Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Psihologia Comunicarii test grila

Cominicare

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
LIMBAJUL - NEUROFIZIOLOGIA LIMBAJULUI
CARACTERISTICILE COMUNICARII DE MASA.
Principii de baza ale comunicarii eficiente
COMUNICAREA CA PROCES DE INFLUENTA - Conceptul de influenta sociala
SCENARIILE DE VIATA
Argumentele - Tipuri de argumente si argumentarea
Comunicarea intre sefi si subordonat
Comunicarea in organizatie - Mentinerea increderii si coeziunii
Modele ale comunicarii
INFORMATIE Sl COMUNICARE: Internet

FJ_1_PCom_2

Filosofie Jurnalism - Psihologia Comunicarii




MULTIPLE CHOICE

1. Este posibil ca doua personalitati sa nu comunice ?

a.

da

b.

nu

c.

depinde de situatie

ANS:    B

2. Obiect de studiu al psihologiei comunicarii este:

a.    comunicarea despre comunicare;

b. similar celui al psihologiei generale;

c. comunicarea despre modalitatile in care se comunica

a.

b+c

b.

a+b

c.

a+c

ANS:    C

3. Prin comunicare:

a.    se constituie lumea interna a subiectului;

b. se degaja tensiuni intrapsihice;

c. se asambleaza o perspectiva asupra lumii;

d. un individ isi poate constitui o reprezentare privind starea interna a sa si a aproapelui sau.

a.

a+c+d

b.

a+c+d

c.

b+c

d.

a+b+c+d

ANS:    D

4. In cazul modelului transmiterii „energiei” (ilustrat prin lovirea unei pietre cu piciorul) cauzalitatea este:

a.

circulara

b.

liniara

c.

vectoriala

ANS:    B

5. Comunicarea este un proces:

a.    de schimb, substantial, energetic, informational inter-sistemic;

b. care instituie o relatie complexa intre surse

c.    care poate fi transpus cu exactitate intr-un model matematic.

a.

a+b

b.

a+c

c.

b+c

ANS:    A

6. Limbajul simbolic (al logicii matematice) se refera la:

a. realitatea imediat inconjuratoare;

b. ce este realitatea;

c. la obiectele aflate in diferite raporturi, care alcatuiesc stari de fapt

d.    cum este realitatea.

a.

a+b+c+d

b.

c+d

c.

a+b+c

d.

a+c+d

ANS:    D

7. Limbajul notional (al logicii traditionale)

a. nu se refera la raporturile dintre obiecte

b. se refera la ceea ce este fiecare obiect, la esenta sa

c.    permite reflectarea realitatii

a.

a+c

b.

a+b+c

c.

a+b

ANS:    B

Limbajul categorial (al logicii speculative):

a. permite surprinderea dinamicii in care sunt angajate obiectele;

b. utilizeaza forme de reproducere exprimate prin categorii;

c. contureaza esentele obiectelor;

d. raspunde la intrebarea cum a fost, cum este si cum va fi un obiect.

a.

a+b

b.

b+c

c.

a+b+d

d.

a+b+c+d

ANS:    C

9. Comunicarea indeplineste functii precum:

a.    informare;

b.    pozitionare;

c.    normare;

d.    influentare;

e.    contact afectiv;

a.

a+b+c+d+e

b.

a+b+c+d

c.

a+b+c

d.

a+b

e.

a

ANS:    A

10. Paradigma consta:

a.    intr-un ansamblu coerent de reprezentari care „servesc drept cadru de referinta comunitatilor de cercetatori;

b.    intr-o serie de repere prin care „realitatea” este decodata si „reconstruita” sub forma unor reprezentari stiintifice;

c.    dintr-o serie de algortimi cu valoare absoluta in privinta capacitatii predictive a stiintei.

a.

a+c

b.

b+c

c.

a+b

ANS:    C

11. Cum influenteaza o paradigma modul in care este inteles fenomenul comunicarii:

a. determina maniere specifice de raportare la comunicare;

b. propune reprezentari specifice despre lume;

c. intrucat realitatea este elementul central, exercita o influenta minima;

a.

a+c

b.

a+b

c.

b+c

ANS:    B

12. Cunoasterea aprofundata a individului este un demers situat intr-o perspectiva:

a.    emica;

b.    nomotetica;

c.    etica;

d.    idiografica.

a.

b+c+d

b.

b+d

c.

a+c+d

d.

a+d

ANS:    D

13. Diferitele paradigme ale comunicarii se distribuie, in raport cu modelul clasic elaborat de C. F. Shannon, asupra:

a.    emitatorului si receptorului;

b.    palierului preconstient;

c.    fenomenelor de (de)codare;

d.    canalului de comunicare;

e.    retroaferentatiei.

a.

a+b+c

b.

d+e

c.

a+c+d+e

d.

b+d+e

e.

a+c+d

ANS:    C

14. Paradigmele comunicarii pot sa „gliseze” teoria intre „polii”:

a.    intrapsihic;

b.    heterogenetic;

c.    intersubiectiv;

d.    alogenetic.

a.

a+b+d

b.

b+d

c.

a+d

d.

a+c

ANS:    D

15. Paradigma structurala considera de maxima importanta:

a.    palierul intrapsihic;

b. are ca obiect de studiu comportamentul;

c.    palierul intersubiectiv;

d.    personalitatea.

a.

a+b

b.

a+d

c.

b+c

d.

a+b+d

ANS:    B

16. Teoria psihanalitica arata ca resorturile comunicarii pot fi surprinse prin intermediul:

a.    cognitiei individului;

b.    dorintelor individului;

c.    analizei continutului comunicarii;

d.    raspunsului expresiv-represiv al dorintelor.

a.

b+c+d

b.

a+c+d

c.

b+d

d.

a+b+c+d

ANS:    C

17. Conform lui S. Freud:

a.

obiectul este creat de catre pulsiunea subiectului;

b.

obiectul exista a priori;

c.

obiectul nu exista

ANS:    A

18. Paradigma structurala se refera in special la perspectiva:

a.

dinamica asupra psihismului;

b.

economica asupra psihismului;

c.

topica asupra psihismului;

d.

fenomenologica asupra psihismului;

ANS:    C

19. Incepand din ce an este remaniata prima topica freudiana?

a.

b.

c.

d.

e.

