Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Inselaciunea la masuratoare si inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Inselaciunea la masuratoare si inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor

§1 Inselaciunea la masuratoare




1. Reglementare legala.

In art. 296 C. pen., este incriminata fapta de inselaciune prin folosirea unui instrument de masurat inexact, ori prin folosirea frauduloasa a unui instrument de masurat exact.

Asemenea fapte se pot savarsi nu numai in domeniul comertului, in general, ci si in orice activitate care presupune o masuratoare, cum ar fi de exemplu eu prilejul vanzarii, primirii sau repartizarii produselor de catre unitatile economice producatoare de materii prime, materiale, alimente sau alte produse.

De asemenea, legiuitorul a avut in vedere si posibilitatea savarsirii acestor fapte de catre cei care livreaza produsele din depozite pentru comert sau pentru consumul direct in unitatile de alimentatie publica.

Desigur ca in practica activitatea frauduloasa de inselaciune la masuratoare apare cel mai frecvent in relatia dintre vanzator si cumparator.

In toate situatiile sus-mentionate, asemenea fapte lovesc pe de o parte interesele materiale ale persoanelor fizice si agentilor economici, dar pe de alta parte creeaza si o stare de pericol pentru relatiile sociale existente in domeniul circulatiei bunurilor.

2. Conditii preexistente.

A. Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special principal al infractiunii il constituie relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare depind de respectarea regulilor privind masurarea exacta a produselor cu prilejul diferitelor operatii care au la baza o operatie de masurare.

Infractiunea de inselaciune la masuratoare are si un obiect juridic secundar, referitor la apararea intereselor materiale ale agentilor economici si persoanelor particulare.

Avand in vedere ca infractiunea de inselaciune la masuratoare nu poate fi conceputa fara un obiect material asupra caruia se efectueaza aceasta operatie, acesta va fi constituit din bunurile aflate in circuitul economic care sunt susceptibile a fi masurate.

Aceste bunuri pot fi atat din cele destinate consumului cat si cele eu caracter productiv (produse industriale finite, semifinite aflate in stadiu de fabricatie etc.).

Desigur ca, bunurile care prin natura lor nu pot fi masurate sau in cazul carora masurarea nu este necesara (exemplu un aparat de radio sau televizor, un automobil etc.) - nu vor putea avea calitatea de obiect material al acestei infractiuni[1].

B. Subiectii infractiunii.

Subiectul activ al acestei infractiuni poate fi, in principiu, orice persoana fizica, intrucat acesta nu este circumstantiat in vreun fel de catre lege. El poate fi un salariat al unei societati comerciale (cu capital de stat sau privat) sau orice particular care efectueaza activitati in cadrul carora se fac masuratori, cantariri sau numarari.

In prima categorie de „salariati ai unor societati economice sau comerciale” pot fi inclusi sefii si lucratorii din depozitele de bunuri materiale, cei care se ocupa cu activitatea de aprovizionare a unitatilor comerciale si de alimentatie publica, bucatarii sau cofetarii si chiar ospatarii (cu conditia ca acestia sa fie implicati direct in activitati frauduloase de acest fel)[2].

Infractiunea de inselaciune la masuratoare poate fi savarsita si prin actiunea concertata a mai multor persoane, care vor fi participantii (coautori, instigatori sau complici).

Subiect pasiv al infractiunii poate fi atat agentul economic sau comercial pagubit (in situatia cand subiectul activ isi insuseste plusurile create prin activitati frauduloase de inselare la masuratoare) cat mai ales cumparatorul - consumator al bunurilor cumparate din comert.

Tot ca subiect pasiv poate fi chiar si un salariat (gestionar, merceolog, conducator auto etc.) care este inselat atunci cand se ocupa de operatiuni de aprovizionare din depozite cu bunuri pentru institutia in care lucreaza.

3. Continutul constitutiv.

A. Latura obiectiva. Elementul material consta din actiunea de inselare, de inducere in eroare, cu prilejul vanzarii, repartizarii ori remiterii unor produse sub cantitatea solicitata.

Activitatea frauduloasa de inselare se poate realiza prin oricare dintre cele doua modalitati alternative:

prin folosirea unui instrument inexact de masurare. Aceasta presupune existenta unui asemenea instrument si ca acesta sa fie folosit efectiv pentru masuratori, deoarece simpla detinere a unui aparat stricat nu constituie infractiune;

prin folosirea frauduloasa a unui instrument exact de masuratoare. Aceasta modalitate consta in efectuarea de masuratori cu instrumentul exact, dar folosind procedee frauduloase prin care se falsifica rezultatul masuratorii.

In ambele variante este vorba de un „instrument de masurat”si aceasta denumire se atribuie oricarui aparat, obiect sau ustensila cu care se efectueaza operatia de masurat, adica se determina valoarea unei marimi in raport cu o unitate de masurat data. Din punct de vedere tehnic nu prezinta relevanta juridica dar au importanta pentru cei care le folosesc in mod fraudulos, intrucat obtin mai usor sau mai greu venituri ilicite.

