timisoara.
Pe fondul unei stari conflictuale preexistente, inculpatul folosind un corp contondent - o bucata de bordura - a aplicat partii vatamate mai multe lovituri in zona fetei, parasind locul incidentului imediat dupa comiterea faptei. Partea vatamata a fost gasita la locul altercatiei de doi colegi de serviciu care, vazand starea grava in care se afla, au transportat-o la Spitalul "Sf. Spiridon" - Iasi, unde i s-au acordat ingrijiri medicale.
In perioada 22 - 26 iunie 2006, partea vatamata a fost internata la aceasta unitate spitaliceasca cu diagnosticul: "ochi drept - plaga contuza sclerala juxtalimbica glob partial eviscerat operat, plaga palpebrala suturata; a necesitat evisceratie."
Inculpatul a recunoscut savarsirea faptei, insa a sustinut ca a fost provocat de atacul partii vatamate.
A mai sustinut inculpatul ca e posibil ca leziunea suferita de partea vatamata sa ii fi fost cauzata de inelul pe care il purta la mana sau de vreo piatra aflata pe zona in care s-au rostogolit, dupa ce au cazut.
Din raportul de expertiza medico-legala intocmit de Institutul de Medicina Legala - Serviciul medico-legal Iasi, rezulta ca leziunile au putut fi produse prin lovire cu un corp contondent, pot data din 22 iunie 2006 si au necesitat pentru vindecare un numar de 50 - 55 zile ingrijire medicala.
Se mai mentioneaza ca absenta globului ocular drept ii confera partii vatamate o infirmitate fizica permanenta, cu o scadere definitiva a capacitatii de munca in procent de 35%, conform art. 106 Barem Asirom.
In drept, fapta inculpatului B.Gh. care, la data de 22 iunie 2006, folosind un corp contondent, a aplicat partii vatamate B.V. mai multe lovituri in zona fetei si care i-au provocat leziuni vindecabile in 50 - 55 zile ingrijire medicala si eviscerarea ochiului drept, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala grava, prevazuta de art. 182 alin. 2 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material este realizat prin actiunea inculpatului care a exercitat acte de violenta asupra partii vatamate, prin folosirea unui corp contondent, care i-a provocat o plaga contuza sclera juxtalimbica ochi drept, placa palpebrala inferioara dreapta glob partial eviscerat si care a necesitat evisceratie.
Urmarea periculoasa a faptei savarsite consta in aceea ca eviscerarea globului ocular drept ii confera partii vatamate o infirmitate fizica permanenta, potrivit concluziilor raportului de expertiza medico-legala.
Legatura de cauzalitate dintre leziunile traumatice provocate de fapta inculpatului si vatamarea integritatii corporale a partii vatamate este directa, iar forma de vinovatie cu care acesta a actionat este intentia indirecta prevazuta de art. 19 alin. 1 lit. b) C.pen.; inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale si cu toate ca nu l-a urmarit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Partea vatamata s-a constituit parte civila in procesul penal, solicitand obligarea inculpatului la plata urmatoarelor sume: 20.000 daune materiale; 50.000 daune morale si 50.000 lei diferenta de salariu.
Prima instanta, fata de actele depuse de partea civila in dovedirea pretentiilor formulate, a admis in parte actiunea civila si a obligat pe inculpat la plata sumei de 385,15 lei cu titlu de daune materiale si 8.000 lei daune morale.
Au fost respinse celelalte pretentii formulate, ca nedovedite.
Sentinta pronuntata a fost apelata de partea civila, fiind criticata pentru nelegalitate si netemeinicie, atat sub aspectul laturii penale, cat si a modului de solutionare a laturii civile.
Tribunalul Iasi, reapreciind materialul probator administrat, a admis apelul partii civile si a desfiintat in parte latura penala si latura civila a cauzei.
Rejudecand, a fost inlaturata dispozitia vizand suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate si s-a dispus executarea pedepsei in regim de detentie.
Totodata, a fost majorat cuantumul daunelor materiale, la plata carora a fost obligat inculpatul, la suma de 9.809 lei; inculpatul a mai fost obligat si la plata unei prestatii periodice lunare in favoarea partii civile, incepand cu data pronuntarii deciziei si pana la implinirea varstei legale de pensionare a acesteia.
