Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Piata si elementele sale corelative - CEREREA, OFERTA si ACTORII

Marketing



+ Font mai mare | - Font mai mic



Piata si elementele sale corelative - CEREREA, OFERTA si ACTORII



1. Definitii. Functiile si caracteristicile pietei

Analiza structurala a unei piete. Clasificarea pietelor

3. Principalii actori ai pietei. Reprezentarea grafica a pietei

4. Mediile firmei. Circuitul unei afaceri pe o piata

Piata este un element abstract care se defineste in raport cu un produs sau serviciu. Cu cat vizibilitatea unei piete specializate este mai mare, cu atat increderea intreprinzatorilor si clientilor in acea piata este mai mare, iar aceasta se dezvolta mai bine, in sensul ca toti competitorii beneficiaza de aceleasi conditii.

1. Definitii. Functiile si caracteristicile pietei

Piata este un ansamblu de persoane si organizatii care au sau pot avea o influenta asupra consumului si, in consecinta, pot avea o influenta asupra vanzarii produsului sau serviciului respectiv.

Astfel, apare problema masurarii consumului de produse sau servicii, ca problema prioritara pentru dimensionarea unei afaceri, pornind de la marimea pietei actuale si capacitatea de absorbtie pe termen scurt si lung.

CEREREA

Cererea reprezinta cantitatea de bunuri si servicii care este solicitata la un moment dat fie de catre utilizatori, fie de catre consumatorii finali (pot sau nu sa fie cunoscuti),

intr-un anumit moment si la un anumit nivel al preturilor.

OFERTA

Oferta reprezinta volumul de bunuri (produse) si servicii care se afla la un moment dat pe piata si la un anumit nivel al preturilor.

Exercitiul 4. Cum se poate masura consumul?

Raspuns 4. Consumul se masoara in unitati de masura, conform sistemului international de standardizare, iar organismele implicate in procesul de masurare in Romania sunt Institutul Roman de Standardizare si Biroul Roman de Metrologie. Daca nu se pot utiliza unitati de masura standardizate, se folosesc fie unitati derivate de masura, fie se 'cuantifica' prin comparatie cu alti termeni de referinta.

Exemplu:

Consumul de hartie se masoara in kilograme (tone), activitatea unei companii de transport calatori se cuantifica in persoane-kilometri, imaginea unei firme se cuantifica cu ajutorul diferentialei semantice a lui C.E.Osgood etc.

Piata este un mecanism complex, care cuprinde cererea, oferta, concurenta si preturile. Ea trebuie sa determine intotdeauna deciziile si comportamentul agentilor economici.

La origine, piata este o notiune spatiala, un loc de intalnire a cererii si ofertei, iar volumul si caracteristicile bunurilor tranzactionate pot sa determine elementele specifice pietei.

In acceptiunea cea mai frecventa, piata defineste un ansamblu coerent, un sistem sau o retea de vanzare-cumparare intre diferiti agenti economici care sunt, pe de o parte, uniti prin legaturi de interdependenta si, pe de alta parte, se afla in raporturi de opozitie, fiecare urmarindu-si propriul interes.

Obiectul schimbului pe piata este reprezentat de bunul economic. Acesta este un bun apt sa satisfaca o nevoie umana (vezi teoria lui Maslow) si el nu exista in mod natural pe piata sau este insuficient in mediul natural, iar obtinerea si multiplicarea sa solicita efort din partea omului, inclusiv utilizarea de mijloace de productie.

Functiile pietei

Conform teoriei economice clasice, piata reprezinta "mana invizibila" care reglementeaza activitatea economica, "forta impersonala" ce actioneaza dincolo de capacitatea de interventie a agentilor economici. Rolul pietei este de regulator al cererii si ofertei.