ANS:    B

20. Din perspectiva psihanalitica, care sunt principiile de a caror mediere tine maniera in care comunica individul ?

a. al placerii (expresiei pulsionale imediate);

b. al datoriei (al amanarii descarcarii si implinirii nevoilor);

c. al comportamentului (al adaptarii la stimul);

d. al realitatii (al adaptarii la contextul imediat).

a.

a+c

b.

a+b+c+d

c.

a+c+d

d.

a+b+d

ANS:    D

21. Psihanaliza propune un sistem al pulsiunilor ireductibile constituit din:

a. pulsiuni de viata;

b. pulsiuni de moarte;

c. pulsiuni sociale.

a.

a+b

b.

a+c

c.

b+c

ANS:    A

22. Din paradigma structurala psihanalitica origineaza si alte directii ale teoriei comunicarii, precum modelul:

a. tranzactional;

b. fenomenologic;

c. proiectiv;

d. cognitiv.

a.

b+c+d

b.

a+c+d

c.

b+d

d.

a+c

ANS:    D

23. Paradigma tranzactionala:

a.    orienteaza interesul cercetarilor catre palierul interpersonal, interactional;

b.    orienteaza interesul cercetarilor catre modalitatilor de codare-decodare ale mesajului;

c. nu eludeaza dimensiunea intrapsihica;

d.    eludeaza dimensiunea intrapsihica;

a.

a+b+c+d

b.

b+c+d

c.

a+b+c

d.

a+b+d

ANS:    C

24. Teoria lui Eric Berne reprezinta o adaptare a:

a.

primei topici freudiene intr-o perspectiva nuantat intrasubiectiva;

b.

celei de a doua topice freudiene intr-o perspectiva nuantat intersubiectiva;

c.

primei topici freudiene intr-o perspectiva nuantat intersubiectiva;

d.

celei de a treia topice freudiene intr-o perspectiva nuantat intrasubiectiva;

ANS: B

25. In viziunea lui Eric Berne, tranzactia reprezinta:

a. unitatea actiunii sociale;

b. expresie a intelectului emitatorului;

c. un mesaj generat de o stare interioara a Eului emitatorului;

a.

a+b

b.

a+c

c.

b+c

ANS:    B

26. Eul Parental este:

a.    structurat conform principiului datoriei;

b. poate fi asociat imperativului trebuie;

c. poate fi asociat pricipiului placerii;

d. are o componenta limitativa;

e. are o componenta protectiva.

a.

a+b+c+d+e

b.

b+c+d+e

c.

a+b+c+d

d.

a+b+d+e

ANS:    D

27. In ordine limitativa, mesajul generat de Eul parental va contine:

a. ordine;

b. judecati;

c. amenintari;

d.    incurajari;

a.

a+b+c

b.

b+c+d

c.

a+b+d

d.

a+b+c+d

ANS:    A

28. In ordine protectiva, mesajul generat de Eul parental:

a.    va ingriji;

b.    va consola;

c.    va refuza.

a.

b+c

b.

a+b+c

c.

a+b

ANS:    C

29. Eul parental este pentru individ sediul:

a. etic;

b. axiologic;

c. normativ.

a.

a+b+c

b.

a+b

c.

b+c

ANS:    A

30. Eul Adult:

a. reprezinta palierul rational;

b. permite estimarea probabilitatii in diferite situatii;

c. permite decizia in raport cu elementele realitatii.

a.

a+b

b.

b+c

c.

a+b+c

ANS:    C

31. Mesajele generate de Eul adult sunt fundamentate pe:

a. analiza;

b. imaginatie;

c. comparare;

d. negociere;

e. invatare.

a.

a+b+c+d+e

b.

c+d+e

c.

b+c+d

d.

a+c+d+e

e.

a+b+c

ANS:    D

32. Eul Copil indica palierul:

a. afectiv al personalitatii;

b. liber de constrangeri;

c. care delibereaza si decide;

d. centrat pe traire adaptata.

a.

b+c+d

b.

a+b+c+d

c.

b+d

d.

a+b+d

ANS:    D

33. Mesajele provenite din starea de Eu Copil:

a. contin dorinta in expresia ei directa;

b. se raporteaza la principiul datoriei;

c. sunt centrate pe rezolvarea situatiilor;

d. sunt sustinute de afecte pozitive sau negative.

a.

a+c

b.

b+d

c.

a+d

d.

a+c+d

ANS:    C

34. In viziunea lui Berne, tranzactiile pot fi :

a. liniare ;

b. incrucisate ;

c. complementare ;

d.    similare.

a.

a+b

b.

a+c

c.

b+c

d.

a+b+d

ANS:    C

35. In perspectiva tranzactionala, timbrele:

a.    reprezinta trairi reprimate de-a lungul istoriei subiectului;

b. reprezinta o colectie de frustrari cu efect asupra comunicarii actuale;

c. mentin individul in paternuri de comunicare, ce vor fi constituit odinioara unice maniere adaptative la comportamentul celuilalt;

d. devin roluri prin care celalalt este determinat sa se comporte precum persoane semnificative ale istoriei personale.

a.

a+b+c+d

b.



a+b+c

c.

a+b

d.

a

ANS:    A

36. In cadrul sistemul propus de Scoala de la Palo comunicarea se realizeaza pe urmatoarele „canale”:

a. analogic;

b. cosubstantial;

c. digital;

d. inchis;

a.

a+b

b.

a+b+c

c.

b+d

d.

a+c

ANS:    D

37. In ordine filogenetica:

a.

comunicarea analogica se situeaza inaintea celei digitale;

b.

comunicarea digitala se situeaza inaintea celei analogice;

c.

comunicarea analogica si cea digitala au aparut in simultan.

