Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

Reactia consumatorului in fata sistemului ambala-produs-tehnologic

management



+ Font mai mare | - Font mai mic



Reactia consumatorului in fata sistemului ambala-produs-tehnologic.

Anii nouazeci au evidentiat imperativul demersurilor foarte metodice in conceperea, ameliorarea si optimizarea sistemului ambalaj-produs-tehnologie.Demersurile pe aceasta linie au implicat si implica in continuare competente variate in raport cu produsul, conditiile logistice, constrangerile economice, comerciale sau diferitele reglementari.



Peste tot in jurul nostrum este usor sesizabila evolutia permanenta a "vanzatorului mut", ambalajul si a conditionarii in legatura cu obiceiurile de consum si modurile de distributie.

Ratiunea de a fi a ambalajului consta in protectia produselor, permiterea stocarii si transportului acestora, facilitarea si promovarea vanzarii lor.Pe de alta parte, ambalajului i se cere sa devina un permanent subiect al unei sfidari tehnice, industriale.El trebuie sa fie tot mai usor, mai simplu, mai recuperabil,mai reciclabil, mai inzestrat cu virtuti ecologice.Iar succesiunea alerta a manifestarilor expozitionale si a conferintelor internationale pe tema ambalajului demonstreaza dificultatea gasirii solutiilor de rezolvare a acestei ecuatii aparte.Edificator in acest sens este si faptul ca Centrul International al Comertului si Industriei de Produse Alimentare (C.I.E.S.), a organizat o prima Conferinta Internationala privind ambalajul si mediul inconjurator in perioada 29-31 ianuarie 1992 la Dusseldorf in Germania, iar in zilele de 16-18 iunie 1993 a doua conferinta pe aceasta tema.

"Green Seal", Washington D. C. si "Green Cross", Oakland, California, utilizand proceduri diferite, testeaza contra plata in ce masura produsele raspun unui set predeterminat de standarde cu impact asupra mediului.Celor care sunt acceptate le se poate aplica "Crucea Verde" sau "Sigiliul Verde".Cu toate insa ca nu exista standarde si reglementari federale cu privire la etichetarea ecologica, cunoscuta asociatie NAG (National Association of Attorneye General)- o adevarata " task force" de marketing incurajeaza Comisia Federala pentru Comert sa emita linii directoare cu privire la utilizarea atentionarilor referitoare la mediu sis a le impuna prin autoritatea sa in combaterea fraudarii consumatorului.

Pe de alta parte, consumatorii japonezi sunt in general interesati de problemele ecologice (75%), unii participand chiar (27%) la activitati voluntare pentru mentinerea in conditii adecvate a mediului.Oamenii din industria distributiei prefera sa cumpere produse ecologice utilizand materiale reciclate.Un sistem de marcare cum este "Blaue Engel" din Germania este utilizat la nivel national.Unele lanturi de magazine utilizeaza propria marca.

In magazinele japoneze se fac eforturi pentru a reduce cantitatea de ambalaj utilizat in punctele de vanzare.In supermarket , de exemplu, se solicita chiar consumatorilor sa coopereze sis a nu ia pungi noi.Cea mai utilizata metoda este de a oferi consumatorilor cate un timbru de fiecare data cand nu primesc o punga pentru cumparaturile effectuate, iar la 20 de timbre se primesc 100 yeni.Aceasta metoda a permis reducerea consumului de pungi pentru cumparaturi de la 3 la 15%.Cel mai bun rezultat, insa il are fixarea pretului de 5 yeni per punga pentru cumparaturi, ceea ce a permis o reducere a utilizarii cu 70%.

Uniunea Cooperativa a Consumatorilor Japonezi a demarat un proiect, pe scara larga, intitulat "Sustainable Development for the 21st Century".Acest proiect integrat include crearea inei versiuni japoneze a analizei ciclului de viata, linii directoare pentru produse ecologice si planuri de operare ecologica.Cat priveste liniile directoare pentru planurile de operare ecologica, ele include idei ca sisteme multitransport, magazine cu economisire de energie si reducerea sau inlocuirea ambalajelor.In aceste linii este inclus si un plan pentru un sistem de reciclare utilizand magazinele cooperative ca puncte de reciclare, nu ins ape scara asa de larga ca in sistemul Dual German.

