Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

FORMAREA PRETURILOR LA PRODUSELE DE PANIFICATIE LA S.C.PATIPAN S.A. CRAIOVA

management

+ Font mai mare | - Font mai mic




FORMAREA PRETURILOR LA PRODUSELE DE PANIFICATIE LA S.C.PATIPAN S.A. CRAIOVA





Mecanismul pietei, prin componentele sale, presupune, in sfarsit, si prezenta unor agenti economici, economia de piata, reprezentand, in esenta sa, un ansamblu complex de relatii intre indivizi si institutii, consum si economii.

Notiunea de agent economic are in vedere orice persoana fizica sau juridica ce joaca un anumit rol im economia unei tari.

In calitate de agenti economici, intreprinderile si firmele producatoare au ca principala functie realizarea bunurilor si serviciilor in scop lucrativ.

In acest sens, S.C. PATIPAN S.A. Craiova are ca obiect de activitate fabricarea si comercializarea produselor de patiserie si panificatie, produse ce fac parte din categoria bunurilor de larg consum sau bunuri de consum final, destinate satisfacerii nevoilor de trai ale oamenilor.

Caracteristica esentiala a bunurilor de larg consum, decurgand din natura nevoilor pe care ele le satisfac, este gama larga de valori de intrebuintare care le compun si, ca urmare, sortimentul destul de diversificat in care se prezinta, raspund preferintelor variate ale consumatorilor.

Produsele de panificatie se adreseaza, in general, intregii populatii. In ceea ce priveste piata de desfacere a S.C. PATIPAN S.A. Craiova, aceasta are ca puncte de desfacere a produselor de patiserie si panificatie:

- magazinul propriu PATIPAN, situat in Craiova;

- centrul comercial Billa Craiova;

- lantul de magazine Helin's Craiova.

Principalii furnizori de la care S.C. PATIPAN S.A. Craiova se aprovizioneaza cu materii prime necesare desfasurarii procesului de productie sunt:

- Cerealcom Craiova, furnizor de faina;

- S.C.Atena S.R.L. Craiova, furnizor de drojdie;

- S.C. Overseas S.R.L. Bucuresti filiala Craiova, furnizor de ameliorator;

- S.C.Proto Bogdana S.R.L. Craiova, furnizor de zahar;

- S.C. Steldico S.R.L. Craiova, furnizor de ulei, susan si mac.

Referitor la cheltuielile efectuate de societate, acestea se regasesc in statul de salarii si in facturi, documente justificative pe baza carora se fac inregistrarile in contabilitate.

Dintre sortimentele de produse fabricate de S.C. PATIPAN S.A. Craiova, vom analiza formarea preturilor la produsele de panificatie si anume; - paine alba simpla - 350g , si paine alba impletita cu mac - 400g.

Structura pretului de comercializare facturat se poate detalia analizand fiecare grupa de cheltuieli.

Astfel, cheltuieli cu materiile prime si materialele se determina pe baza retetarului de fabricatie a produsului, care furnizeaza informatii cu privire la cantitatile aferente fiecarei materii prime utilizate la realizarea unui produs. Pentru a determina aceste cheltuieli este necesar sa se cunoasca si preturile de achizitie a materiilor prime respective, preturi ce se regasesc in facturile primite de la furnizori.

Metoda de calculatie folosita de S.C. PATIPAN S.A. CRAIOVA

Metoda de calculatie a costurilor de productie pe comenzi este specifica unitatilor patrimoniale cu productie individuala sau de serie.

S.C. PATIPAN S.A. CRAIOVA se incadreaza in categoria unitatilor patrimoniale cu productie de serie, fiind producatoare de produse de panificatie, iar in cadrul metodei pe comenzi (pentru calcularea costurilor de productie) se aplica varianta fara semifabricate.

Purtatorul de cheltuieli urmarit pentru este produsul, iar in vederea calcularii costurilor efective se ia in consideratie productia obtinuta.

Comanda are in vedere produsul in sine, fiind lansata de regula pentru un numar de produse si anume comanda nr.1 - 1000 buc la paine alba simpla de 350g si comanda nr. 2 - 1000 buc la paine alba impletita cu mac de 400 g.

