Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

Analiza statistica a mediului de afaceri autohton si a celui international

management

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Managementul grupului educat
Gandirea si aptitudinile managerului
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENTA LA DISCIPLINA MANAGEMENTUL PRODUCTIEI - TESTE DE VERIFICARE
SISTEME INFORMATICE DE ASISTARE A DECIZIEI MANAGERIALE
Managerii de personal
Scurta clasificare a manipularilor
Team Building si Motivarea Echipelor
Standardul ISO 16949
Evolutia standardelor pentru managementul calitatii
Managementul proiectelor – un nou mod de a gandi si de a actiona

Analiza statistica a mediului de afaceri autohton si a celui international




In contextul unei lumi dominate de caracterul limitat al resurselor, raportul dintre cerere si oferta si interactiunea dintre celulele societatii in sfera productiei, distributiei si consumului determina o anumita conjunctura economica, cu influente imediate si propagate pe plan social si politic.

Conjunctura economica

Conjunctura economica este definita de ansamblul de factori si fenomene ce actioneaza la nivelul unei economii, al unui sector de activitate economica, al unei ramuri a economiei nationale sau al unei regiuni pentru a determina un anumit raport intre cererea si oferta specifica. Analiza conjuncturala poate fi facuta si la nivelul economiei mondiale, al unei uniuni de economii nationale sau comunitati de state.

In contextul globalizarii afacerilor, supravietuirea si prosperitatea firmelor este conditionata de cunoasterea si respectarea cerintelor mediului in care ele isi desfasoara activitatea. Ori, lumea contemporana este caracterizata printr-un dinanism (o mobilitate) fara precedent cauzat, pe de o parte, de progresul tehnologic, de patrunderea digitalizarii in quasi-totalitatea domeniilor activitatii umane, iar pe de alta parte, de deschiderea tot mai neta a pietelor nationale la competitia internationala.

Intr-un astfel de mediu intens concurential, intreprinderile trebuie sa cunoasca situatia actuala, sa sesizeze in timp real si cu costuri minime oportunitatile si riscurile de afaceri, sa prevada tendintele si sa-si ia masurile adecvate pentru a face fata schimbarilor (modificarilor) care le vor (putea) afecta pietele de aprovizionare si de desfacere, precum si propria lor pozitie pe aceste piete. Dinamism, flexibilitate, adaptabilitate sunt trasaturile definitorii ale unui management modern al oricarei intreprinderi.

Prin expresii cantitative adecvate (indicatori primari si derivati), statistica reflecta procesele economice si tendintele de evolutie ale proceselor economice specifice pietelor pe care actioneaza companiile.

Intr-un bestseller al literaturii economice engleze din anul 1992 – Tom Peters: Liberation Management – se afirma ca „piata concentreza in mod eficient informatii care ii ajuta atat pe cumparatori cat si pe vanzatori”. Aceasta functie de informare este indeplinita  nu numai de piata spontana de la coltul strazii, ci si de o piata integral computerizata, cum este, de exemplu, Bursa de Valori de la Londra, unde ringul clasic a fost inlocuit inca in 1989 cu un sistem electronic, care leaga on line aceasta in institutie financiara de restul lumii.

Fiecare persoana fizica sau juridica prezenta pe piata cu o cerere sau o oferta este, de fapt, o sursa de informatii. De aceea, cu cat se realizeaza o cunoastere mai detaliata (mai aprofundata) a pietei, cu atat informatia devine mai densa in raport cu numarul actorilor (operatorilor) economici de pe piata, cu atat sunt mai castigati beneficiarii ei (vanzatorii si cumparatorii) prezenti pe piata, intrucat ei obtin o mai buna aproximare a „informarii perfecte despre piata”. Cum majoritatea informatiilor este de natura cantitativa, prelucarea lor sub forma de indicatori statistici nu numai ca ajuta la ordonarea si agregarea lor, dar asigura si o tratare sistemica, coerenta a actorilor prezenti pe piata si dezvaluirea unor aspecte analitice si a unor conexiuni inaccesibile altor instrumente de cunoastere.

