Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

Firma bazata pe cunostinte

management

+ Font mai mare | - Font mai mic




Firma bazata pe cunostinte





Teorii privind firma

Specialistii in domeniu au dezvoltat o serie de teorii privind conceptul de firma in cadrul Managementului bazat pe cunostinte:

I.            Teoria costurilor tranzactionale

II.            Teoria agentilor

III.            Teoria firmei bazata pe resurse

IV.            Teoria firmei bazata pe cunostinte

V.           

Teoria costurilor tranzactionale

A fost elaborata in 1937 de Ronald Coase care a primit premiul Nobel pentru aceasta. El sustine ca ratiunea infiintarii unei firme este sa evite costurile implicate de folosirea mecanismelor pietei, in vederea descoperirii preturilor cele mai reduse sau mai profitabile pentru produsele firmei. Studiile de piata pe care ar trebui sa le faca firma, pentru a identifica preturile de vanzare cele mai convenabile pentru clienti, sa fie la un nivel care sa-i asigure competitia, dar si un prag de rentabilitate acceptabil.

Teoria agentilor

Dupa Angela Abe si N. Oxbrow, aparuta in anii ’80, trateaza firma ca un mecanism de combinare si coordonare a intrarilor unui grup de persoane, interesate intr-un scop comun de natura economica. Acestia considera firma ca o structura contractuala, punand accent pe latura juridica.

Teoria firmei bazata pe resurse

Dupa Hansel, abordeaza firma ca o colectie de resurse productive tangibile sau intangibile, care stau la baza performantelor si dezvoltarii firmei, facilitandu-i acesteia obtinerea avantajului compatitiv fata de ceilalti.

Teoria firmei bazata pe cunostinte

R. Reed (s.a.) pleaca de la urmatoarele premise, care enumerate ne arata:

Ø     cunostintele se dobandesc de angajatii firmei;

Ø     la nivelul firmei are loc o specializare pe anumite cunostinte;

Ø     productia este rezultatul utilizarii a numeroase tipuri de cunostinte;

Ø     resursa cunostinte are rol primordial in cadrul firmei;

Ø     avantajul competitiv constituie o consecinta a utilizarii anumitor cunostinte.

Obs.: Tinand seama de aceste premise, putem spune ca rolul principal al firmei rezida in obtinerea, protejarea, integrarea si valorificarea cunostintelor specializate. Un rol important il ocupa cunostintele explicite si implicite, care exista in cadrul unei firme si care trebuie obordate diferentiat, concomitent si complementar. De retinut ca, cunostintele explicite mentionate anterior sunt bazate in special pe tehnologii, iar cunostintele implicite sunt bazate pe oameni.

In concluzie, aceasta teorie abordeaza firma ca o structura de piata, a carei principala resursa o constituie cunostintele (de ex. o firma bazata pe microcipuri), iar activitatile principale axate pe crearea, achizitionarea, protectia, utilizarea invatarii, partajarii si valorificarii acestora in vederea obtinerii de performante economice si sociale.

Trebuie avute in vedere tendintele care se manifesta in prezent si, conform celor evidentiate in 1999 la Toronto (la Congresul anual al Consiliului International al Firmelor Mici - ICSB) care a avut ca tema centrala „firma inteligenta”.

Din ansamblul de tendinte discutate , vom mentiona pentru „firma inteligenta”:

a)      Principalele functiuni ale „firmei inteligente” devin conceperea, protectia si integrarea cunostintelor.

O comparatie cu functiunile din firmele clasice ne arata o reducere drastica a numarului de functiuni de la 9 la 3 (cercetare – dezvoltare, productie comerciala, contabila, de personal, sociala, juridica, informationala, de ciclitate). Acest ansambul de functiuni de la tipul de firma clasica, trebuie sa se regaseasca intr-o oarecare masura.

b)      Tranzactiile si activitatile care implica niveluri ridicate de specializare si cunostinte implicite (oameni) se internalizeaza.

c)      Tranzactiile si activitatile care implica cunostinte explicite (tehnologii) pronuntat specializate se externalizeaza.

d)      Proprietatea si managementul firmei devin convergente.

e)      Legaturile dintre invatamant, activitatile economice si pregatirea proprie a personalului se redefinesc.

In concluzie, astfel de firme vor avea o structura organizatorica mai simpla, cu mai putine niveluri ierarhice, fiind mai flexibila si mai inteligenta.

Firma sustenabila

Unii specialisti in domeniu completeaza teoria firmei bazate pe cunostinte, considerand-o ca firma „sustenabila”. Dupa O. Nicolescu, firma sau intreprinderea sustenabila este aceea care, pe baza unei abordari echilibrate din punct de vedere economic, social si ecologic, valorifica intr-un mod superior cunostintele si celelalte resurse de care dispune si pe care le atrage, generand pentru o lunga perioada de timp eficiente si performante multiple, recunoscute in mediul de afaceri.

O astfel de firma sustenabila este considerata ca facand parte din firma bazata pe cunostinte, iar unii autori o considera si ca firma sustenabila. Deci, intreprinderea sustenabila e bazata pe cunostinte, stabileste un ansamblu de obiective (economice, sociale, ecologie etc.) pe termen lung, pe care le indeplineste generand un avantaj competitiv in mediul de afaceri.

Dupa Peter zollinger, acest tip de intreprindere urmareste trei categorii de obiective: de natura economica, sociala si ecologica, conform triunghiului sustenabilitatii.

domeniu economic

profit

ecoeficienta



responsabilitate sociala

capitalism

Isosceles Triangle: Firma sustenabila centrat pe capitalismul actionarilor

natura

egalitate

domeniu social

Mediu

natura cresterea partilor de jos dezvoltare comunitara

Fig. 3.3.1

Profesorul O. Nicolescu aduce corectii acestui triunghi de sustenabilitate, punand in evidenta si alte elemente omise de P. Zollinger.