ANS: A

38. Limbajul analogic:

a. poseda o semantica adecvata relatiei;

b. nu poseda o semantica adecvata relatiei;

c. are o sintaxa care sa permita definitii ale naturii relatiei;

d. nu are o sintaxa care sa permita definitii ale naturii relatiei.

a.

a+b

b.

a+d

c.

b+d

d.

b+c

ANS:    B

39. Conform Scolii de la Palo Alto, in domeniul relatiei, comunicarea se realizeaza sub forma:

a.

analogica;

b.

digitala;

c.

analogica si digitala.

ANS:    A

40. Mesajele analogice ofera informatii privind:

a.    acordul/dezacordul;

b.    continut ideatic/continut cognitiv;

c.    frustrarea/gratificarea;

d.    dominanta/obedienta.

a.

a+b+c+d

b.

a+b+c

c.

a+b+d

d.

a+c+d

ANS:    D

41. Limbajul digital:

a. are o sintaxa logica deosebit de complexa;

b. are o sintaxa logica foarte simpla;

c. este lipsit de o semantica adecvata relatiei.

d.    are o semantica adecvata relatiei;

a.

a+c+d

b.

b+c

c.

a+b+d

d.

a+c

ANS:    D

42. Nivelul relatiei si al limbajului analogic:

a.

este subordonat limbajului digital si continutului comunicarii;

b.

este supraordonat limbajului digital si continutului comunicarii;

c.

este comun cu cel al limbajului digital si al continutului comunicarii.

ANS: B

43. Interactiunea simetrica se caracterizeaza prin:

a.

egalitate si prin minimizarea diferentelor dintre interlocutori;

b.

maximalizarea diferentelor dintre interlocutori;

c.

alternarea egalitatii cu maximalizarea diferentelor dintre interlocutori.

ANS:    A

44. Interactiunea parinti-copil, profesor-discipol, medic-bolnav este de tip:

a.

simetric;

b.

complementar;

c.

alternativ simetric si complementar.

ANS:    B

45. Paradigma fenomenologica presupune centrarea interesului cercetarii asupra modelelor:

a.

intrapsihice;

b.

intersubiective;

c.

intrapsihice si interesubiective.

ANS:    B

46. Care sunt modalitatile de reactie la imaginea de sine a interlocutorului:

a.    interogare;

b.    confirmare;

c.    respingere;

d.    negare.

a.

a+b+c+d

b.

a+b+c

c.

a+c+d

d.

b+c+d

ANS:    D

47. Efectul „Pygmalion” desemneaza:

a.

nevoia de a delimita spatiul subiectiv de cel obiectiv;

b.

tendinta de a atribui celorlalti elemente conforme propriilor expectatii;

c.

capacitatea individului de a isi determina viata.

ANS: B

48. In perspectiva psihanalitica, Eul are sarcina de a negocia cu exigente care provin din:

a. Se, exigente pulsionale (dorinte);

b. Realitatea transcendenta, exigentele fiintei;

c. realitatea exterioara, exigentele realitatii.

a.

a+c

b.

b+c

c.

a+b

ANS:    A

49. In perspectiva psihanalitica, Eul-placere-purificat se constituie:

a. in momentul in care toate obiectele „partiale” care penalizeaza au fost proiectate ;

b. tot ceea ce este rau este „halucinat” in exterior, departe ;

c. tot este bun si diminueaza tensiunea este halucinat in actualitate si aproape.

a.

a+b+c

b.

b+c

c.

a+c

ANS:    A

50. In ce faza a dezvoltarii Eului perceptia este distrinsa de reprezentare si se poate compara obiectul perceput cu reprezentarea sa, pentru a actualiza reprezentarea :

a.

Eul-realitate ;

b.

Eul realitate-definitiv;

c.

Eul-placere-pura.

ANS:    B

51. Pentru Jung, Eul:

a. se bazeaza pe intregul camp de constiinta si pe totalitatea continuturilor inconstiente dar nu consta in acestea;

b.    este dinamizator si reglator al vietii individuale;

c. este supraordonat Sinelui;

d. parcurge un amplu proces de diferentiere si individualizare;

a.

a+c+d

b.

a+b+d

c.

c+d

d.

b+c+d

ANS:    B

52. Considerarea Eului ca nucleu al personalitatii a fost favorizata de:

a. constientizarea functiilor individuale si sociale ale Eului in raport cu lumea;

b. amplificarea rolului Eului in structura personalitatii prin raportare la situatiile de degradare si tulburare psihica;

c.    nevoia de sens si autorealizare, de fericire, de armonie bio-psiho-sociala.

a.

a+b

b.

b+c

c.

a+b+c

ANS:    C

53. Personalitatea interpersonala este personalitatea dupa cum este perceputa de indivizii cu care se relationeaza, de membrii grupului de apartenenta pe baza:

a. naturii si structurii interactiunilor din grup;

b. a rolurilor si statutelor membrilor grupului;

c. a contributiei fiecarui membru la realizarea scopurilor comune.

a.

a+b+c

b.

b+c

c.

a+b

ANS:    A

54. Reactia spontana de tip „buldozer” este specifica personalitatii:

a.

narcisice;

b.

pasiv-agresive;

c.

isterice;

d.

obsesionale.

ANS:    A

55. Reactia spontana de tip „delicat” este specifica personalitatii:

a.

pasiv-agresive;

b.

dependente;

c.

isterice;

d.

obsesionale.

ANS:    B

56. Reactia spontana de tip „evitant” este specifica personalitatii:

a.

dependente;

b.

isterice;

c.

pasiv-agresive;

d.

obsesionale.