In activitatea economico-comerciala se foloseste tot mai frecvent sistemul de preambalare a marfurilor, pe care in mod obligatoriu trebuie sa se specifice cantitatea cuprinsa in ambalaj. Desigur, daca cei inselati la randul lor cu cantarirea acestor marfuri in depozite vor pune produse mai putine decat cantitatea indicata pe ambalaj, se vor face vinovati de infractiunea de inselaciune la masuratoare.

Urmarea imediata a infractiunii (indiferent de modalitatea in care a fost realizata) consta in producerea prin inselaciune a unui prejudiciu, a unei pagube materiale persoanelor (fizice sau juridice) vatamate si crearea prin aceasta a unui pericol pentru relatiile sociale economice ocrotite. Intre actiunea frauduloasa si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.



B. Latura subiectiva. Infractiunea se savarseste numai cu intentie intrucat faptuitorul stie ca aparatul de masura este inexact (si-l foloseste ca atare) sau foloseste aparatul exact in mod fraudulos. De asemenea, faptuitorul realizeaza asemenea activitati frauduloase cu un anumit scop (de a se imbogati pe sine ori pe altul) care, desi nu este evidentiat in mod expres de lege, are relevanta pentru existenta infractiunii, el poate fi dedus din expresiile „inselare” si „folosire frauduloasa”. inselaciunea la masuratoare nu poate fi savarsita din culpa.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

Desi este susceptibila de toate formele imperfecte, legea nu pedepseste actele pregatitoare.

Tentativa la infractiunea de inselaciune la masuratoare este pedepsita potrivit prevederii din art. 296 alin. 2. Exista tentative (de exemplu, daca faptuitorul este surprins de catre victima sau alta persoana in timpul operatiei frauduloase de masuratoare sau victima observa ca a fost inselata, refuza sa primeasca marfa si anunta organele indrituite a constata aceste fapte).

Infractiunea se consuma chiar dupa efectuarea unei singure operatii de inselaciune la masuratoare. Momentul consumarii coincide, in principiu cu cel al acceptarii si primirii produselor de catre victima.

Infractiunea este unica si atunci cand cu aceeasi rezolutie infractionala, faptuitorul realizeaza doua sau mai multe acte de inselaciune la masuratoare, in aceeasi modalitate sau in ambele modalitati.

Repetarea unor asemenea actiuni la intervale mai mari de timp, constituie, dupa caz, concurs de infractiuni sau o infractiune continuata, in functie de existenta uneia sau mai multor rezolutii infractionale din partea autorului. Infractiunea se epuizeaza in momentul cand s-a efectuat ultimul act delictuos.

Infractiunea de inselaciune la masuratoare este sanctionata cu pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 5 ani.

In cazul tentativei, la aceasta infractiune se vor aplica regulile din partea generala a Codului Penal.

Inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor

1. Reglementare legala

In art. 297 sunt incriminate faptele de falsificare ori substituire de marfuri sau orice alte produse, precum si expunerea spre vanzare sau vanzarea de asemenea bunuri, cunoscand ca sunt falsificate ori substituite.

Daca marfurile sau produsele au devenit, prin falsificare ori substituire, vatamatoare sanatatii sunt aplicabile dispozitiile art. 313 C. pen.

Prin savarsirea unor asemenea fapte, tot mai frecvente in domeniul producerii si circulatiei bunurilor materiale, necesare vietii cotidiene, consumatorii nu primesc produsele solicitate si in care au incredere, ci altele, de calitate inferioara, fiind in acest mod inselati nu numai in buna lor credinta - crezand ca primesc bunurile dorite - dar si din punct de vedere material (intrucat ofera preturi mai mari pentru bunurile de calitate inferioara).

Pericolul social al acestor fapte este evident, ceea ce justifica incriminarea lor in legea penala.

2. Conditii preexistente.

A. Obiectul infractiunii. Obiectul juridic special al acestei infractiuni il constituie relatiile sociale a caror existenta depinde de respectarea normelor referitoare la calitatea marfurilor sau a oricaror alte produse destinate consumului productiv sau industrial[3].

Obiectul material al infractiunii este format din marfurile sau orice alte produse atat in cazul falsificarii sau substituirii, precum si in situatiile in care au fost expuse spre vanzare sau au fost vandute efectiv.

Dupa cum se poate observa, legiuitorul nu limiteaza sfera obiectului material al infractiunii, cu toate acestea trebuie avute in vedere acele marfuri sau produse care sunt susceptibile de a fi falsificate sau substitute.

B. Subiectii infractiunii. Subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoana intrucat dispozitia incriminatoare nu cere o anumita calitate pentru aceasta. In principiu, subiectul activ este un angajat al unei societati comerciale, un comerciant particular sau un producator agricol.

Infractiunea este susceptibila de a fi savarsita in toate formele de participatie (coautorat, instigare sau complicitate).

Subiect pasiv al infractiunii este, in primul rand, consumatorul inselat cu privire la calitatea marfii pe care o primeste. De asemenea, subiect pasiv poate fi unitatea economica sau comerciala unde lucreaza subiectul activ si pe care a compromis-o prin activitatea delictuoasa desfasurata, pagubind-o.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. Elementul material consta in actiunea de inselare care se poate realiza prin una sau mai multe modalitati prevazute de lege: falsificarea, substituirea, expunerea sau vanzarea de bunuri falsificate sau substituite.