La Paris, cu prilejul Salonului International al Ambalajului, Conditionarii si Prezentarii, a avut loc Congresul International al Ambalajului, avand ca tema "Ambalajul la ora europeana: Bilant si Perspective".De remarcat ca la solicitarea organizatorilor Salonului International al Ambalajului, societatea de studii MV 2 Conseil a realizat un vast studio de piata asupra existentei sau nu a unui consummator European unic in materie de ambalaje.Dupa interogarea a circa 1400 de personae din 7 tari (Franta,Italia,Spania,Germania,Marea Britanie,Suedia,Olanda), studiul a concluzionat ca nu se poate vorbi de un consummator european, nici macar de doua tipuri de consumatori.Daca pietele se internationalizeaza, consumatorii au in schimb propriile lor culture si obiceiuri de consum.

Se pot distinge, totusi, patru tipuri de eurocosumatori: cei pentru care primul si chiar unicul criteriu de alegere este ecologia (34,5% din populatia studiata); si cei care cauta calitati ale ambalajului, impartindu-se intre simplificatori(10,9%-cautand ambalajul ideal, perfect din punct de vedere tehnic) si recuperatori(11,4 %-conservand ambalajele si reutilizandu-le in cele mai diverse moduri); cei pentru care prima necesitate consta in accesul direct la produs si care cauta o minimalizare sin u o optimizare (17,4%).

In ceea ce priveste primul tip (34,5%), ei pot fi impartiti in progresisti (17,8%) si conservatori (16,7%), dupa cum cauta noutatiile tehnice sau sunt refractari la orice inovatie.In general, prefera hartia carton, material pe care il considera ca fiind natural, eficace si la un prêt abordabil.Sunt desciplinati si reutilizeaza, in masura posibilului, ambalajele care le sunt propuse.

Dintr-o perspective TQM s-ar putea spune ca beneficiarul "total" al totalitatii eforturilor pentru calitatea mediului inconjurator este Pamantul.Nu intamplator, renumita revista " Time ", a dedicate prima coperta a anului 1989, rupand traditia, nu unei personalitati ci chiar "planetei anului".

Consumatorii incep sa reactioneze mai nuantat in fata amenintarii vizibile la adresa mediului inconjurator, trecand de la preocupare la actiune."Ziua Pamantului 1990" a accelerat procedeul de conectare a numeroaselor initiative "verzi".Conferinta care a avut loc cu acest prilej a consemnat, printer altele, si discutii privind prioritatea pentru consumatori a problematicii ambalajelor usoare si a impactului ciclului lor de viata asupra mediului inconjurator.

Specialistii apreciaza ca o proportie considerabila a consumatorilor de maine vor vedea modelele lor de efectuare a cumparaturilo ca o parghie utila in "votarea" pentru calitatea ecologica.

Cercetarile asupra atitudinii consumatorului european releva ca piata europeana este destul de omogena.Cea mai mare proportie de "consumatori verzi" din Uniunea Europeana se intalneste totusi, in Germania.

Prima generatie de membrii autentici ai "satului economic global" vor fi tinerii elevi, care astazi sunt bombardati cu mesaje ecologice, unii dintre ei ajungand, conform sondajelor de specialitate, sa-si educe chiar parintii in privinta problematicii ecologice.

Un paradox al Continentului nostrum il constituie faptul ca, in present in pofida "campaniei ecologice" in plina desfasurare din Europa de Vest, multe firme continua sa arunce produse mai putin ecologice pe piete din fostul bloc estic.

Perspective privind relatia dintre produs si ambalaj

Coerenta dialogului dintre consummator si "vanzatorul tacut" impune o raportare la momentul conceperii produsului sau procesului tehnologic, la interactiunea materiale de ambalare- produs, la impactul relatiei dezvoltare economica-echilibru ecologic.Cum in contextual dilemei omului duplex, la care ne-am referit anterior-omul economic (producatorul) si omul social ( consumatorul)- chiar si managerul este tot consummator ( toti suntem consumatori ), putem spune ca responsabilitatea consumatorului, in raport cu obiectivele secolului urmator, este mult mai mare decat cea deja constientizata.

Astfel, in contextual general al impactului dezvoltare economica-echilibru ecologic, o abordare a interactiunii " materiale de ambalare-produs" porneste in mod automat de la definirea si analiza elementelor critice legate de producere si comercializare, cu luarea in considerare a unei serii intregi de corelatii.Acest mod de abordare trebuie sa aiba la baza prognoze tehnologice sip e produse, oferind un fundament coerent in luarea deciziilor impuse de timpul incandescent trait.