ANS:    C

57. Care sunt caracteristicile personalitatii anxioase:

a. isi face griji disproportionate in raport cu posibilele „riscuri”;

b. se afla intr-o permanenta stare de incordare vigilenta;

c. are o permanenta stare de tensiune psihica si somatica;

d. are o inteligenta sub medie.

a.

b+c+d

b.

a+b+c+d

c.

b+c

d.

a+b+c

ANS:    D

58. Carui tip de personalitate ii este specific faptul de a crede ca lumea este plina de primejdii si mari pericole, ca trebuie sa anticipeze si sa fie pregatita pentru catastrofe:

a.

dependenta;

b.

isterica;

c.

anxioasa;

d.

pasiv-agresiva;

e.

obsesionala.

ANS:    C

59. Care sunt caracteristicile personalitatii paranoide:

a. este increzator in celalalt;

b. se mentine rigid in propriul univers construit prin ratiune si excluderea afectelor;

c. celalalt este pus incontinuu la indoiala.

a.

b+c

b.

a+c

c.

a+b+c

ANS:    A

60. Care sunt caracteristicile personalitatii isterice:

a. se manifesta astfel incat sa se afle permanent in centrul atentiei;

b. se adapteaza bine situatiilor;

c. discutiile se centreaza asupra trairilor propriei persoane;

d. starea sa afectiva poate oscila rapid;

e. se raporteaza la ideal si exagereaza situatiile si trairile sale.

a.

b+c+d+e

b.

a+b+c+d+e

c.

a+d+e

d.

a+b+d

e.

a+c+d+e

ANS:    E

61. Care sunt caracteristicile personalitatii obsesionale:

a.    are o tinuta morala deosebita;

b. este perfectionist, respecte norma, legea, regula sociala;

c. ii este relativ usor sa ia o decizie;

d. analizeaza in detaliu toate aspectele realitatii.

a.

a+b+c+d

b.

b+c+d

c.

a+b+d

d.

c+d

ANS:    C

62. Care sunt caracteristicile personalitatii narcisice:

a. are sentimentul excelentei si unicitatii;

b. considera normal un destin privilegiat;

c. este un bun ascultator;

d. atingerea propriilor interese ii provoaca afecte extreme manifestate agresiv.

a.

a+b+d

b.

b+c+d

c.

a+b+c

d.

a+b+c+d

ANS:    A

63. Care sunt caracteristicile personalitatii dependente:

a. are nevoie de suport si aprobare;

b. suporta bine separarea;

c. nu poate risca sa ii fie invalidate convingerile sale;

d. este de acord cu opiniile celorlalti chiar impotriva propriilor interese.

a.

a+b+c+d

b.

b+c+d

c.

a+b+c

d.

a+c+d

ANS:    D

64. Care sunt caracteristicile personalitatii pasiv-agresive:

a. este rezistenta la atitudinile si comportamentele celorlalti;

b. se afla intr-o relatie dificila cu autoritatea;

c. are o buna capacitate de a rezolva problemele;

d. se afla in opozitie implicita cu ceilalti.

a.

a+b+c

b.

a+b+d

c.

b+c

d.

b+c+d

ANS:    B

65. Din perspectiva raportului cu personalitatea, cultura este:

a. un vast sistem comunicational al carui cod inconstient reprezinta suma modelelor culturale care actioneaza permanent si modeleaza comportamentul individului in societate;

b. inventarul tuturor modelelor sociale de comportament manifeste de indivizi ;

c. un univers de forme, de semnificatii si conduite simbolice care pe masura ce sunt cunoscute si dirijate, in aceeasi masura sunt percepute intuitiv si lasate sa se petreaca, ignorate.

a.

a+b

b.

a+b+c

c.

b+c

ANS:    A

66. Care sunt conceptele cheie ale teoriei lui Abraham Kardiner si Ralf Linton privind raportul dintre cultura si personalitate:

a. personalitate de baza;

b. institutii primare;

c.    institutii secundare;

d.    sisteme introiective;

e.    sisteme proiective.

a.

c+d+e

b.

b+c+e

c.

a+b+c

d.

a+b+c+e

e.

a+b+c+d

ANS:    D

67. Conform perspectivei paradoxale asupra comunicarii, o actiune conform bunului simt si logicii comune poate conduce la:

a.

esec;

b.

succes;

c.

depinde de situatie.

ANS:    A

68. Care sunt prorietatile conform teoriei matematicianului francez Evariste Galois, grupul este un ansamblu de elemente:

a. care nu au o calitate in comun;

b. comutative;

c. care contine un element neutru;

d.    simetrice;

a.

a+b+c

b.

c+d

c.

a+c+d

d.

b+c+d

ANS:    D

69. Conceptul de enantiodromie rerezinta o ilustrare a urmatorei proprietati a grupului (dupa cum este inteles de Evariste Galois):

a.

simetrie a elementelor;

b.

comutativitate a elementelor;

c.

neutralitate a unui element.

ANS:    A

70. Teoria tipurilor logice postuleaza urmatoarea axioma fundamentala:

a.

elementul care cuprinde toti membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei clase;

b.

elementul care cuprinde toti membrii unei clase nu poate fi totodata membru al acelei clase;

c.

elementul care cuprinde o parte din membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei clase.

ANS:    B

71. Conform (auto)definitiei paradoxale (antinomiei semantice) „sunt incapabil sa inteleg”, subiectul:

a.

nu poate intelege;

b.

are capacitatea de a intelege;

c.

intelege in mica masura situatia.

ANS: B

72. Sintagme precum „Fii spontan! Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti!” sunt exemple de:

a.

paradoxuri logico-matematice;

b.

definitii paradoxale;

c.

paradoxuri pragmatice.