Actiunea de falsificare priveste contrafacerea sau denaturarea calitatii produselor prin amestecarea lor cu substante de valoare inferioara (de exemplu se pune apa in vin, faina in smantana etc.). De asemenea, falsificarea se poate realiza si prin amestecarea in produsul de baza a unor substante prin care sa le mareasca perioada de fermentatie, aciditate etc. si prin care se obtin produse de o calitate inferioara (se procedeaza astfel in special la bauturile racoritoare).



Prin substituire se intelege inlocuirea unor produse de calitate superioara cu altele de aceeasi natura, dar de calitate inferioara (asemenea situatii se intalnesc deseori in cazul vanzarii de oua, paine, alte produse agricole).

Actiunea de expunere spre vanzare se comite pe fata, vizibil, in primul rand de catre cei ce efectueaza contrafacerea sau substituirea marfurilor sau produselor, dar si de cei care se ocupa in mod direct de vanzare. Acestia din urma se vor face vinovati de savarsirea infractiunii (sau de participatie sub forma instigarii sau complicitate) numai daca stiu ca produsul este substituit sau falsificat.

In ceea ce priveste vanzarea marfurilor, nu intereseaza forma vanzarii si nici locul unde se efectueaza (pe strada, in magazin, in piete etc.). Pentru existenta infractiunii este suficient ca numai una din aceste modalitati alternative sa se realizeze de catre faptuitor. Daca insa acesta, de exemplu, falsifica produsul si il pune apoi la vanzare, nu se va retine in sarcina sa decat o infractiune unica si nu un concurs de infractiuni.

Din analiza laturii obiective rezulta ca de fapt activitatea de inselare a cumparatorului se realizeaza doar cu prilejul actiunii de vanzare a produsului falsificat sau substituit de catre faptuitor. In raport cu acest concept de inselare, celelalte activitati apar ca niste acte pregatitoare, pe care insa legiuitorul le-a incriminat ca activitati infractionale statatoare.

Urmarea imediata consta din savarsirea uneia din faptele incriminate si din crearea prin aceasta a unei situatii prejudiciabile pentru agentii economici si pentru persoanele fizice[4].

In cazul savarsirii infractiunii prin vanzare, urmarea imediata consta si din crearea unui prejudiciu material persoanelor care au cumparat marfurile sau produsele.

B. Latura subiectiva. Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Textul de lege nu prevede vreo cerinta in legatura cu scopul urmarit de faptuitor, desi in fapt acesta urmareste obtinerea unui folos material pentru el sau pentru altul.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

Desi infractiunea este susceptibila a fi realizata in toate formele imperfecte, legea nu pedepseste actele pregatitoare ci numai tentativa.

Infractiunea se consuma in momentul cand actiunea de falsificare, substituire, expunere spre vanzare sau vanzarea au fost comise. Consumarea este realizata chiar daca s-a comis numai una din modalitatile normative incriminate.

Desigur ca activitatea de vanzare a bunului falsificat sau substituit nu se poate concepe fara consimtamantul cumparatorului iar in functie de aceasta situatie se poate spune ca cel mai frecvent, infractiunea se consuma in momentul in care cumparatorul a preluat bunul in posesia sa si a constatat ca este falsificat sau substituit.

Consumarea se realizeaza chiar si daca cumparatorul a respins marfa imediat ori nu a pus mana pe bunul respectiv, deoarece contractul de vanzare-cumparare se perfecteaza intre vanzator si cumparator chiar daca bunul n-a fost preluat si pretul nu a fost platit.

Savarsirea infractiunii de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor poate fi realizata in cele patru modalitati normative corespunzatoare celor patru actiuni care constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii. Fiecareia dintre aceste modalitati normative ii poate corespunde o varietate de modalitati faptice.

Fata de alte infractiuni la care apar situatii agravante pedepsite mai sever, in cazul inselaciunii cu privire la calitatea marfurilor, urmarile mai grave duc la schimbarea incadrarii juridice a faptei care va constitui, in acest caz, o alta infractiune: falsificarea de alimente sau alte produse (art. 313 alin. 2 C. pen.).

Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor este sanctionata, potrivit art. 297 C. pen., modificat prin OUG nr. 93 din 20 iunie 2002[5], cu inchisoare de la 1 la 7 ani, iar tentativa este sanctionata potrivit regulilor stabilite in Partea generala a Codului penal.



A se vedea, Iosif Fodor s.a., op. cit., vol. IV, p. 498

„Practica judiciara penala”, Vol. III, Partea speciala, Editura Academiei Romane, 1992, p. 264

A se vedea, Iosif Fodor s.a.. op. cit., vol. IV, p. 505; Coca Cozma Maria, op. cit., p. 232

A se vedea, T. Vasiliu s.a., „Codul penal al Romaniei comentat si adnotat, Partea speciale, vol. II, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1977 p. 397

Publicata in Monitorul Oficial nr. 453 din 27 iunie 2002






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1170
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site