Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Specula

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Specula

1 Definitia si conditiile infractiunii de specula



1. Notiune si cadrul legal

Conform dispozitiilor art. 295 C. pen., infractiunea de specula consta in savarsirea uneia din urmatoarele fapte:

1. cumpararea in scop de revanzare a produselor industriale sau agricole care potrivit dispozitiilor legale nu pot face obiectul comertului particular; a cumpararea de produse industriale sau agricole, in scop de prelucrare in vederea revanzarii, daca ceea ce ar rezulta din prelucrare nu poate face, potrivit dispozitiilor legale, obiectul comertului particular[1]. Fiecare din faptele prevazute in art. 295 C. pen., constituie o forma distincte a infractiunii de specula caracterizata printr-o activitate specifica si o rezolutie infractionala proprie .

Ar putea fi trasa la raspundere penala pentru comiterea acestei fapte o persoana care extrage si prelucreaza pietre pretioase in vederea revanzarii.

2. Obiectul infractiunii

A. Obiectul juridic special. Infractiunea de specula are ca obiect juridic special relatiile sociale privitoare la conditiile legale ale circulatiei unor produse industriale sau agricole, relatii care nu ar putea fi aparate fara incriminarea faptelor ce aduc atingere relatiilor amintite.

Infractiunea are de regula si un obiect juridic secundar, constand in relatiile sociale referitoare la interesele patrimoniale ale cetatenilor, prin savarsirea faptelor incriminate aducandu-se atingere acestor relatii sociale[3].

B. Obiectul material. Infractiunea de specula are si obiect material care consta, in cazul ambelor variante prevazute in art. 295 lit. a si b, in bunuri industriale sau agricole care potrivit dispozitiilor legale, nu pot face obiectul comertului particular.

Produsele industriale sunt bunurile materiale rezultate dintr-un proces de munca cu caracter industrial, iar produsele agricole sunt bunurile materiale-vegetale si animale - rezultate dintr-un proces de munca cu caracter agricol[4]. Produsele industriale sau agricole care nu pot face obiectul comertului particular sunt indicate in diferite acte normative.

In legatura cu aceste produse, trebuie mentionata Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat, publicata in M. Of. nr. 96 din 13 mai 1996. Potrivit art. 1 alin. 2 al Legii, prin monopol de stat se intelege dreptul statului de a stabili regimul de acces al agentilor economici cu capital de stat si privat, inclusiv, producatorii individuali, dupa caz, la activitatile economice constituind monopolul de stat si conditiile de exercitare a acestora.

In cuprinsul actului normativ mentionat, sunt prevazute unele activitati ce constituie, in exclusivitate, monopol de stat printre care:

fabricarea si comercializarea armamentului, munitiilor si explozivilor;

producerea si comercializarea stupefiantelor si a medicamentelor care contin substante stupefiante;

extractia, producerea si prelucrarea in scopuri industriale a metalelor pretioase si a

pietrelor pretioase.

producerea si emisiunea de marci postale si timbre fiscale[5].

Mult mai larga este sfera obiectului material al infractiunii de specula in intelesul pe care art. 1 alin. 2 din Decretul-lege nr. 15 din 11 ianuarie 1990 privind urmarirea, judecarea si pedepsirea unor infractiuni de specula[6] care ii confera conceptului de specula desfasurata ca o vanzare cu suprapret a oricaror marfuri, precum si ca fapta de comercializare a unor bunuri primite in cadrul actiunii de ajutorare internationale a statului daca au fost obtinute fara drept, in orice mod. in aceste situatii, pot constitui obiect material al speculei, bunurile prevazute in textele respective.

Trebuie subliniat insa faptul ca, din cuprinsul dispozitiilor art. 1 alin. 2 din Decretul-lege nr. 15/1990 rezulta ca au fost incriminate faptele de vanzare cu suprapret a marfurilor de orice natura care insa sunt deficitare, nu a oricaror marfuri.