In cazul productiei fara semifabricate comanda are ca obiect un lot de produse, calculatia nefacand nici un fel de separare a cheltuielilor pe seama partilor sau a reperelor componente.

Costul efectiv al comenzii se stabileste la sfarsitul perioadei de gestiune pentru care s-a lansat in executie comanda. Pentru ca in cuprinsul comenzii exista mai multe unitati de produs, se repartizeaza cheltuielile ocazionate la cantitatea de produse fabricate in cazul comenzii date si se obtine astfel costul mediu unitar.

Reteta de fabricare - paine alba simpla / 350g pentru 1000 bucati ;

Nr.

crt.

Materii prime

Cantitatea Kg

Pret unitar Lei

Total

Faina alba cal.I

Drojdie

Ameliorator

Sare

Apa

150 litri

2,6 lei / m3

Practic, cheltuielile cu materiile prime si materialele aferente unei unitati de produs se determina inmultind cantitatea de materie prima folosita pentru realizarea unei unitati de produs cu pretul de achizitie al materiei prime respective. Astfel in cazul de fata facem calculul cheltuielilor cu materiile prime aferente unei comenzi de 1000 buc.- paine alba -350g.

- Cheltuieli cu materiile prime :

227kg x 1,8 lei + 6kg x 8 lei + 1kg x 20 lei + 3kg x 1,5 lei + 0,15 m3 x 2,6 lei = 481,49 lei

- Cheltuielile cu salariile datorate personalului angajat, aferente unei comenzi de 1000 buc.- paine alba -350g sunt conform calculului standardului pentru manopera aferenta acestei comenzi si anume 80 lei.

Calculul standardului pentru manopera la produsul paine alba simpla /350g

Nr.

Tarif

Sectia

Operatie

Operatia

pe operatie

pe 1000 buc

C a n t a r i t f a i na

C e r n u t

F r a m a n t a t 1

D o s p I t

Framantat 2

Cantarit aluat



Modelat aluat

Copt

Total manopera produsul1

Contributiile la bugetul asigurarilor sociale si la fondul de somaj (CAS=23,5 % ; CASS=5,2% ;Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale=0,25%; SOMAJ=0,5%) , totalizand 29,45%, cota care aplica asupra fondului de salarii si anume 80 lei x 29,54 % = 23,56lei.

Insumand cheltuielile cu materiile prime + cheltuieli cu salariile +contributiile la bugetul asigurarilor sociale si la fondul de somaj (481,49lei + 80 lei + 23,56lei), vom obtine totalul cheltuielilor directe aferente acestei comenzi, 585,05lei.

Cheltuielile privind energia, cheltuielile indirecte si cheltuielile de desfacere se regasesc in structura costului sub denumirea Alte cheltuieli“ si sunt de 175,52 lei. In urma calculelor facute acestea detin o pondere de aproximativ 30% din totalul cheltuielilor directe.

Costul complet se determina utilizand urmatoarea formula:

Cost complet = Cheltuieli cu materiile prime si materiale + Salarii directe + CAS + cotizatii ajutor de somaj + Alte cheltuieli

In acest caz vom avea:

Cost complet = 481,49 lei + 80 lei + 23,56lei + 175,52 lei = 760,57lei

Adaosul comercial se stabileste de fiecare agent economic, in functie de obiectivele ce definesc politica comerciala aplicata de acestia. In cazul de fata, societatea a stabilit un adaos comercial de 8%. Aceasta cota se aplica asupra costului complet al produsului, astfel;

Adaos comercial = 8% x 760,57lei = 60,84lei

Pretul de comercializare nefacturat se stabileste pe baza urmatoarei formule de calcul:

Pretul de comercializare nefacturat = Cost complet + Adaos comercial

Deci practic va fi:

Pretul de comercializare nefacturat = 760,57lei + 60,84 lei = 821,41lei

Pretul de comercializare facturat se determina aplicand la pretul de comercializare nefacturat taxa pe valoarea adaugata de 19%. Vom determina mai intai valoarea TVA astfel:

TVA = 19% X 821,41 lei = 156,06lei.

Pretul de comercializare facturat = Pret de comercializare nefacturat + TVA

Pretul de comercializare facturat = 821,41lei + 156,06lei = 977,47lei

Antecalculatia de pret pentru paine alba simpla 350g

Comanda nr.1 - 1000 bucati (paine alba simpla / 350g)

Nr.

crt.