Conform acestor corectii, triunghiul sustenabilitatii va arata astfel:

Economic

profit si competitivitate

ecoeficienta

performante individuale si organizationale

Isosceles Triangle: Intreprindere bazata pe cunostinte capitalism

centrat pe capitalismul stakeholderilor

natura

Ecologic Uman

protectia mediului reconsiderarea factorilor dezvoltare comunitara implinirea individuala

si echilibrul ecologic ecologici primari si de echilibru social

Fig. 3.3.2

Interprenoriat clasic

Faza I Faza a II-a

Text Box:   

Orientata pe procese
Text Box:   

Orientata pe performanta

Interprenoriat Eficient

Faza a III-a Faza a IV-a

Text Box:            

Orientata pe lantul valorii
Text Box:   

Orientata pe sisteme

Fig. 3.3.3

Interprenoriat responsabil

Faza a V-a



Conform abordarii procesual-organice a lui M. Kundt (dupa functiile intreprinderii), dezvoltarea unei firme sustenabile bazate pe cunostinte, presupune parcurgerea urmatoarelor faze:

in faza I inteprinderea e orientata pe performanta;

in faza a II-a intreprinderea e orientata pe procese (obs. Aceste faze corespund interprenoriatului clasic si traditional);

in faza a III-a intreprinderea e orientata pe sisteme;

in faza a IV-a intreprinderea e orientata pe lantul valoric (al lui Michael Porter).

Aceste ultime doua faze corespund interprenoriatului eficient.

in faza a V-a intreprinderea e orientata pe stakeholder (pe ceea ce au stabilit actionarii principali). Obs. Acesta faza corespunde interprenoriatului responsabil.

Concluzie:

Diferitelor etape de evolutie ale intreprinderii le corespund tipuri de abordari interprenoriale diferite;

Evolutia favorabila a firmei (intreprinderii) se bazeaza pe acea categorie de specialisti transformati in intreprinzatori, ce dezvolta un management de tip participativ, evoluat, ce satisface grupul de stakeloderi al firmei.

Cunoasterea acestor etape de evolutie este utila pentru proiectarea mecanismelor interprenoriale, economice si manageriale ale firmei bazata pe cunostinte.

Resursele firmei bazate pe cunostinte

I.            Sistemul resurselor firmei

Intr-o astfel de firma (BC), principalele categorii de resurse sunt aproape identice cu cele ale firmelor de tip clasic (umane, tehnico-materiale, informationale, financiare, cunostinte etc.).

Deci, apare o noua categorie de resurse, cunostintele, mult mai complexe, sofisticate si dificil de evaluat.

Obs. Cunostintele se deosebesc de cunostintele de tip informational.

In aceasta etapa, resursele umane sufera si parcurg un complex proces de imbunatatire a tipului si volumului de cunostinte, ca efect al intelectualizarii muncii si a dobandirii unor abilitati, competente si responsabilitati majore, care le permit sa fie selectate si ajung sa reprezinte elita firmei, asumandu-si rolul decisiv in obtinerea performantelor.

Phillip Sadler le numeste „gulerele albe de aur”.

Peter Druker ii numeste pe cei ce nu joaca un rol major in activitatea firmei „personal de serviciu” sau „gulere albastre”. Acestia asigura paza, igienizare, intretinerea, repararea echipamentelor, asigurarea utilitatilor etc.

Obs. Datorita complexitatii publice cu care care firmele se confrunta, resursa umana (gulerele albe de aur) dobandesc un rol crescand in cadrul firmei bazata pe cunostinte.

II.            Resursele – cunostinte

Acestea sunt caracterizate de o mare specificitate, avand un impact major asupra performantelor firmei. Aceasta specificitate este determinata de natura si continutul cunostintelor. Acestea prezinta un caracter dual care rezida din urmatorul fapt:

cunostintele existente in firma pot apartine firmei unor salariati;

o alta categorie de cunostinte (licentele) care sunt atrase sau cumparate, fiind proprietatea altora.

Obs. Este foarte dificila identificarea cunostintelor, deoarece nu exista modalitati sau sisteme in care aceste resure(cunostinte) sa se reflecte.

Astfel, daca pentru:

Ø      resursele materiale sunt utilizate inventare detaliate;

Ø      resursele financiare sunt utilizate bilanturi contabile si balante de venituri si cheltuieli;

Ø      resursele umane se intocmesc liste cu salariati, putandu-se evidentia cantitativ si valoric existenta acestora;

Ø      resursele cunostinte trebuie utilizate alte forme specifice de identificare.

S-a ajuns astfel, ca aceste cunostinte sa fie impartite in doua categorii:

- cunostinte explicite;

- cunostinte implicite (tacite).

Cunostintele explicite sunt de sine-statatoare, sub forma de: brevete, proiecte, analize, licente, standarde, programe de calculator etc. Ele sunt usor de identificat, codificat si de transmis.

Cunostintele implicite (tacite) se afla in mintile oamenilor si sunt imposibil de codificat.

Exemplu:

Un studiu bazat pe tehnioca Delphi din SUA, la firma Xerox, arata ca: 58% din cunostinte sunt cantonate in mintile salariatilor sai si numai 12% pot fi accesate, fiind plasate in baze de cunostinte. Dintre acestea doar 40% din cunostintele firmei sunt plasate in documente de hartie sau electronice.

Totodata, costul anual al deficientei de cunostinte, la nivelul anului 2003, pentru primele 500 de companii din lume se ridica la peste 31 miliarde de dolari[1].



Revista Fortune – Prof. Sebastian Vaduva in lucrarea sa.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1749
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site