ANS:    C



73. In mod esential, schimbarea produsa prin comportament paradoxal se caracterizeaza prin faptul ca:

a. apare ca neasteptata, ciudata, contrara bunului simt;

b. degajeaza situatia de solutiile partiale intre care subiectul oscileaza compulsiv, generand dileme si probleme insolubile;

c. nu se situeaza in ordinea logicii cauzale;

a.

a+b+c

b.

b+c

c.

a+b

ANS:    A

74. Schimbarea paradoxala se intemeiaza:

a.    pe puterea prezentului;

b.    pe coordonatele actuale ale starii de fapt;

c.    pe viitorul individului;

d. pe ignorarea modului in care s-a ajuns la situatie (timpul trecut).

a.

a+b+c

b.

b+c

c.

b+c+d

d.

a+b+d

ANS:    D

75. In categoria paradoxului pragmatic intra:

a.    injonctiunile paradoxale;

b.    definitiile paradoxale;

c.    previziunile paradoxale.

a.

a+b+c

b.

a+c

c.

b+c

ANS:    B

76. Propozitia „Bucurestiul este trisilabic si va avea cinci milioane de locuitori” este:

a.

o previziune paradoxala;

b.

o injonctiune paradoxala;

c.

un paradox matematic.

ANS:    B

77. Ce raport este intre existenta personala (a fii) si reflectarea constienta a existentei personale (a fii constient ca esti):

a.

sunt doua tipuri logice diferite;

b.

de complementaritate;

c.

de similitudine.

ANS:    A

78. Enuntul „eu sunt incapabil sa inteleg” este:

a.

o injonctiune paradoxala;

b.

o previziune paradoxala;

c.

o definitie paradoxala.

ANS:    C

79. Enuntul „Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti!” este

a.

injonctiune paradoxala;

b.

previziune paradoxala;

c.

definitie paradoxala.

ANS:    A

80. Afirmatia „Nu te enerva!” este expresia unei interventii:

a.

tranzactionale;

b.

intemeiate pe ideea ca vointa poate produce schimbarile dezirabile;

c.

de tip psihanalitic.

ANS:    B

81. Dubla constrangere terapeutica are urmatoarele caracteristici:

a. presupune o relatie intensa intre cel care aplica demersul si subiect;

b. consta intr-o prescriptie conform careia subiectul este obligat sa se impotriveasca simptomului;

c. consta intr-o prescriptie de intarire a comportamentul pe care subiectul doreste sa il schimbe.

a.

a+b

b.

a+c

c.

b+c

ANS:    B

82. Conform caracteristicilor comunicarii paradoxale, unui individ suspicios i se va cere:

a.

sa aiba incredere in ceea ce i se spune;

b.

sa fie prudent si sa verifice veridicitatea fiecarei afirmatii;

c.

sa se comporte respectuos cu ceilalti.

ANS:    B

83. Care din urmatoarele comportamente sunt defensive din perspectiva constienta:

a.    inhibarea sau absenta comunicarii verbale;

b.    minciuna;

c.    onestitatea;

d.    atitudinea seductiva;

e.    scuzele

a.

a+b+c+d+e

b.

b+c+d

c.

a+b+d+e

d.

b+d+e

e.

a+b+d+e

ANS:    E

84. Defensele, apararile Eului, constituie:

a. incercari de a realiza un compromis intre nevoi vitale interne si cerinte externe;

b. incercari de a realiza un compromis intre dorinte si norme;

c. maniere de reactie normale in masura in care realizeaza compromisuri eficiente si permit adaptarea.

a.

a+b

b.

b+c

c.

a+b+c

ANS:    C

85. Care este conditia refularii :

a.

scopul pulsional sa provoace neplacere in loc de placere ;

b.

scopul pulsional sa provoace placere in loc de neplacere ;

c.

individul sa fi depasit complexul Oedip.

ANS:    A

86. Introiectia:

a. este mecanismul de aparare prin care obiectele sunt trecute, in mod fantasmatic, din „exterior” in „interior”;

b. se fundamenteaza pe incorporare, ca prototip corporal al mecanismului;

c. reprezinta prototipul identificarii;

a.

a+b+c

b.

b+c

c.

a+b

ANS:    A

87. Formatiunea reactionala:

a. este o atitudine, comportament, trasatura de caracter opusa dorintei refulate;

b. este o atitudine, comportament, trasatura de caracter care sprijina dorinta refulata;

c. fundamenteaza formarea majoritatii trasaturilor de caracter.

a.

a+b+c

b.

a+c

c.

b+c

ANS:    B

88. Gandirea logica este prototipul normal al urmatorului mecanism de aparare:

a.

proiectie;

b.

izolare;

c.

introiectie;

d.

denegare.

ANS:    B

89. Conform lui A. Ombredane proiectia poate fi de tip:

a.    specular;

b.    simetric;

c.    catarctic;

d.    complementar.

a.

b+c+d

b.

a+b

c.

b+c

d.

a+c+d

ANS:    D

90. Din perspectiva comunicarii simbolice, in categoria semnelor intra:

a.    emblema;

b.    atributul;

c.    simbolul;

d.    alegoria;

e.    analogia.

a.

a+b+c+e

b.

a+b+d

c.

a+c+e

d.

b+d+e

e.

a+b+d+e

ANS:    E

91. Comuinicarea nonviolenta presupune:

a.

reprimarea furiei;

b.

evitarea surselor conflictului (a frustrarii, a furiei etc.);

c.

contactul personal cu sursele conflictului;

ANS:    C

92. Orice comportament violent are ca sursa:

a.

o forma interioara de violenta, de „atac” intern generat de conflicte interne;

b.

situatia, contextul in care se afla individul;

c.

incapacitatea individului de a-si reprima agresivitatea.

ANS: A

93. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune constatarea faptului ca destinul celuilalt:

a.

este cauza trairilor noastre;

b.

nu este cauza trairilor noastre;

c.

este cauza destinului nostru.

ANS:    B

94. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune:

a. contactul cu nevoile nesatisfacute;

b. exprimarea dorintelor personale in locul gandurilor si a expresiilor acuzatoare;

c. distragerea atentiei si autolinistirea mentala.

a.

a+b+c

b.

a+b

c.

b+c

ANS:    B

95. Din perspectiva comunicarii nonviolente, enuntul „Seful meu este prietenos” este:

a.

observatie;

b.

evaluare;

c.

analogie.