Intr-o speta inculpatul, ospatar la un restaurant, a vandut bere si mititei cu suprapret, dar aceste produse, nu erau deficitare la data vanzarii. In consecinta, fapta inculpatului nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de specula prevazuta de art. 1 alin. 2 din Decretul-lege nr. 15/1990, ci pe aceea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prevazute de art. 246 C. pen.[7].

Analizand prevederile art. 1 alin. 2 din Decretul-lege nr. 15/1990, observam ca nu rezulta, in mod expres, ca legiuitorul s-ar referi numai la marfurile deficitare (cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza vanzarea cu suprapret a oricaror marfuri).

In schimb, insa, in expunerea de motive se face trimitere numai la unele marfuri care mai sunt inca deficitare (de asemenea, profitand de situatia grea a economiei mostenite de la fostul regim, persoane necinstite se dedau la acte de specula, vanzand cu suprapret unele marfuri care mai sunt inca deficitare).

Cu privire la obiectul material al infractiunii de specula, in practica judiciara s-a statuat ca fapta celui care cumpara piei in vederea revanzarii dupa prelucrare in cojoace, sau cumpararea de cojoace din piele in vederea revanzarii nu constituie infractiune deoarece cojoacele nu sunt interzise comertului particular[8] sau fapta de a cumpara in scop de revanzare de tigari nu constituie infractiunea de specula prevazuta de art. 295 lit. a C. pen., deoarece conform dispozitiilor legale aceste produse nu mai sunt interzise comertului particular .

Tot astfel s-a decis ca nu constituie infractiunea de specula, cumpararea fara autorizatie de comert in scop de revanzare a bauturilor alcoolice, deoarece in baza dispozitiilor legale acest produs nu mai este interzis comertului particular, iar exercitarea comertului fara autorizatie prevazuta de art. 295 lit. c C. pen., nu mai constituie infractiune, ci contraventie[10].

3. Subiectii infractiunii

A. Subiectul activ. Infractiunea de specula poate fi comisa de orice persoana, textul incriminator neprevazand vreo conditie privind calitatea acestuia. De asemenea, subiect activ poate fi si un functionar in situatia cand acesta introduce in circuitul unitatii produse cumparate personal, in vederea revanzarii. in asemenea cazuri, fapta de specula intra in concurs cu infractiunea de abuz in serviciu, daca sunt indeplinite cerintele esentiale cerute de textul incriminator pentru existenta acestei infractiuni. Daca, de exemplu, faptuitorul este si gestionar la o unitate publica si a cumparat produsele cu banii sustrasi din gestiune, infractiunea de specula intra in concurs cu infractiunea de delapidare[11].



Participatia penala este posibila sub toate aspectele sale: coautorat, instigare sau complicitate.

B. Subiectul pasiv. In cazul acestei infractiuni, subiectul pasiv este persoana prejudiciata prin comiterea infractiunii de specula.

§2 Continutul constitutiv al infractiunii de specula

1. Latura obiectiva.

A. Elementul material. Conform dispozitiilor inscrise in art. 295 lit. a C. pen., in prima sa forma, elementul material consta in actiunea de cumparare a unor produse industriale sau agricole care nu pot face obiectul comertului particular.

Notiunea de „cumparare” are sensul din vorbirea obisnuita, care corespunde cu sensul dat notiunii in dreptul civil[12]. Nu intereseaza modul de cumparare. De asemenea, nu intereseaza daca produsele au fost cumparate direct de la cumparatori, de la intermediari sau de la unitati din cele prevazute in art. 145 C. pen.

Daca produsele cumparate provin dintr-o fapta prevazuta de legea penala savarsita de o alta persoana, raspunderea penala a faptuitorului se va stabili pentru infractiunea de specula in concurs cu infractiunea de tainuire[13]. Daca produsele provin insa din savarsirea unei infractiuni la care faptuitorul a participat in calitate de complice, fapta nu constituie infractiunea de specula, chiar daca pentru a obtine unele produse, el a platit autorului infractiunii o anumita suma de bani, deoarece in acest caz nu se poate retine existenta unei operatii de cumparare specifica laturii obiective a acestei infractiuni .