Tabloul conjunctural al unei economii

Atunci cand managerul unei intreprinderi decide sa internationalizeze activitatea societatii comerciale (sa patrunda cu oferta sa peste granitele economiei nationale, sa se aprovizioneze de pe alte piete, sa treaca la cofinantarea firmei sale cu capital strain, sa dezvolte o alianta strategica, sa fuzioneze etc.), inainte de a identifica posibilul partener de afaceri, el are nevoie de informatii generale despre economia tarii partenere si despre piata specifica pe care urmeaza sa opereze. Aceste informatii sunt sintetizate, de obicei, in doua analize distincte: raportul de tara si studiul de piata. Studiul de piata se intocmeste doar daca analiza de tara conduce la o apreciere pozitiva a oportunitatilor de afaceri.

Raportul de tara prezinta – alaturi de argumente cu privire la riscul politic, cel social, de sistem legal si de fiabilitate a surselor locale de informareriscul macroeconomic, respectiv, probabilitatea de deteriorare grava a conjuncturii economice din acea tara. Raportul cuprinde acele informatii care ajuta la clarificarea a cel putin trei aspecte ale mediului de afaceri:

Daca mediul economic, politic, etic si legal este favorabil genului de afaceri care urmeaza sa fie derulate in acea tara.

Daca resursele naturale si umane ale tarii corespund obiectivului societatii comerciale. Atenta se concentreaza pe densitatea si calitatea infrastructurii de comunicatii, de banci, institutii si agentii guvernamentale, precum si pe aspecte demografice, de educatie/instruire si sanatate a populatiei.

Daca exista deschiderea socio-culturala necesara unei derulari fara obstacole a afacerii sau, dimpotriva, exista bariere in calea instalarii unui strain pe piata locala a muncii, daca mediul cultural este usor de patruns si, daca raspunsul este afirmativ, atunci care ar fi cele mai potrivite modalitati de a gestiona resursele umane locale angajate de un nerezident venit pe acea piata.

Pentru a putea aprecia starea actuala si, mai ales, tendinta de evolutie (perspectiva) economiei nationale a unei tari, expertii recurg la o lista destul de lunga de indicatori. Lista de indicatori este astfel alcatuita incat sa raspunda scopului analizei facute de expertul economist si, in acelasi timp, sa satisfaca interesul special pe care managerul sau omul de afaceri il urmareste pe acea piata. In functie de natura afacerii, el poate urmari doar un interes comercial sau poate cauta obtinerea unui credit, poate urmari recuperarea unei creante, efectuarea unei investitii etc. Prin urmare, alaturi de indicatori de interes general, managerul tinde sa atraga in aprecierea riscurilor si oportunitatilor de afaceri si indicatori specifici.

O analiza de tara poate fi achizitionata de la un institut de specialitate, de la departamentele de studii ale unor publicatii larg difuzate pe plan international („The Economist”, „Financial Times” etc.), de la o banca (in cadrul serviciului de publicatii si consultanta oferit clientelei). Astfel de studii realizeaza o prezentare neutra (nespecifica) a situatiei si sunt destul de scumpe pentru bugetul majoritatii intreprinzatorilor.

O analiza de tara poate fi insa elaborata, mai mult sau mai putin profesionist, chiar de catre omul de afaceri interesat, prin preluarea de date publicate de organismele internationale (Eurostat, OCDE, IMF, Banca Mondiala, OMC, UNCTAD, bancile regionale de dezvoltare etc) si de catre organismul national de statistica sau banca centrala din chiar tara partenera. Avantajul efortului propriu de documentare consta in faptul ca omul de afaceri va selecta din noianul de date nu numai pe cele de interes general ci si pe acelea care releva mai bine interesul sau specific de afaceri.