In temeiul art. 163 C.pr.pen., a fost admisa cererea partii civile, in sensul ca s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunului imobil situat in orasul Timisoara, la nr. 15, proprietatea inculpatului.
In termenul prevazut de art. 385 ind. 3 alin. 1 C.pr.pen., hotararile au fost recurate de inculpat si de partea civila.
In motivarea recursului sau, inculpatul a sustinut ca primele instante nu au verificat apararile sale avand ca obiect savarsirea faptei in stare de provocare. A precizat recurentul ca intre el si partea vatamata exista o stare conflictuala generata de neintelegeri de la locul de munca, iar cand s-au intalnit intamplator, aceasta i-a adresat injurii si l-a lovit cu pumnii, iar el a reactionat si in acel context s-au lovit reciproc.
A solicitat reaprecierea materialului probator administrat, casarea hotararilor pronuntate, retinerea in favoarea sa a circumstantei atenuante a provocarii si inlaturarea dispozitiei vizand instituirea sechestrului asigurator.
In motivarea recursului sau, partea civila B.V. a solicitat acordarea cheltuielilor judiciare din apel si mentinerea daunelor morale acordate de judecatorie.
Curtea, verificand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor invocate, a retinut ca recursul promovat de inculpatul B.Gh. este fondat, urmand a fi admis in limitele si pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare: primele instante au retinut corect situatia de fapt, careia i-au dat o justa incadrare in drept, in dispozitiile art. 182 alin. 2 C.pen.
In conditiile concrete in care a fost savarsita fapta, inculpatul nu putea beneficia de circumstanta atenuanta a provocarii intrucat, la momentul intalnirii intamplatoare dintre partea vatamata si inculpat, acesta din urma nu se afla sub stapanirea unei tulburari produse de partea vatamata. Starea conflictuala dintre inculpat si partea vatamata a constituit pentru primul doar un pretext spre a se razbuna pe aceasta si a-i aplica lovituri, in dorinta sa mai veche de razbunare.
Pretinsa comportare necorespunzatoare a partii vatamate, constand in aceea ca i-ar adresa injurii si l-ar fi lovit, nu a fost dovedita prin nici un mijloc de proba.
Pentru a putea fi retinuta provocarea prevazuta de art. 73 lit. b) C.pen., asa cum a cerut inculpatul prin motivele de recurs, nu este suficient sa se constate o comportare necorespunzatoare a victimei, ci mai trebuie ca aceasta sa fi generat in psihicul inculpatului o puternica tulburare, reducandu-i posibilitatea de autocontrol si de evaluare exacta a gravitatii faptei, iar el sa fi actionat in aceasta stare.
Asa fiind, cererea inculpatului de a se retine in favoarea sa circumstanta atenuanta a provocarii, prevazuta de art. 73 lit. b) C.pen. a fost apreciata ca neintemeiata.
Curtea a retinut insa ca recursul inculpatului este intemeiat sub aspectul modalitatii de executare a pedepsei aplicate.
Pornind de la dispozitiile art. 52 C.pen., care arata ca pedeapsa este o masura de constrangere si nu un mijloc de reeducare a condamnatului, iar prin executarea ei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala, iar scopul acesteia il constituie prevenirea savarsirii de noi infractiuni si reevaluand imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta, urmarea produsa, pozitia procesuala a inculpatului, circumstantele personale ale acestuia, lipsa antecedentelor penale, insertia sa socio-profesionala, starea precara a sanatatii, Curtea a constatat ca se poate realiza reeducarea acestuia si fara executarea efectiva a pedepsei aplicate.
Pentru aceste considerente a fost admis recursul inculpatului impotriva deciziei penale nr. 390 din 3 octombrie 2008 a Tribunalului Iasi, hotarare ce a fost casata in parte, in latura penala, numai in ce priveste modalitatea de executare a pedepsei aplicate.
Rejudecand cauza, a fost inlaturata dispozitia vizand executarea pedepsei de trei ani inchisoare, in regim de detentie.
A fost mentinuta dispozitia sentintei penale nr. 280 din 31 ianuarie 2008 a Judecatoriei Iasi vizand suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate.
A fost respins ca nefondat recursul promovat de partea civila B.V.