In literatura de specialitate se considera ca dobandirea unor produse prin schimb poate fi echivalenta cu cumpararea acestora, in sensul art. 295 lit. a C. pen., astfel incat fapta realizeaza si in acest caz elementul material al infractiunii de specula[15]. Dobandirea insa a unor produse cu titlu gratuit nu constituie o cumparare si nu realizeaza elementul material al infractiunii. Actiunea de cumparare se poate referi la un singur produs sau la mai multe, de acelasi fel sau de natura diferita .

Este necesar ca produsele sa fie exceptate, potrivit dispozitiilor legale, de la comertul particular (armament, munitie, marci postale, timbre fiscale etc.).

Mai trebuie subliniat faptul ca infractiunea subzista indiferent daca faptuitorul a obtinut sau nu un castig[16].

Din analiza art. 295 lit. a C. pen., rezulta ca nu se prevede ca o conditie necesara pentru realizarea laturii obiective a infractiunii de specula repetarea actiunii de cumparare a produselor, astfel ca si printr-o singura actiune in scop de revanzare se realizeaza continutul infractiunii.

Potrivit art. 295 lit. b C. pen., infractiunea de specula se realizeaza din punct de vedere al elementului material tot printr-o actiune de cumparare a unor produse industriale sau agricole. In cazul, insa, a acestei forme nu intereseaza daca produsele sunt sau nu exceptate de la comertul particular.

Asadar, elementul material al infractiunii in aceasta forma este realizat si in situatia cand produsele cumparate pot face obiectul comertului particular. Textul incriminator cere ca sub aspect subiectiv, faptuitorul sa urmareasca obtinerea prin prelucrarea produselor unui produs care nu poate face obiectul comertului particular.

Trebuie insa retinut ca eventualele schimbari simple ale aspectului exterior al produselor sau ambalajelor nu inseamna prelucrarea in intelesul textului de lege.

Nu constituie infractiune, de asemenea, activitatea desfasurata de meseriasii autorizati in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

B. Urmarea imediata. In cazul acestei infractiuni urmarea imediata Consta in crearea unei stari de pericol pentru desfasurarea in conditii legale a comertului particular.

C. Legatura de cauzalitate. In cazul infractiunii de specula, pentru intregirea laturii obiective, trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre actiunea incriminata si urmarea imediata.

2. Latura subiectiva.

Infractiunea de specula se comite in ambele forme cu intentii directe.

In forma reglementata de art. 295 lit. a C. pen., in afara intentiei, latura subiectiva a infractiunii include scopul revanzarii produselor cumparate.

In practica, stabilirea acestui scop poate ridica dificultati, deoarece anumite produse pot fi cumparate, fie pentru satisfacerea unor nevoi proprii, fie pentru a fi revandute. Depasirea acestor dificultati este insa posibila daca se iau in considerare toate imprejurarile de fapt (cantitatea in care au fost cumparate produsele, locul unde au fost tinute, abundenta sau lipsa lor in circuitul comercial etc.)[17].

Scopul cerut de lege trebuie sa existe in momentul comiterii faptei. In consecinta, elementul material al infractiunii nu este realizat daca produsele au fost cumparate pentru nevoile cumparatorului, dar ulterior, din diferite motive au fost revandute. Nu intereseaza daca scopul a fost sau nu realizat[18], iar in cazul in care a fost realizat nu intereseaza daca faptuitorul a obtinut sau nu un profit .

Din punct de vedere al elementului subiectiv, in forma prevazuta in art. 295 lit. b C. pen., se cere ca actiunea de cumparare sa se comita in scop de prelucrare in vederea revanzarii.

§3. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

Fapta de specula este susceptibila de forme imperfecte dar legea nu incrimineaza actele preparatorii, iar tentativa este sanctionata numai in variantele reglementate in art. 1 si 2 din Decretul-Lege nr. 15/1990.