ANS:    B

96. In comunicarea nonviolenta, furia:

a.

nu trebuie exprimata sub nici o forma;

b.

poate fi exprimata ca o traire personala;

c.

trebuie eliminata;

ANS:    B

97. Din perspectiva comunicarii nonviolente, enuntul „Ioana este o persoana buna la suflet” este:

a.

evaluare;

b.

observatie;

c.

sinteza.

ANS:    A

98. Transmiterea de mesaje de tip judecata sau concluzie generala:

a. nu permit un bun contact uman;

b. determina distantarea interpersonala si cantonarea la nivelul generalitatii;

c.    faciliteaza comunicarea nonviolenta.

a.

a+b

b.

a+b+c

c.

b+c

ANS:    A

99. Capacitatea de a oferi celuilalt (respect, afectiune etc.) este:

a. semnal al slabiciunii Eului;

b.    simetrica celei de a primi (respect, afecttiune etc.);

c.    un bun indicator pentru nivelul stimei de sine.

a.

a+b+c

b.

a+b

c.

b+c

ANS:    C

100. In ordinea comunicarii persuasive, nevoia de a expune un mesaj si nevoia ca acesta sa fie receptat ca atare este:

a.

cu atat mai redusa cu cat convingerea personala in autenticitatea mesajului este mai mare;

b.

cu atat mai mare cu cat convingerea personala in autenticitatea mesajului este mai mare;

ANS: B

101. In scop persuasiv s-a operat experimental cu variabile precum:

a. implicarea subiectului;

b. repetarea mesajului;

c. clarificarea mesajului;

d. distragerea atentiei.

a.

a+b+c+d

b.

b+c+d

c.

a+c+d

d.

a+b+d

ANS:    D

102. In ce situatie distragerea atentiei reprezinta un factor favorabil persuasiunii ?

a.

in cazul unei argumentari de nivel inalt;

b.

in situatia unei argumentari modeste;

c.

in orice situatie.

ANS:    B

103. Persuasiunea presupune manipularea:

a.    identitatii;

b.    a spatiului personal;

c. a normelor care guverneaza relatia.

a.

a+b+c

b.

a+c

c.

b+c

ANS:    A

104. Modelele prelucrarii sistematice-euristice afirma faptul ca are sanse mai mari de a produce o schimbare atitudinala un mesaj care foloseste:

a.

ruta periferica sau prelucrarea euristica;

b.

ruta centrala si prelucrarea sistematica;

c.

ambele rute sunt la fele de eficiente.

ANS:    A

105. Din perspectiva comunicarii persuasive, atunci cand subiectul examineaza motivat si atent mesajul, fiind influentat de puterea si calitatea argumentelor, acesta se inscrie pe:

a.

calea centrala;

b.

calea periferica;

c.

calea zonala.

ANS:    A

106. Un mesaj care foloseste calea periferica, cu prelucrare euristica:

a.

are sanse mai mici in a produce schimbari atitudinale decat mesajul care se inscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica;

b.

are sanse mai mari in a produce schimbari atitudinale decat mesajul care se inscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica;

c.

are celeasi sanse in a produce schimbari atitudinale precum mesajul care se inscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica;

ANS:    B

107. In negociere, pozitia de deschidere este:

a.

mai mica decat obiectivul maxim propus;

b.

mai mare decat obiectivul maxim propus;

c.

egala cu obiectivul maxim propus.

ANS:    B

108. Enuntul „A fi demn inseamna a nu fi de acord cu ceea ce ni se cere in aceasta institutie” este o ilustrare a erorii de argumentare denumita:

a.

apelul la popor;

b.

apelul la autoritate;

c.

apelul la traditie;

d.

apelul la relatie.

ANS:    A

109. In negociere, pozitia obiectiv (PO):

a. reprezinta nivelul realist de atingere al obiectivelor, nivel care anticipeaza nevoile celor doua parti;

b. este ceea ce se poate obtine de la partener fara a-i leza interesele, cat si ceea ce se crede ca trebuie „aparat” in fata partenerului;

c.    are un caracter mai „realist” decat obiectivul maximal si este intotdeauna superioara pozitiei de ruptura.

a.

a+c

b.

b+c

c.

a+b+c

ANS:    C

110. Carui tip de mecanism al persuasiunii apartine „conformarea la imaginea de sine autoatribuita”:

a.

afectiv;

b.

cognitiv;

c.

comportamental;

d.

atitudinal.

ANS:    C

111. Probabilitatea schimbarii atitudinale creste daca nivelul de anxietate este:

a.

scazut;

b.

moderat;

c.

ridicat.

ANS:    B

112. Situatia sugestiva presupune ca:

a.    subiectul sa dispuna de alternativa de a nu se supune mesajului;

b.    sa existe control constient al mesajului;

c. functia de prelucare cognitiva sa fie minimizata.

a.

a+b

b.

a+c

c.

b+c

ANS:    B

113. Printre tehnicile de influenta sugestiva se afla:

a. repetarea mesajului;

b. apelul la afecte;

c. utilizarea contrastata de mesaje cu potential anxiogen;

d. utilizarea de lamuriri.

a.

b+c

b.

a+c+d

c.

b+c+d

d.

a+b+c

ANS:    D

114. Pentru A. Adler inferioritatea:



a.    este  constitutiva ;

b.    este constientizata ca sentiment de neimplinire si insecuritate ;

c.    stimuleaza permanent la adaptare, gandire prospectiva si actiune.

a.

a+c

b.

b+c

c.

a+b+c

ANS:    C

115. Printre indicatorii deficientei empatice se afla nevoia de:

a. a analiza;

b. a lauda;

c. a propune solutii;

d.    a tutela.

a.

a+b+c

b.

a+b+c+d

c.

a+b

d.

b+c+d

ANS:    B

116. Empatia:

a.    presupune un raspuns senzitiv, adaptat si non-evaluativ la sentimentele si trairile celuilalt;

b. consta, esential, in capacitatea de transpunere in situatia celuilalt;

c.    este un efect al identificarii masive cu interlocutorul.

a.

a+b+c

b.

a+b

c.

b+c

ANS:    B

117. Empatia presupune:

a.

capacitatea de „continere” prin situarea „Eului observator” intr-o pozitie mediana fata de sine si celalalt;

b.

reflectarea trairilor celuilalt in palier rational;

c.

capacitatea de intelegere cognitiva.