Articole de calculatie pe produs

Valoare

Lei

I

Cheltuieli directe

1.Materii prime si materiale din care:

Din productia interna

Din import

Salarii directe

3. CAS+ cotizatii ajutor de somaj

Total Cheltuieli Directe

4.Alte cheltuieli (energie, chelt. indirecte, chelt. de desfacere etc)

II

Costul complet

Adaos comercial

III

Pret de comercializare nefacturat

TVA

VIII

Pret de comercializare facturat

Reteta de fabricare - paine alba impletita cu mac / 400g pentru 1000 bucati ;

Nr.

crt.

Materii prime

Cantitatea Kg

Pret unitar Lei

Total

Faina alba cal.I

Drojdie

Ameliorator

Sare

Apa

200 litri

2,6 lei / m3

Seminte mac

- Cheltuieli cu materiile prime :



240kg x 1,8 lei + 6,850kg x 8 lei + 1,140kg x 20 lei + 4kg x 1,5 lei + 0,20 m3 x 2,6 lei +5kg x 10 lei = 566,12 lei

- Cheltuielile cu salariile datorate personalului angajat, aferente unei comenzi de 1000 buc.- paine alba impletita cu mac - 400g sunt conform calculului standardului pentru manopera aferenta acestei comenzi si anume 82 lei.

Calculul standardului pentru manopera la produsul paine alba impletita cu mac / 400g

Nr.

Tarif

Sectia

Operatie

Operatia

Pe operatie

pe 1000 buc

C a n t a r i t f a i na

C e r n u t

F r a m a n t a t 1

D o s p it

Framantat 2

Cantarit aluat

Modelat aluat

Copt

Total manopera produsul 2

Contributiile la bugetul asigurarilor sociale si la fondul de somaj (CAS=23,5%; CASS=5,2%; Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale =0,25%; SOMAJ=0,5%), totalizand 29,45%, cota care se aplica asupra fondului de salarii si anume 82% ×29,45%=24,15%

Insumand cheltuielile cu materiile prime + cheltuieli cu salariile +contributiile la bugetul asigurarilor sociale si la fondul de somaj (566,12lei + 82 lei + 24,15%lei), vom obtine totalul cheltuielilor directe aferente acestei comenzi, 672,27lei.

Cheltuielile privind energia, cheltuielile indirecte si cheltuielile de desfacere se regasesc in structura costului sub denumirea „Alte cheltuieli“, si sunt de 201,68 lei. In urma calculelor facute acestea detin o pondere de aproximativ 30% din totalul cheltuielilor directe.

Costul complet se determina utilizand urmatoarea formula:

Cost complet = Cheltuieli cu materiile prime si materiale + Salarii directe + CAS + cotizatii ajutor de somaj + Alte cheltuieli

In acest caz vom avea:

Cost complet = 566,12 lei + 82 lei + 24,15lei + 201,68 lei = 873,95 lei

Adaosul comercial se stabileste de fiecare agent economic, in functie de obiectivele ce definesc politica comerciala aplicata de acestia. In cazul de fata, societatea a stabilit un adaos comercial de 8%. Aceasta cota se aplica asupra costului complet al produsului, astfel;

Adaos comercial = 8% x 873,95lei = 69,92lei

Pretul de comercializare nefacturat se stabileste pe baza urmatoarei formule de calcul:

Pretul de comercializare nefacturat = Cost complet + Adaos comercial

Deci practic va fi:

Pretul de comercializare nefacturat = 873,95lei + 69,92lei = 943,87lei

Pretul de comercializare facturat se determina aplicand la pretul de comercializare nefacturat taxa pe valoarea adaugata de 19%. Vom determina mai intai valoarea TVA astfel:

TVA = 19% ×943,67lei = 179,34lei.

Pretul de comercializare facturat = Pret de comercializare nefacturat + TVA

Pretul de comercializare facturat = 943,87lei + 179,34lei = 1.123,21lei

Antecalculatia de pret pentru paine alba cu mac impletita 400g

Comanda nr.2 – 1000 bucati (paine alba impletita cu mac / 400g)

Nr.

crt.