Din punct de vedere dinamic, importanta pietei in sistemul de economie bazat pe libera initiativa deriva din functiile pe care ea le indeplineste cu abateri mai mari sau mai mici. Astfel, se poate spune ca:

piata realizeaza contactul permanent dintre producatori si consumatori, daca se intalneste cererea cu oferta;

economia se autoregleaza, stabileste proportiile si echilibrele necesare;

piata asigura echilibrul economic dintre cerere si oferta, pe termen mediu si lung;

Premisele necesare pentru ca piata sa indeplineasca asemenea functii sunt:

autonomia de decizie a agentilor economici in ceea ce priveste dreptul de a hotari alocarea si utilizarea factorilor de productie: ce sa produc, cat sa produc, unde sa produc, de ce sa produc, pentru cine sa produc, cum sa produc;

parghiile economice ale pietei - preturile, salariile, dobanda - sa reflecte fidel schimbarile din economie, iar mecanismul lor sa permita transformarea pietei in 'regulatorul' principal al activitatii economice, conform teoriei sistemelor cu reglare automata, adica al sistemelor in circuit inchis cu legaturi inverse (feed-back);

statul sa reglementeze indirect economia, prin intermediul parghiilor economice.

Caracteristicile pietei

Pentru a caracteriza diferitele tipuri de relatii de schimb trebuie sa se cunoasca, mai intai, numarul de participanti. Caracterizarea naturii si a calitatii participantilor implica luarea in considerare a urmatoarelor trei elemente:

1. dimensiunea - actorii pot fi "mici" sau "mari" si in caracterizarea lor intervin notiunile de atomicitate - agentii economici cumparatori si ofertanti sunt non-divizibili, de aceeasi marime si importanta - si molecularitate - ansamblul economic este eterogen, fiind alcatuit nu numai dintr-un numar mare de indivizi de aceeasi dimensiune, ci si dintr-un numar mic de grupuri de indivizi;

comportamentul - piata poate fi fluida - atunci cand nu exista nici o restrictie la intrarea sau iesirea de pe piata - sau vascoasa - calitate inversa fluiditatii, limita superioara a vascozitatii fiind reprezentata de rigiditate (un element este perfect rigid cand se afla in imposibilitate de transfer );

3. mediul - piata poate fi transparenta - cand toti subiectii poseda o perfecta cunoastere a elementelor pietei, existand o informatie precisa asupra cererii si ofertei - sau opaca -atunci cand agentul economic nu este informat.

De asemenea, piata poate fi caracterizata ca fiind si turbulenta, stabila sau atipica (de exemplu, Romania in perioada de tranzitie).

Analiza structurala a unei piete. Clasificarea pietelor

Pietele se pot clasifica dupa criterii specifice, cum ar fi criteriul acoperirii geografice, al obiectului de tranzactie, al rezultatelor, al densitatii pietei, al modului de acces si al numarului de participanti.

Se deosebesc mai multe tipuri de piete, in functie de urmatorii factori:

1. extinderea teritoriala:

piata locala;

piata regionala;

piata nationala;

piata mondiala.

obiectul tranzactiei de vanzare-cumparare:

piata bunurilor si serviciilor de consum;

piata factorilor de productie (a resurselor naturale - inclusiv pamantul, piata muncii, a capitalului sau financiara, a informatiei, a serviciilor manageriale etc.)

3. rezultatele efective:

piata reala;

piata fictiva.

4. densitate:

piete dispersate;

piete concentrate.

5. modul de acces:

piata cu acces liber;

piata fara acces liber (autorizatie de profesie, licenta, calificare necesara).

6. dupa numarul participantilor la tranzactii:

piata perfecta - numar mare de cumparatori si ofertanti;

piata monopolista - un singur ofertant si o multime de cumparatori. Exista monopol determinat in mod natural, instituit juridic de catre stat sau monopol tehnologic, generat de proprietatea asupra unui brevet de inventie. Este posibil si monopolul psihologic subiectiv (pozitie monopolista creata de publicitatea facuta unei marci);

piata monopsonica: un singur cumparator si o multime de ofertanti (de exemplu, tehnica militara);

piata monopol bilateral: un singur cumparator si un singur vanzator. Situatiile de monopol bilateral de tip individual sunt destul de rare, dar tipul colectiv de monopol bilateral cand piata este caracterizata prin existenta grupului ofertantilor si a grupului solicitantilor pentru acelasi produs sau serviciu se intalneste relativ frecvent.

piata oligopolista: cativa ofertanti si o multime de cumparatori. Exista mai multe tipuri de oligopol: perfect coordonat (intelegeri intre firme), oligopol partial coordonat (prezenta unei firme conducatoare), oligopoluri competitive. In functie de numarul de ofertanti, oligopolul este fie duopol (doi ofertanti si o multime de cumparatori), fie triopol (trei ofertanti).