ANS:    A

118. Incercarea autentica de a-l intelege pe celalalt:

a. trebuie „marcata” prin mimica, gestica, privire etc.

b. este perceputa ca atare de interlocutor;

c. trebuie „marcata” prin intrebari de control;

d. poate sa ia forma tacerii verbale.

a.

a+b+d

b.

b+c

c.

a+b

d.

b+d

ANS:    D

119. Eficienta in comunicare este indicata prin faptul ca interlocutorii:

a. se refera la sine intr-o maniera directa;

b. depersonalizeaza discursul;

c. isi asuma afecte, reprezentari si comportamente.

a.

a+c

b.

b+c

c.

a+b

ANS:    A

120. Indicatorii deficientei empatice sunt:

a. intreruperea brutala a celuilalt;

b. normarea, etichetarea, moralizarea;

c. interpretarea hazardata;

d. interventia cliseu.

a.

b+c

b.

a+b+c+d

c.

c+d

d.

b+c+d

ANS:    B

121. Indicatori ai atitudinii defensive cu efect negativ in comunicare sunt:

a. a evalua, a invinovati;

b. a moraliza;

c. a eticheta;

d. a comanda, a fi directiv;

e. a lauda;

a.

a+c+e

b.

b+c+d+e

c.

a+b+c+d

d.

b+d+e

e.

a+b+c+d+e

ANS:    E

122. Comunicarea autentica:

a. se sustine pe capacitatea creativa de a parasi „schemele” cognitive si afective personale in speranta de a trai realitatea intr-o maniera diferita, apropiata de modul in care o resimte interlocutorul;

b. presupune folosirea predominanta a logicii si a stategiilor de argumentare;

c. este o forma de oglindire reciproca a trairilor care nu se poate petrece fara confirmarea reciproca a modului in care fiecare este reflectat.

a.

a+b

b.

b+c

c.

a+c

ANS:    C

123. Din perspectiva comunicarii cu sine, Eul personal este alcatuit din elemente precum:

a. eul fizic;

b. eul mental;

c. eul destructurat;

d.    eul observator.

a.

a+b+c+d

b.

a+c+d

c.

b+c+d

d.

a+b+d

ANS:    D

124. Comunicarea cu sine:

a. este o cale de experienta personala, empirica, fara corelate cultural doctrinare;

b. presupune abolirea functiilor reflexive ale constiintei;

c.    se refera la sentimentul plenar al fiintei, gratie unei perspective holiste, experientiale, asupra lumii.

a.

a+b+c

b.

a+b

c.

b+c

ANS:    A

125. Pluralul politetei:

a.    reprezinta invocarea unui context grupal intr-unul de comunicare binar;

b.    se constituie prin invocarea tertului;

c. origineaza in imperiul roman dintr-un context „administrativ”;

d.    se intemeiaza pe nevoia individului de a nu se afla singur in compania strainului, resimtit ca potential periculos.

a.

b+c

b.

b+c+d

c.

a+b+c+d

d.

a+c+d

ANS:    C

126. Printre motivatiile nevoii de a fi in cuplu se afla:

a.    capacitatea de traire fericita solitara;

b.    renastere afectiva;

c. descoperirea identitatii si a sensului personal;

d. compensarea frustrarilor inevitabile produse de cotidian;

e. echilibrare si implinire.

a.

b+c+d

b.

a+b+c+d

c.

a+b+c+d+e

d.

b+c+d+e

e.

a+b+c

ANS:    D

127. Printre motivatiile respingerii vietii in cuplu se afla:

a. sentimentul infernului sufocant al datoriei,

b.    senzatia incacceptabila de control exercitat de partener;

c.    senzatia incacceptabila de agresiune exercitata de partener.

a.

b+c

b.

a+b+c

c.

a+b

ANS:    B

128. In cadrul primei intalniri (comunicarea de cuplu):

a. este declasata o starea de orientare in care se tatoneaza trairile generate de interlocutor;

b. ca reprezinta o secventa generatoare de tensiuni,

c. se incearca „clasificarea” celuilalt in „bun” sau „rau”, pentru a-l evita sau a declansa strategii de apropiere.

a.

a+b+c

b.

a+b

c.

b+c

ANS:    A

129. Obedienta:

a. are ca sursa placerea de a fi judecat, respins, indepartat;

b. are ca sursa nevoia de a mentine relatia cu pretul ocultarii caracteristicilor de prestanta;

c. este o forma de control a limitelor relatiei prin care se evita abandonul.

a.

a+b+c

b.

a+b

c.

b+c

ANS:    C

130. Din perspectiva comunicarii nonviolente, unica schimbare posibila a „lumii” sub aspectul violentei se poate petrece numai:

a. in spatiul intern al propriei persoane;

b. prin conditionarea si schimbarea persoanelor care ne agreseaza;

c.    prin exersarea compasiunii fata de sine.

a.

a+b

b.

a+c

c.

b+c

ANS:    B

131. Scenariul imaginar care constrange individul la violenta interioara are urmatoarele secvente:

a. expresia nevoilor si dorintelor genereaza neaparat dezaprobarea celuilalt (persoana semnificativa);

b. expresia nevoilor si dorintelor genereaza neaparat aprobarea celuilalt (persoana semnificativa);

c. dezaprobarea este o forma de pedeapsa care, initial exterioara, devine interna si produce culpabilitate.

a.

a+b

b.

b+c

c.

a+c

ANS:    C

132. In ordinea comunicarii de cuplu, raportul dintre partenerul actual (asa cum este resimtit la prima intalnire) si structurile „interne” de relatie semnificative, poate fi de:

a. similaritate-continuitate;

b. similaritate-noutate;

c.    diferenta-opozitie;

d.    diferenta-noutate.