Speta 2

Talharie si omor deosebit de grav aflate in concurs.

Elemente de diferentiere fata de infractiunea de talharie urmata de moartea victimei[2]

Tribunalul Iasi prin sentinta penala nr.315 din 10 mai 2006 a condamnat pe inculpatul C.Gh., aflat in Penitenciarul Iasi, la urmatoarele pedepse:
- 15 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit. a, b, c, e - pedeapsa complementara pentru comiterea infractiunii de talharie prevazuta de art.211 alin.1 si alin.2 ind.1 lit. c Cod penal cu aplicarea art.37 lit. b Cod penal;
- 20 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit. a, b, c si e Cod penal ca pedeapsa complementara pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav prevazute de art.174, 176 lit. d Cod penal cu aplicarea art.37 lit. b Cod penal.
In baza art.33 lit. a, art.34 lit.b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 20 ani inchisoare pe care a sporit-o cu 2 (doi) ani, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa de 22 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit. a, b, c, e Cod penal.
A aplicat inculpatului disp.art.71 si 64 lit.a, b, c, d Cod penal.
In baza art.350 Cod procedura penala a mentinut starea de arest a inculpatului iar in baza disp.art.88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicata perioada retinerii si arestarii preventive la zi incepand cu 30.08.2005.
In pronuntarea acestei sentinte instanta a retinut urmatoarele:
In ziua de 16 iulie 2005, in jurul orelor 1700, inculpatul aflat in stare de ebrietate, s-a deplasat la locuinta surorii sale U.M. pe care o mai ajuta ocazional, la treburile gospodaresti.
Negasind pe nimeni acasa, inculpatul a mers la socrii acesteia, care detin o alta casa in aceeasi curte. Fara a striga la usa, inculpatul a deschis usa, ce nu era asigurata cu cheia, a patruns in interiorul casei si a intrat in camera in care stia ca familia U. tinea banii.
Inculpatul s-a indreptat spre masa din camera si de sub fata de masa a sustras suma de 1.400.000 lei vechi. In timp ce numara banii sustrasi, inculpatul a fost surprins de victima U.M. care i-a pus mana pe umar. In acel moment, inculpatul s-a intors a prins-o pe victima cu mana de gat si a strans-o puternic, dupa care a imbrancit-o peste o lada de lemn. Intrucat inculpatul scapase din mana banii, aceasta s-a aplecat pentru a-i strange de pe jos, moment in care a observat ca victima incerca sa se ridice in picioare. Inculpatul a prins-o din nou cu mana de gat, a izbit-o de usa, dupa care victima a cazut la pamant si s-a lovit puternic cu capul de dusumeaua incaperii.
Dupa consumarea acestei agresiuni, inculpatul a parasit locuinta luand cu el banii sustrasi. La plecare a fost observat de vecinii victimei, respectiv de familia D. Inculpatul a cerut de la D.I. o tigara dupa care si-a continuat drumul spre casa.
In aceeasi zi, inculpatul a parasit localitatea fiind depistat de lucratorii de politie in comuna Vedea, jud. Arges unde lucra ca ziler.
Din raportul de necropsie rezulta ca moartea victimei U.M. a fost violenta si s-a datorat insuficientei acute consecutive unei sugrumari. Pe corpul victimei s-au constatat echimoze ce s-au putut produce prin lovire cu mijloace contondente.
In cauza s-a procedat la reconstituirea faptei inculpatului indicand locul si modul in care a sustras banii si a suprimat viata numitei U.M.
In drept, faptele retinute si descrise anterior, realizeaza continutul constitutiv al infractiunilor de omor deosebit de grav si talharie, prevazuta de art.174-176 lit. d Cod penal si respectiv 211 alin.1 si 21 lit. c Cod penal cu aplicarea art.33 lit. a, 34lit.b si 37 lit. b Cod penal.
Sentinta astfel pronuntata a fost apelata de inculpatul C.Gh., pentru nelegalitate si netemeinicie.
A sustinut ca incadrarea juridica este gresita intrucat fapta inculpatului se incadreaza juridic in infractiunea de "talharie" urmata de moartea victimei, fapta prevazuta de art.211 alin.3 Cod penal.
A aratat, ca nu a avut intentia de a ucide victima, ci de a lua o suma de bani ce considera ca-i apartin, dar fiind surprins a imbrancit-o parasind locul faptei.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea a constatat ca respectiva critica este nefondata.
Situatia de fapt, astfel cum a fost retinuta de catre instanta fondului, este corecta fiind rezultatul coroborarii tuturor probelor administrate in cauza.
Astfel, s-a dovedit fara dubii ca inculpatul, in data de 16 iulie 2005, in jurul orelor 1700 dupa ce consumase bauturi alcoolice, a mers la locuinta numitilor U.N. si U.M.
Fara a avea consimtamantul acestora a deschis usa imobilului care nu era incuiata a patruns in interior, si cunoscand locul unde victima isi tinea banii s-a indreptat spre masa din camera respectiva, iar de sub fata de masa a sustras suma de 1.400.000 lei ROL.
A fost surprins de victima U.M. in timp ce-si numara banii situatie in care inculpatul a ripostat.
A prins-o cu mana dreapta de gat, a strans-o puternic dupa care a imbrancit-o peste o lada din lemn.
Intrucat ii cazuse pe jos banii sustrasi si s-a aplecat pentru a-i lua, a observat ca victima U.M. incerca sa se ridice in picioare. Astfel, a prins-o din nou de gat cu mana, a izbit-o de usa, iar aceasta a cazut pe spate lovindu-se de dusumea, situatie in care inculpatul a parasit in graba locuinta.
Din raportul de necropsie medico-legala, nr.1074/2005 rezulta ca moartea victimei - in varsta de 73 ani - a fost violenta si s-a datorat insuficientei respiratorii acute consecutive unei sugrumari, aspect evidentiat si in plansa fotografica - foto nr.2, fila 15, dosar urmarire penala.
In ceea ce priveste latura obiectiva a infractiunii de talharie urmata de moartea victimei, se cere, pe de o parte, realizarea raportului de cauzalitate intre fapta de talharie si moartea victimei, iar pe de alta parte, ca inculpatul care a actionat cu intentie in ceea ce priveste fapta de talharie sa fie totodata in culpa fata de producerea rezultatului mai grav.
Or, probele dosarului atesta faptul ca inculpatul a produs cu intentie moartea victimei, pe care a sugrumat-o conducand astfel la o insuficienta respiratorie acuta si ulterior la deces.
Prin urmare, retinand ca victima a fost ucisa cu intentie (art.176 lit.d Cod penal) nu se poate retine in acelasi timp ca moartea acesteia s-a produs si din culpa (art.211 alin.3 Cod penal) astfel ca activitatea infractionala a fost corect incadrata juridic, neexistand temeiuri privind schimbarea acesteia asa dupa cum a solicitat inculpatul.