Articole de calculatie pe produs

Valoare

Lei

I

Cheltuieli directe

1.Materii prime si materiale din care:

Din productia interna

Din import

Salarii directe

3. CAS+ cotizatii ajutor de somaj

Total Cheltuieli Directe

4.Alte cheltuieli (energie, chelt. indirecte, chelt.de desfacere etc)

30

II

Costul complet

Adaos comercial

69,92

III

Pret de comercializare nefacturat

TVA

VIII

Pret de comercializare facturat

1123,21

Elaborarea bugetului pornind de la antecalculatia pe produs

Antecalculatia costurilor are ca scop elaborarea bugetului costurilor productiei prevazute in programul de activitate al intreprinderii.

Bugetul e un instrument de analiza si control a activitatii economico-financiare prin compararea prevederilor cu datele contabilitatii. De asemenea, pe baza bugetului se stabilesc abaterile si responsabilitatile pe aceasta linie in luarea desciziilor de corectie. In acest mod bugetul contribuie la cresterea rentabilitatii si respectiv a profitului prin dimensionarea corecta a cheltuielilor (minimizarea acestora), respectiv a veniturilor (maximizarea acestora).



Pentru determinarea antecalculului pentru costul de productie se elaboreaza bugetul costului de productie.

Bugetul costului unitar se intocmeste pentru fiecare produs cuprins in structura productiei marfa.

Acest buget se intocmeste desfasurat pe articole de calculatie, dupa structura costului de productie prevazuta in Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii.

Cheltuiala cu manopera se stabileste in functie de timpul de munca normat pe unitatea de produs si tarifele de salarizare stabilite.

Cheltuielile cu materiile prime si materialele directe se determina pe baza normelor de consum, stabilite pe feluri de materii prime si materiale si a preturilor unitare ale materiilor prime si materialelor respective.

Ponderand normele de consum cu preturile unitare ale materiilor prime si materialelor directe se obtine totalul cheltuielilor cu materii prime si materiale directe pentru ambele produse.

Pentru determinarea antecalculului pentru cheltuielile indirecte de productie se elaboreaza bugetul cheltuielilor de productie, iar pentru cheltuielile generale de administratie se elaboreaza bugetul cheltuielilor generale de administratie.

CONCLUZII

Costul de productie reprezinta principalul element din structura pretului de oferta a carui fundamentare si urmarire trebuie realizata in mod riguros deoarece, in procesul negocierii, daca producatorul poate renunta la o parte din profitul sau in favoarea beneficiarului, structura si volumul cheltuielilor implicate nu pot fi modificate.

Din punct de vedere teoretic literatura de specialitate etaleaza o serie de sensuri ale costului si de forme si categorii ale acestora. In contextul temei noastre relevanta este detalierea structurii costului de productie in functie de etapele de formare a acestuia. Ne referim la antecalculatia costului care in forma sa generala se realizeaza astfel:

1. determinarea costului de sectie.In structura acestui cost se regasesc toate cheltuielile directe si o parte din cheltuielile indirecte.

2 determinarea costului de uzina prin adaugarea la costul de sectie a CGI..

3 determinarea costului complet prin adaugarea la costul de uzina a CD calculate ca o cota procentuala din costul de uzina.

Principalele modificarii ce pot influenta structura costului afecteaza urmatoarele:

- materiile prime care pot suferi o dubla modificare , pe de o parte ca urmare a modificarii gradului de utilizare a acestora;

-salariile directe la randul lor pot fi dublu influentate ,fie ca urmare a cresterii bazei de calcul prin acordare de prime , sporuri sau majorarii de salarii, fie ca urmare a modificarii productivitatii muncii

- Ca urmare a acestor modificarii este evidenta recalcularea cheltuielilor sociale, a cheltuielilor indirecte si a proportiei de recuperare a materiilor prime.

Din punct de vedere practic antecalculatia pastreaza, in masura reflectarii realitatii structura prezentata. Daca avem in vedere modul de formare a tarifelor, de exemplu, anticalculatia costului este mult mai simpla deoarece in cheltuielile directe se include uneori numai manopera si amortizarea si chiar in situatia consumurilor materiale.

Pretul reprezinta un instrument de masurare economica destul de important fiind cea mai complexa elocventa expresie a consumului de factori de productie.