a.

a+b+d

b.

a+b+c+d

c.

b+c+d

d.

a+c+d

ANS:    D

133. Conform perspectivei psihanalitice, care sunt fortele care se opun principiului placerii:

a.    realitatea;

b.    pulsiunea;

c. conflictele si sciziunile din psihism.

a.

b+c

b.

a+c

c.

a+b+c

ANS:    B

134. Conform viziunii lui Freud, in care principiul placerii este anulat :

a. nevroza traumatica;

b. joaca copiilor;

a.

a+b

b.

a

c.

b

ANS:    A

135. Ajustarea distantelor afective in comunicare de cuplu se face prin „jocul” permanent dintre:

a. dominare-obedienta;

b. rigiditate-flexibilitate;

c. bucurie-tristete;

d. putere-slabiciune.

a.

a

b.

a+b

c.

a+b+c

d.

a+b+c+d

ANS:    D

136. Care sunt functiile psiho-sociale ale idealului:

a. coaguleaza si mentine reteaua sociala, imprimand sens comun;

b. anima orice dragoste si este vectorul exemplar de comuniune;

c.    fundament axiologic.

a.

b+c

b.

a+c

c.

a+b

d.

a+b+c

ANS:    D

137. In viziunea psihanalitica a comunicarii de cuplu, iubirea pasionala:

a. nu se petrece intre doi individizi, ci „intre” acelasi individ in doua ipostaze;

b. constituie una dintre starile in care noi suntem cei mai inchisi in fata lumii;

c.    este un exercitiu de „saracire” a Eului in favoarea obiectului iubit.

a.

a+b

b.

b+c

c.

a+c

d.

a+b+c

ANS:    D

138. Intr-un cuplu fericit:

a.    prin comunicare se incearca cunoasterea Celuilalt, a problemelor si expectantelor sale;

b.    mesajele nu sunt contradictorii: decalajul dintre palierul analogic si cel digital sunt minime;

c. comunicarea este represiva: nu se verbalizeaza starile si nevoile vitale ale partenerilor.

a.

a+c

b.

a+b

c.

a+b+c

ANS:    B

139. Intr-un cuplu nefericit:

a.    prin comunicare se refuza ofensiv si defensiv cunoasterea Celuilalt;

b. comunicarea permite expresia reala a trairilor, indiferent de coloratura acestora;

c. mesajele reflecta fenomenul de duble-bind: decalaj masiv intre ceea ce se declara si modul in care se traieste declaratia;

a.

a+b

b.

b+c

c.

a+b+c

d.

a+c

ANS:    D

140. Intr-un cuplu fericit:

a.

problemele din cuplu sunt discutate si precizate, fara implicatii asociative ale intregii relatii;

b.

celalalt este considerat amenintator ca personalitate si, de aceea, existenta relatiei este conditionata de modificari ale personalitatii si comportamentului.

ANS:    A

141. Intr-un cuplu nefericit:

a.

Problemele nu pot fi precizate fara a angrena intreaga relatie si a o pune sub semnul intrebarii;

b.

celalalt este acceptat conditionat ca personalitate, dar neconditionat ca partener: alteritatea este acceptata si nu conduce la ruperea relatiei.

ANS:    A

142. Coform psihanalistului Donald Winnicott, pentru ca un copil sa se poata dezvolta echilibrat trebuie ca mama sa sa fie:

a.

foarte buna;

b.

suficient de buna;

c.

distanta.

ANS:    B

143. Grupul, in forma sa restransa de criteriul interactiunii directe:

a. este un ansamblu de indivizi:

b. presupune aderarea la un set de reguli (in)formale;

c.    presupune angajarea intr-o activitate comuna.

a.

b+c

b.

a+b+c

c.

a+c

ANS:    B

144. Structura grupala este mentinuta gratie a trei forme de relatie si comunicare:

a.    dependenta;

b.    apropiere;

c.    departare-agresiune;

d.    lipsa.

a.

a+b

b.

a+c

c.

b+c

d.

a+b+c

ANS:    D

145. Liderul autocratic:

a.    este cel care decide singur;

b. nu se refera decat la sine si nu la grup;

c. asigura o conducere resimtita ca autoritar justa, intelegatoare, buna, care confera un sentiment de protectie si securitate.

a.

b+c

b.

a+b+c

c.

a+b

ANS:    C

146. Liderul democratic:

a.    explica, anima grupul;

b. da ordine, nu participa la munca.

c.    participa, se considera parte a grupului;

a.

a+c

b.

b+c

c.

a+b

ANS:    A

147. Liderul neimplicat:

a. sustine relatiile interpersonale, creativitatea si importanta pozitiei fiecarui membru al grupului;

b. reprezinta o autoritate slaba, absenta, retrasa;

c. nu ajunge sa coaguleze efortul colectiv, pentru ca se retrage dupa ce a indicat sarcina, intrerupand orice fel de comunicare.

a.

a+c

b.

a+b+c

c.

a+b

d.

b+c

ANS:    D

148. Daca grupul este supus, prin natura sarcinilor, unor importante presiuni externe, care stilul de conducere adecvat:

a.

autoritar;

b.

democratic;

c.

neimplicat.

ANS:    A

149. Stilul de conducere:

a. este un rezultat al capacitatilor adaptative ale individului aflat intr-un context grupal;

b. nu poate fi „fabricat” prin corectii cognitive;

c. este exprimat prin dispozitiile afective, caracteriale si cognitive.

a.

a+c

b.

a+b

c.

b+c

d.

a+b+c

ANS:    D

150. Care sunt formele de reactiilor a indivizilor fata de fenomenul grupal al uniformizarii atitudinilor:

a. conformism;

b. nehotarare;

c. rebeliune.

a.

a+b+c

b.

b+c

c.

a+b

d.

a+c

ANS:    A



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 811
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site