In teoria analizei macroeconomice, dar si in majoritatea studiilor de conjunctura a pietelor de marfuri si servicii, multimea indicatorilor de interes general se grupeaza, de obicei, in cinci categorii de date, care formeaza „pentagonul magic” al economiei de piata:

indicatorii cresterii economice



ritmul cresterii economice reale

rata formarii brute de capital fix in economie

indicatorii stabilitatii preturilor

indicii preturilor cu amanuntul si a preturilor de gros

rata anuala a inflatiei

deflatorul PIB

indicatorii ocuparii fortei de munca

gradul si structura ocuparii fortei de munca

rata somajului

indicatori ai migrarii internationale a fortei de munca

indicatorii „linistii” (armoniei) sociale

gradul de concentrare (Gini) a veniturilor banesti ale populatiei

puterea absoluta si relativa de cumparare a populatiei

ecartul dintre cel mai mic si cel mai inalt salariu platit

numarul si durata grevelor si a altor forme de incetare a lucrului

indicatorii echilibrului schimburilor cu strainatatea

nivelul absolut al excedentului/deficitului si gravitatea dezechilibrului contului curent al balantei de plati externe si a principalelor sale componente

impactul fluxurilor financiare internationale asupra inclinatiei de investire pentru largirea activitatii economice, dar si asupra balantei de plati externe

nivelul si dinamica indatorarii externe



Aceasta grupare de date macroeconomice a capatat epitetul de „magic” pentru ca nici o economie nu a putut realiza concomitent optimul in cele cinci domenii caracterizate de acesti indicatori.

In functie de starea economiei tarii analizate sau de specificul institutiei care elaboreaza tabloul conjunctural, alaturi de cele cinci grupe standardizate de indicatori mai pot fi evocate si alte aspecte. De exemplu:

pentru economiile in tranzitie de la economia de comanda spre economia de piata, se urmareste cu insistenta ritmul privatizarilor, ponderea sectorului de stat in economia nationala, marimea absoluta si relativa a deficitului bugetului public, volumul arieratelor, marimea si dinamica stocului de produse funale aflate la producatori (fara piata imediata de desfacere), marimea estimata a economiei paralele (subterane, gri), volumul, structura (cu si fara garantia statului) si dinamica datoriei externe angajate etc.

pentru studiile financiare elaborate de departamentele institutiilor de profil: volumul si dinamica masei monetare, rata de economisire si rata de formare a capitalului fix, inclinatia de consum si de economisire din cadrul economiei, importanta deficitului bugetar in raport cu PIB, aspecte ale datoriei publice interne si externe, nivelul global al fiscalitatii, fiscalitatea legata de investitii si de crearea de locuri de munca, frecventa modificarii regimului fiscal, volumul si dinamica investitiilor straine directe si de portofoliu, ritmul indatorarii externe a sectorului privat al economiei etc.

Datele ordonate pe grupe de informatii pertinente permit omului de afaceri sa situeze economia propriei tari, precum si economia tarii „tinta” pentru afacerile sale pe sinusoida evolutiei conjuncturale a ciclului economic. Pe aceasta baza, el apreciaza daca tendinta evolutiva (pe termen scurt si mediu) este de ameliorare sau de inrautatire a situatiei generale a mediului de afaceri si formuleaza alternative strategice pentru propria intreprindere.

Figura nr. 2.1. Sinusoida ciclului economic

Desigur, in aprecierea conjuncturii economiei mondiale conteaza unde se situeaza „locomotivele” economiei mondiale (economiile SUA, Uniunii Europene, Japoniei etc.), dar nu pot fi ignorate nici tendintele specifice zonelor strategice de afaceri pe care le-a identificat fiecare societate comerciala in lume, chiar daca aceste zone nu sunt direct conectate la polii de putere economica a lumii contemporane.

Nu intotdeauna exista timpul si disponibilitatea omului de afaceri pentru a elabora un studiu macroeconomic comprehensiv. De multe ori, el recurge la folosirea unor senzori (indicatori reprezentativi) pentru a stabili cu aproximatie starea actuala si perspectivele unei economii nationale.

Astfel de indicatori pentru fazele de relansare si de crestere economica sunt:

numarul de noi intreprinderi infiintate (inregistrate)

numarul de noi locuri de munca create intr-o economie (intr-o regiune)

reducerea ratei somajului

cresterea volumului de credite de dezvoltare a afacerii, solicitate de sectorul privat al economiei

cresterea consumului privat, al exportului etc.

indicele optimismului economic (al populatiei, al intreprinzatorilor, al investitorilor straini) etc.