Pretul constituie forma monetara cea mai complexa de masurare a bunurilor care circula intr-o economie de piata. Introducerea preturilor noilor produse in nivelul general al preturilor produselor existente se intalneste la majoritatea produselor din economie, prin corelarea cu pretul unui produs reprezentativ din aceeasi grupa de produse similar cu celelalte care poarta denumirea de „produs etalon”.

Prin corelare se intelege operatiunea de determinare a raportului dintre preturile produselor si serviciilor in functie de cel de productie si de utilitatea acestora.

In cazul produselor noi, corelarea are ca scop principal incadrarea preturilor acestor produse in sistemul preturilor in vigoare si mentinerea relatiilor existente intre preturile produselor similare sau cu utilitati apropiate.

Prin corelare se urmareste:

- incadrarea preturilor in grupa preturilor produselor similare existente.

- respectarea corelatiilor necesare din interiorul preturilor produselor, astfel incat sa se exprime cat mai bine raporturile dintre utilitatile produselor si dintre costurile lor de productie.

Corelarea preturilor poate fi privita, in dubla acceptie, si anume :in primul rand ca o operatiune prin care se urmareste elaborarea propunerilor de preturi la produsele noi ,avand in vedere preturile produselor similare ,care au ca scop principal incadrarea normala a preturilor produselor noi in preturile produselor deja existente pe piata; in al doilea rand corelarea preturilor apare ca o cerinta a asigurarii desfacerii normale a produselor ,prin respectarea corelatiilor necesare din interiorul preturilor si dintre preturile produselor , care sa exprime cat mai bine raporturile dintre valorile de intrebuintare ale produselor si costurilor lor de fabricatie.

Prin operatiunea de corelare se poate preintampina arbitrariul in stabilirea preturilor si aparitia unor anomalii de preturi pe piata, asigurandu-se producatorului o mai mare certitudine in desfacerea produselor sale.

Operatiunea de corelare a preturilor se poate realiza prin mai multe metode in functie de elementele pe care se pune accentul de baza in aceasta corelare . Sunt cunoscute practic metodele de corelare pe baza costurilor , pe baza seriilor de preturi , baremelor de preturi si normativelor de calcul ,pe baza compararii parametrilor tehnico-functionali si alte metode.

Importanta studierii preturilor este generata de rolul acestora in constituirea pietei:

1. Reglarea consumului optiunea consumatorilor este determinata sau cel putin ghidata dincolo de dorinte de puterea sa de cumparare. Preturile verifica printr-un mecanism implicit aceste elemente. Pretul devine un filtru de priorizare si de alocare a resurselor pentru consum sau investitii.

Reglarea productiei mecanismul preturilor are efect reglator asupra productiei numai daca tendinta spre stabilire a acestora este accentuata. In conditiile economiei de piata, reglarea productiei se face mai ales pe calea studeirii niselor de elasticitate ale cererii generate de modificarile de preturi.

3.Reglarea repartitiei, preturile reprezinta in ultima instanta si un mecanism de redistribuire a veniturilor impusa de politica economica a statului respectiv.

Pretul normal pentru orice tip de marfa este constituit din costul acelei marfi + un profit considerat rezonabil. Conceptul de pret normal se transforma dintr-o perspectiva statisitca in pret mediu. Care sunt in fapt mecanismele de determinare ale preturilor pe o piata concurentiala? Raspunsul la o astfel de intrebare retorica se gaseste dincolo de cererea si oferta cu care ne-am obisnuit drept panaceu universal. Elementul ce sta la baza oricarui pret este costul. Recuperarea acestora constituie premisa a rentabilitatii economice. Diferentierea preturilor prin costuri presupune o serie de detalieri:

localizarea sectoriala a acestora( preturile se diferentiaza prin costuri in primul si in primul rand prin specificarea domeniului de interes)

localizarea la nivelul competitional( toate preturile marfurilor si serviciilor sunt aparent solidare pe piata, diferentierea producatorilor facandu-se intr-o econmie evoluata, in primul rand prin costuri)

luarea in considerare manierei de calcul a preturilor in raport cu costurile ( tehnicile de calcul fiind extrem de elaborate si concomitent diversificate in domeniu)