De regula, infractiunea de specula se consuma in momentul cumpararii produselor, nefiind necesar ca actul de cumparare sa fie urmat de actul revanzarii si respectiv, de activitatea de prelucrare in vederea revanzarii.



Fapta de specula are de regula un caracter continuat, intrucat rareori aceasta activitate se realizeaza numai dintr-o singura activitate de cumparare ori de vanzare cu suprapret sau de vanzare a unor bunuri primite din strainatate. Desigur ca infractiunea va avea caracter continuat atunci cand doua sau mai multe acte s-au efectuat in cadrul aceleiasi rezolutii infractionale.

Infractiunea de specula se realizeaza in variantele normative prevazute in art. 295 lit. a si b si in alin. 1 si 2 din Decretul-Lege nr. 15/1990, in practica putand sa apara o varietate de modalitati faptice.

Infractiunea de specula, in ambele forme prevazute in Codul Penal se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. In cazul faptelor prevazute in Decretul-Lege nr. 15/1990, pedeapsa este inchisoare de la 3 la 10 ani, tainuirea si favorizarea la aceasta din urma fapta pedepsindu-se ca si infractiunea consumata.

Actiunea penala se pune in miscare din oficiu. Urmarirea penala o efectueaza organele de politie, iar judecata in prima instanta revine judecatoriei.

Urmarirea si judecarea infractiunilor prevazute in art. 1 si 2 din Decretul-Lege nr. 15/1990 se fac de urgenta potrivit procedurii privind infractiunile flagrante.



A se vedea, Coca-Cozma Maria, „Infractiuni economice prevazute in Codul penal”, Editura stiintifica, Bucuresti, 1974, p.84

Lit. c) si d) ale art. 295 au fost abrogate prin Legea nr. 12/1990, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 97 din 8 august 1990

A se vedea, in acest sens, Vasile Papadopol, „Consideratii asupra infractiunilor cu continuturi alternative” in R.R.D. nr. 8/1967, p. 74

A se vedea: T. Vasiliu, D. Pavel §.a., op. cit., vol. II, p. 316

A se vedea, pe larg si Ilie Luta, „Caracterizarea juridica a operatiunilor cu metale pretioase” in revista Dreptul nr. 10/1997. p. 74-77; a se vedea si, Curtea Supreme de Justitie, Sectia penala, Decizia nr. 1247/1991

Publicat in M. Of. nr. 7 din 12 ianuarie 1990

Curtea Suprema de Justitie, Decizia nr. 43/1991 - Revista Dreptul nr. 2/1992, p. 95

Curtea Suprema de Justitie, sent. pen., dec. nr. 917/1991

Curtea Suprema de Justitie, sent. pen,, dec. nr. 1247/1991

Curtea Suprema de Justitie, sent. pen., dec. nr. 1488/1991

Plenul Tribunalului Suprem, Decizia de indrumare nr. 4/1975, in „Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1975”, p. 54

Gh. Nistoreau, V. Dobrinoiu, op. cit., p. 522

Tribunalul Suprem, Col. pen., dec. nr. 619/1961, in „Legalitatea Populara”, nr. 12/1961, p. 102

Tribunalul Suprem, Sect. penala, dec. nr. 2555/1974, in V. Papadopol, M. Popovici, „Repertoriu”, op. cit., p. 397

A se vedea, T. Vasiliu, D. Pavel s.a., op. cit., vol. II, p. 318

A se vedea, Tribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 144/1984 in RRD nr. 7/1985, p. 74

A se vedea Octavian Loghin, Tudorel Toader op. cit. p. 504

Tribunalul Jud. Constanta, Decizia nr. 1186/1973, in RRD nr. 2/1974, p. 168

Tribunalul Municipiului Bucuresti, Decizia nr. 941/1972 in R.R.D. nr. 11/1972, p. 172






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1331
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site