Actiunea declansata spre exemplu in Japonia (dupa adoptarea Declaratiei Conferintei Natiunilor Unite asupra Mediului si Dezvoltarii care s-a desfasurat la Rio de Janeiro intre 3 si 14 iunie 1992 si dupa semnarea Conventiei Cadru asupra Schimbarii Mediului), sub denumirea "Ecofactory" a permis abordarea interactiunii protectia mediului-valorificarea resurselor reciclabile, pornind de la momentul conceperii produsului sau procesului tehnologic.Obiectiv al secolului 21, conceptual "Ecofactory" cuprind : teme de cercetare-dezvoltare si efecte tehnologice, efecte urmarite din cercetare-dezvoltare, reducerea dependentei de resurse, realizarea de produse si procese tehnologice, etc.



Abordand interactiunea "materiale de ambalare-produs" cercetarea se aplica in mod automat asupra proprietatiilor componentelor cuplului, transformarile in caracteristici de calitate ale ansamblului, stimuland performantele, in raport cu imperativul asigurarii concomitente atat a protectiei consumatorului, a promovarii acestuia, car si a protectiei mediului inconjurator.

Obiectivul optimizarii echilibrului performante-cost al materialelor de ambalare impune luarea in considerare a ponderii costului acestor materiale in costul total al ansamblului produs-ambalaj, din faza de amterie prima pana la eliminare; abordarea relatiei calitate/cost implica o clasificare a exigentelor, functiilor, constrangerilor si o ordonare adecvata a prioritatilor.

In gruparea caracteristicilor de calitate se inscriu, dupa cum este cunoscut, si caracteristicile economice.Acestea se exprima, la randul lor, printr-o serie de indicatori cum ar fi: costurile de productie; preturile de cost si de vanzare a produsului; cheltuielile de mentabilitate; randamentul si gradul de utilizare a materiilor prime, etc.

Se stie ca din punct de vedere al marketingului strategic, pentru anii '90 este considerat a fi prioritar modul in care se poate face fata importantei crescande a calitatii produsului si satisfactiei mai mari asteptate de consummator de la serviciul oferit.Ca scop al atitudinii pentru calitate, cuplul " materiale de ambalare-produs" nu poate fi abordat decat pe termen lung, ca un process evolutiv, care sa sublinieze pasul de la preocuparea pentru imbunatatirea continua a calitatii realizata prin aplicarea eficienta e conceptului TQM la extensia acestuia, respective la conceptual de "calitate holistica".Iar in studiile " Profit Impact of Market Strategy" asupra legaturii dintre calitate si profituri sprijina concluzia conform careia calitatea este recompensata, aceasta influentand toate variabilele profitului: venit,cost si investitie capital.

Un studiu de fezabilitate nu constituie, prin natura sa, o activitate finala cid oar un mijloc de a ajunge la o decizie de investitie.Iar managerul-consumator este obligat sa investeasca, de exemplu, si in "termenul de valabilitate" al unui produs.

Pentru cei implicate in dezvoltarea ambalajelor si a sistemelor de ambalare pentru produse, pentru oameni de stiinta si pentru tehnologi (preocupati de tehnologia ambalarii relevanta pentru procesarea,conservarea,distributia si marketingul unui produs), dar nu numai pentru acestia este evident faptul ca societatea moderna de astazi este caracterizata de industrii de ambalare inalt sophisticate, acceptand provocarile "vanzatorului tacut".

Una din aceste preocupari este, in cazul produselor alimentare, asa numita "shelf life", care se refera la timpul pentru care un produs alimentar poate ramane pe raftul comerciantului si pe cel al comerciantului inainte de a deveni inacceptabil din punct de vedere calitativ.

Trei sunt factorii care controleaza aceste termen de valabilitate:

a)      caracteristicile produsului (perisabilitatea)

b)      mediul la care este expus produsul in timpul distributiei

c)      proprietatile ambalajului; interactiunea ambalaj/produs

Managerul-consumator trebuie deci sa se implice direct chiar in analiza ciclului de viata al produsului si in evaluarea comparative a materialelor de ambalare.




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1443
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved