Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Morfologia mijloacelor de comunicare

Cominicare

+ Font mai mare | - Font mai mic




Morfologia mijloacelor de comunicare

Presa engleza are si ea un start foarte bun in sec al XVIII-lea. Existenta celor doua partide, liberal si consevator, mareste interesul pentru o presa puternica si libera care sa fie un aliat firesc al opozitiei .




In Anglia apar si primele adevarate dezbateri asupra libertatii presei. Se evidentiaza raportul dintre secretele de stat si stirile publicate. Apare celebra replica: ”A ucide un om inseamna a distruge o fiinta rationala, a suprima o carte inseamna a distruge ratiunea insasi.”

In 1810 in Londra sunt 300 de cafenele, mari tiraje de presa; intelectualii aduc filosofia din scoli si colegii in cluburi si saloane, in viata sociala.

Guvernul, Parlamentul si presa reprezinta 3 centre de putere, iar ideea ca Parlamentul si presa formeaza un consens strategic apare pentru prima oara.

Times apare in 1788 – intemeiat de John Walter “ziarul nu este restrans la o clasa sociala anume si nici atasat la serviciul unui partid”. Times inventeaza corespondentul in strainatate, angajeaza colaboratori de calitate profesionala si lupta pentru echidistanta fata de putere si calitatea informatiilor. Un simplu numar al ziarului Times reprezinta pentru secolul al XIX-lea un extras autentic de civilizatie engleza.

Presa, dupa 1945, are o evolutie variata in Europa si stabila in SUA. In Japonia se remarca tiraje deosebit de mari: 6-14 milioane.

Se vorbeste cu indreptatire de libertatea presei periodice, clasament unde Franta ocupa un loc bun: Le Nouvel Observateur, Paris Match, L’Express intemeiat de Jean-Jaques Schreiber.

Sartre, Malraux, Francois Mauriac, aduc faima si prestigiu prin interventiile lor de marca . Sinteza, comentariul, sunt mai pe gustul publicului francez: ei cauta sa inteleaga semnificatia unor evenimente.

Radioul – sub paternitate multipla: Heinrich Hertz (Germania), Lodge (Marea Britanie). Gugliemo Marconi(Italia) - 1894.

De la echipamente pentru marina militara, la buletine informative, pana la comunicatii comerciale cu acoperire nationala, pana la mijloce de comunicare politica. Roosevelt seduce opinia publica cu emisiunea “Convorbiri la gura sobei” – aproximativ 28 de discursuri intre 1933 – 1944. Se remarca prin voce calda, vocabular accesibil si temele abordate (a fost sprijinit de 12 specialisti) – adecvarea mesajului a conferit cetateanului american sentimentul ca participa la luarea deciziei.

Propaganda germana si Hitler, de asemenea, se sprijina pe radio. Aparitia tranzistorului creeaza libertate individuala fata de informatie si dezagregarea grupului familial pe aceasta componenta.

TV - in 1939 la Londra functionau 20.000 de receptoare, in SUA – in momentul Pearl Harbour, functionau 5.000 de TV.

In 1961 fiecare familie americana dispune de un aparat – 35 de milioane de bucati.

1952 funerariile regelui George al VI-lea sunt transmise in direct. Pentru prima oara audienta TV depaseste audienta radio.

In 1958 – M.Britanie numara 10 milioane de aparate iar Franta 1 milion. Intre Europa si SUA exista un decalaj de 10 ani. Noua televiziune americana, “High Definition” – cu transmitere numerica a imaginii va domina piata si cifra de afaceri. 7000 $ un aparat.

Internetul apare ca preocupare tehnologica legata de protectia informatiei din cercetarea SUA, stimulat de competitia cu URSS care in 1957 lansase Sputnic, primul satelit orbital. Impactul social, cultul, politic si economic, este inca neevaluat scenariile sunt deschise, debaterea continua: Internetul este o agora a comunitatii globale care va impune adoptarea unei noi organizari sociale, unei noi culturi. La inceput, Rusia, China considera ca „internetul este o forma a imperialismului SUA”    – “este vorba de interceptarea sistematica” a mesajelor. Ideea de conversatie gigantica, de multiplicare a mesajului si de acces la informatie sunt cert pulsuri acceptate universa, dincolo de comentariul politic.



Internetul prilejuieste o comunicare interactiva, in masa. El este perceput ca un instrument ideal pentru favorizarea tendintelor globaliste in domeniul comunicarii, dar comunicarea, in primul rand, inseamna ganduri, simboluri, valori, preocupari, idei, deci performantele tehnice ale noilor media, deocamdata, nu pot sa suplineasca problemele reale aflate la originea comunicarii.

Toate aceste mijloace au pus in evidenta particularitati ale comunicarii de masa. Teoria comunicarii de masa a aparut si s-a dezvoltat pe pamant american si este pe fond un produs SUA si este, pe fond un produs SUA.

Wilbur Schramm - 1942-1943 – este angajat al Biroului pentru Fapte si Date, birou ce avea sarcina de a ridica moralul publicului american.Va purta, ulterior, numele de Biroul pentru Informatii de Razboi si se va ocupa cu propaganda interna si externa. Dupa atacul de la Pearl Harbour, Schramm precizeaza: “mai mult decat vreodata, acest razboi va fi unul al comunicarii”. Redacteaza discursurile presedintelui, proiecteaza campanii de informare publica, studiaza efectele audientei. Se retrage ca director al Scolii de Jurnalistica a Universitatii din Iowa, organizeaza primul program doctorat in comunicarea de masa – acest lucru capata valoare de reper in autonomia disciplinei teoretice, care, presupune delimitari conceptuale, consolidarea intregului camp al comunicarii.

Apare evident ca, in aceea perioada, comunicarea de masa se afla in centrul unui mare numar de interese vitale ale societatii, iar informatia vehiculata prin mass-media are o valoare strategica.

Razboiul a intensificat interesul pentru domeniul socialului iar problemele din aceasta sfera au fost interpretate drept obiective esentiale pentru comunicare. S-a creat un “colegiu invizibil al comunicarii” care va conferi un prestigiu disciplinelor sociale din zona comunicarii. De asemenea, impresioneaza caracterul interdisciplinar al problemelor generale de comunicare.

Comunicarea de masa prezinta unele analogii cu structurile specifice ale comunicarii interpersonale si de grup. Comunicarea de masa este un proces subtil si complex, o problema care implica negocierea, interactiunea si schimbul precum conversatia dintre doi oameni.

Generalizarea diferitelor particularitati ale comunicarii de tipul “fata in fata” nu este potrivita. In primul rand, comunicarea de masa este o comunicare institutionalizata care are la baza schimbul de informatii si simboluri, trasatura fundamentala a vietii sociale. Astfel, institutiile religioase sunt preocupate, in principal, de raspandirea valorilor spirituale si de orientare catre un sens. Institutiile educationale au ca principale obiective transmiterea continutului simbolic dobandit al cunoasterii. Comunicarea in masa prezinta un set de caracteristici :

a) Implica mijloace tehnice si institutionale de producere, difuzare, de unde si miza de a exploata comercial inovatiile tehnice;

b) Orice mesaj din sistemul mass media se supune unei legi de piata si deci trebuie sa raspunda unei nevoi de informare, sa se adreseze unui public, produsul mediatic este supus presiunilor pietei; unii analisti considera comunicarea mediatica o forma de comert cu idei si forme simbolice;

c) Contextul transmiterii este separat de contextul receptarii:fluxul mesajelor este unidirectional, este vorba de difuzare, transmitere;

d) Institutiile mediatice opereaza aproape in exclusivitate in sfera publica. Caracterul public este dat de faptul ca problemele aflate in dezbaterea media pot capata imaginea de Opinie Publica.

Institutiile mass media reprezinta un segment important al societatii, din punctul de vedere al exercitarii puterii simbolice, adica nu pot pretinde autoritatea specifica unui domeniu politic, economic, social, dar intretin legaturi cu puterea de stat.



e) Activitatea de selectare si editare este o componenta esentiala in procesul comunicarii de masa. Walter Lippmann in „Opinia Publica” (1922): ”Mediul real este prea mare, prea complex si cu forme de manifestare prea efemere pentru a putea fi cunoscut in mod direct; Nu suntem echipati pentru a face fata unei atat de mari complexitati, varietatii atator permutari si combinari. Cu toate acestea, trebuie sa actionam in acest mediu, sa-l simplificam, sa ne descurcam in el”

Mass media sunt mijloace de definire (selectiva) a problemelor publice, diferite de cele personale. Metafora “oglinzii” este departe de rolul media in raport cu realitatea.

Public. Masa. Audienta.

Sintagma “comunicare de masa” evoca mai curand transmitere si nu un dialog, un schimb de informatii si interpretari. Conotatia negativa este legata si de notiunea de multime asociata adesea cu un nivel mediu de inteligenta si rationalitate,cu o slaba cultura.

Robert Park, la inceputul sec al XX-lea arata ca multimea cat si publicul sunt mecanisme sociale de adaptare si de schimbare. Ele nu reprezinta grupuri organizate din punct de vedere formal, ci “faze preliminare” in procesul de formare al grupului. Multimea este caracterizata de uniformitatea experientei emotionale, in timp ce publicul se diferentiaza prin discursul rational si critic.

Multimea se formeaza prin emiterea unor raspunsuri emotionale similare, iar publicul se formeaza ca urmare a confruntarii cu o problema, cu o tema controversata.

Capacitatea in multime necesita capacitate de simetrie si empatie, in timp ce pentru a face parte din public este nevoie de abilitatea de a rationa si argumenta logic impreuna cu alti membri.

Comportamentul multimii este ghidat de o emotie comuna, iar atunci cand publicul inceteaza de a mai fi critic se dizolva sau se transforma in multime.

Herbert Blumer – Publicul reprezinta un grup de oameni care se confrunta cu o problema, o tema controversata, cu o problema care naste polemica; oamenii din public sunt divizati in ceea ce priveste rezolvarea acestei probleme si discuta despre aceasta. Publicul este creat ca urmare a dezacordului asupra unei anumite probleme. Publicul este un fel de “grup amorf”, care se formeaza in mod spontan. Membrii manifesta disponibilitate catre compromis, si a ajunge la o forma de actiune colectiva, pentru a ajunge la opinie publica.

In anumite conditii de stimulare emotionala publicul se poate transforma in multime. In aceste cazuri el produce nu opinie publica ci sentiment public (transformarea publicului in masa este unul din obiectivele propagandei).

Masa se organizeaza spontan: esta anonima, eterogena, mai putin organizata decat multimea, nu poate desfasura forme concertate de actiune.

Masa poate avea atentie comuna; nu are obiceiuri si traditii, ritualuri, reguli, structura, lider. Este eterogena la nivelul compozitiei, omogena la nivelul social-cultural. Masa este de regula mai numeroasa decat multimea sau publicul.

“Ce pacat ca tineretea este data unor oameni care nu stiu ce sa faca cu ea.” Andre Gide.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 780
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site