In fazele de declin si recesiune economica, se vor observa:

numarul de falimente/crahuri

cresterea volumului de arierate

dinamica stocurilor de produse finale

cresterea numarului de someri

numarul de zile greva etc.

Alaturi de sesizarea tendintei conjuncturale generale, omul de afaceri este interesat sa cunoasca si starea actuala si tendinta evolutiva a domeniului (sectorului sau ramurii de activitate) in care urmeaza sa faca tranzactii.

Diferitele industrii (ramuri de activitate economica) nu se afla concomitent in aceeasi faza a ciclului economic. De aceea, managerul trebuie sa cunoasca diferentierile existente din punct de vedere al fazei ciclului economic intre propria sa industrie, industria sau industriile care asigura aprovizionarea intreprinderii sale, cat si domeniul (consumului sau investitiilor) caruia urmeaza sa i se adreseze cu propriile marfuri si/sau servicii. Cunoscand exact evolutia din domeniile de aprovizionare si de desfacere pentru propria intreprindere, managerul va putea face - in conditii de buna cunoastere a mediului economic - alegeri rationale pentru propria afacere.



Dependenta conjuncturala nesemnificativa;

Dependenta conjuncturala slaba, crestere medie;

Dependenta conjuncturala

Figura nr. 2.2. Un exemplu de situare a diverselor domenii si ramuri

de activitate economica pe sinusoida ciclului economic intr-o

tara puternic influentata de relatia cu statele membre ale UE

Alcatuirea si interpretarea de catre fiecare manager/intreprinzator/om de afaceri a propriului set de indicatori macroeconomici pentru aprecierea conjuncturii din tara sa de origine si din tara in care intentioneaza sa faca afaceri prezinta o serie de:

Avantaje:

Diagnoza conjuncturala este personalizata (tine seama de propriile interese si obiective ale companiei implicate in afaceri).

Se realizeaza „din mers” o permanenta actualizare a indicatorilor (senzorilor) selectati, pe masura ce lunar, trimestrial, semestrial apar noi date publicate pe site-urile institutiilor specializate in prodicerea si diseminarea de informatii.

Dezavantaje:

Un om de afaceri nu are intotdeauna timpul necesar sau disponibilitatea pentru a elabora propria diagnoza conjuncturala.

In contextul proliferarii site-urilor si a altor surse de informare decat cele oficiale, in unele tari uneori este dificil de stabilit care surse sunt suficient de fiabile si cu date destul de actuale pentru ca decizia de afaceri sa nu fie viciata.

In locul alcatuirii si interpretarii de catre fiecare manager/intreprinzator/om de afaceri a propriului set de indicatori macroeconomici pentru aprecierea conjuncturii, se poate recurge si la folosirea unor cai/instrumente alternative de informare asupra starii actuale si a tendintei specifice unei sau altei economii nationale, asupra situatiei prezente si de perspectiva dintr-o ramura de activitate economica sau alta. Astfel:

Se pot cumpara de la societatile de consultanta, de la institutiile specializate in analize conjuncturale, de la agentii de rating sau de la departamentele de studii ale unor universitati lucrari ale acestora.

Se pot accesa gratuit sau contra cost analize elaborate de unele mari banci comerciale, de la societati de asigurare, camere de comert sau fundatii.

Avantaje:

Timpul necesar pentru alcatuirea si interpretarea propriului sistem de indicatori macroeconomici de apreciere a conjuncturii poate fi folosit pentru alte activitati.

Astfel de studii se publica sistematic, astfel ca tendinta este relativ usor perceptibila.

Dezavantaje:

Studiul standardizat este „depersonalizat”. Managerul sau intreprinzatorul trebuie sa-si faca propria apreciere a situatiei in care se afla firma (afacerea) sa, pornind de la constatarile generale cuprinse in lucrarea achizitionata.

De multe ori (in cazul agentiilor de rating, de exemplu), aceste studii declarate a fi „depersonalizate” reflecta, totusi, interesele unui sau altui grup financiar.

Unele dintre aceste studii sunt excesiv de scumpe, accesul la ele fiind astfel viciat.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1353
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site