In conditiile economiei de piata principalul rol jucat de catre sistemul de preturi este sa aloce fara nici o interventie de tip suprastructural resursele rara ale societatii si aceasta in cel mai eficient mod posibil. Aceasta alocare se face in conditiile in care deciziile necoordonate luate intr-un domeniu trebuie sa conduca cel putin tendential la satisfacerea egalitatii:

Cost marginal managerial= Utilitate marginala= Pret

Explicarea acestei egalitati se face in doua etape:

a) daca orice consumator plateste la nivelul utilitatii marginale, atunci aceasta automat va deveni nivelul mediu al pretului;

b) daca orice producator trebuie sa faca fata de regula aceluiasi pret de piata atunci acesta va fi egalat in practica de catre costul marginal. In concluzie, daca toate preturile se aliniaza la limita costului marginal, sistemul de preturi specific unei piete da informatii corecte asupra starii acelei economii

Cand un pret normal se regaseste la intersectia cererii si a ofertei atunci vom avea de-a

face cu un pret de echilibru. Atingerea starii de echilibru se rasfrange agregat asupra intregii piete doar daca urmatoarele situatii se gasesc in imaginea pietei:

cresterea cererii implica cresterea preturilor

determinarea ofertei implica cresterea pretului

diminuarea cererii implica scaderea pretului

scaderea pretului implica cresterea cererii

scaderea pretului implica diminuarea ofertei

pretul de echilibru determina golirea pietei de marfa.

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect , care se stabileste asupra operatiilor privind transferul bunurilor si asupra prestarilor de servicii.

Tinand cont de provenientele bunurilor , operatiile supuse TVA se impart in:

a)          livrari de bunuri mobile;

b)          Prestarii de servicii

c)          Importul de bunuri si servicii;

d)          Transferul propietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici precum si intre acestia si institutii sau persoane fizice.

In Romania se aplica doua cote de impozitare pentru TVA:

1. cota de 19%

cota zero

Cota de 19 % se aplica pentru urmatoarele categorii de operatiuni:

- livrarii de bunuri mobile si transferurile propietatile bunurile imobile efectuate in tarade catre agentii economici iregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata catre beneficiarii cu sediul in Romania

vanzarile de bunurile catre persoanele nerezidente in Romania;

importul de bunuri mobile , cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata.

Cota de zero se aplica pentru urmatoarele operatiuni delimitate strict prin lege;

exportul de bunuri ,transportul si prestarile de serviciile legate direct de exportul bunurilor, efectuate de contribuabili ce sediul in Romania ;

transportul international de persoane din strainatate efectual de contribuabili autorizatii prin curse regulat

BIBLIOGRAFIE

1. Mosteanu, T. Preturi si concurenta

si colectiv Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997

Mosteanu Tatiana, Preturi si concurenta

Dalina Dumitrescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997

Constantin Floricel,

Felicia Alexandru

3. Platis Magdalena Preturi si formarea lui

Editura Economica, Bucuresti, 1997

4. Tomita Ion, Preturi si concurenta

Bandoi Anca, Editura Universitara, Craiova, 2001

Ciurlau Constantin

5. Mosteanu Tatiana Preturi – echilibru concurential si bunastare sociala

6. Tomita Ion,   Productie, costuri, preturi, Editura Universitaria,

Ciurlau C Craiova, 1996

7. Ion Tomita Preturi si concurenta Editura PrintXpert

Anca Bandoi Craiova, 2008

8. Sighicea ,N. Gestiunea financiara a intreprinderii

Dracea ,M. Editura Universitaria ,Craiova, 2000

Berceanu,D.

Ciurezu, T.

9. Stanciu, I Finante, Editura Economica, Bucuresti 1996

10 Cristi Spulbar Managementul bancar, Editura Sitech, Craiova 2008

11 Opritescu, M. Moneda si credit – Teorie si practica,

Spaulbar, C. Editura Universitaria , Craiova ,1998

Ungureanu, P.

12 Tomita , I. Preturi si politici concurentiale , Editura

Ciurlau , C. Universitaria, Craiova, 2002

Bandoi, A.

Marcu, N.

13 Tomita, I. Preturi- manual universitar, Editura Universitaria

Bandoi, A. Craiova, 2002

Marcu, N.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5164
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site