BIBLIOGRAFIE    SELECTIVA

GEORGE ANTONIU,

MARIN POPA,

STEFAN DANES, "Codul penal pe intelesul tuturor" Editia a III a

revazuta si adaugita, Editura Politica, 1976

COSTICA BULAI, "Manual de drept penal", Editura ALL, 1997

COSTICA BULAI, "Circumstante agravante, in Explicatii teotetice al Codului penal roman", vol II , Editura Academiei, Bucuresti 1970

STEFAN DANES,     "Criterii de individualizare judiciara a pedepselor in lumina jurisprudentei Tribunalului Suprem", RRD nr. 2/1989 si

"Consideratii in legatura cu circumstantele agravante legale si judiciare"in RRD nr. 11/1984

STEFAN DANES,

VASILE PAPADOPOL, "Individualizarea juridica a pedepselor" Editura Stiintifica si Enciclopedica", Bucuresti, 1998

TEODOR DASCAL     "Drept penal roman - partea generala", Editura

Concordia Arad, 2007

VINTILA DONGOROZ,

IOSIF FODOR,

SIEGFRIED KAHANE,

NICOLETA ILIESCU,

ION OANCEA,

CONSTANTIN BULAI,

RODICA STANOIU,

VICTOR ROSCA, " Explicatii teoretice ale Codului Penal Roman - parte generala", Editura Acadamiei R. S. R., 1970

NARCIS GIURGIU, "Raspunderea si sanctiunile de drept penal", Editura Neuron, Focsani si

"Infractiunea", Editura Gama, Iasi 1994

TRAIAN POP,    "Drept penal comparat. Parte generala",Cluj 1928