Consumatorii si cumparatorii

Nu orice cumparator este si consumator de produs/serviciu. Tinand cont de starea prezenta si viitoare a consumatorilor si cumparatorilor, se disting urmatoarele categorii:

consumatori si cumparatori actuali - consuma in prezent sau au consumat de curand produsul/serviciul oferit;

Fig. 4 - Reprezentarea grafica a pietei

consumatori si cumparatori potentiali - nu consuma in prezent produsul/serviciul oferit dar exista posibilitatea de a consuma in viitor, daca dispar anumite cauze ce il determina pe consumator sa nu treaca la actiune (adica sa nu cumpere).

Principalele informatii necesare privind consumatorii si cumparatorii, pentru a se lua decizia strategica de marketing si management sunt:

numarul de consumatori actuali si potentiali;

caracteristicile consumatorilor si cumparatorilor;

comportamentele si motivatiile consumatorilor si cumparatorilor.

3. Principalii actori ai pietei. Reprezentarea grafica a pietei

Conform reprezentarii grafice din figura 4, alaturi de producatori si importatori, care sunt concurenti intre ei, se disting distribuitorii, prescriptorii, cumparatorii si consumatorii.

Relatiile care se dezvolta pe piata intre acesti actori sunt influentate in mod direct sau indirect de mediul lor exterior, dar si interior. Cunoasterea actorilor este obligatorie pentru un manager, inclusiv modul in care acestia iau anumite decizii - vezi 5, 6, 7 si 11.

4. Mediile firmei. Circuitul unei afaceri pe o piata

Mediile in care opereaza si care pot influenta activitatea firmei sunt:

mediul tehnologic;

mediul institutional;

mediul politic;

mediul ecologic;

mediul demografic;

mediul economic;

mediul social;

mediul cultural.

De exemplu, in Romania, dupa 1989 rata natalitatii a scazut, deci, cererea de produse pentru copii se va reduce treptat. Acest lucru trebuie avut in vedere, fie la dimensionarea unui depozit en-gross cu articole si lapte praf pentru nou-nascuti, fie la estimarea volumului cererii pentru astfel de produse de catre actorii importatori de pe piata.

Dupa Jacques Lendrevie (vezi opere citate), tinand cont de evolutia societatii de consum, se observa urmatoarele tendinte comportamentale ale consumatorilor:

orientare hedonista, in detrimentul celei puritane;

dorinta profunda de securitate - vezi piramida lui Maslow si alte teorii motivationale;

permisivitatea societatii, insotita de un anumit liberalism al moravurilor;

dezvoltarea 'cultului tineretii', in comparatie cu 'respectul batranetii'.

In Romania anilor 2000, mediul ecologic va introduce un risc mare de afacere, pentru urmatorii 5-10 ani. Luand in calcul in primul rand, restrictiile privind strategia de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, riscul ecologic va determina o nevoie sporita de produse, tehnologii specifice si consultanti in ingineria mediului, precum si in asigurarea si managementul calitatii produselor si serviciilor, conform standardelor de calitate ISO 9000.


Fig. 5 - Circuitul unei afaceri pe o piata

Circuitul unei afaceri pe o piata a fost reprezentat in figura 5.

Cercetand o piata anume si, in mod special, schimbarile pe o perioada de timp, managementul firmei trebuie sa cunoasca, printre altele, urmatoarele:

cresterea populatiei, vezi consumatorii actuali si potentiali (4.4);

evolutia structurii pe varste;

evolutia structurii socio-profesionale;

cresterea veniturilor;

urbanizarea si influenta acesteia asupra modului de viata;

migrarea si emigrarea populatiei;

politica marilor puteri si geopolitica actorilor mici si mijlocii;

modificarea nivelului educational;

automobilul si televizorul, precum si influenta acestora, ca produse si stiluri de

viata etc (vezi segmentarea);

evolutia claselor sociale si in special a clasei mijlocii;

modificarea ciclului de viata familiala.

Exercitiul 5

Care este punctul de pornire al unei afaceri fie cu un produs nou, fie cu un produs imbunatatit?

Raspuns

Dupa punctul de plecare se pot deosebi doua variante strategice de marketing, astfel :

start 1 - lansarea unui produs nou care are punct de pornire nevoia (F);

start 2 - lansarea unui produs imbunatatit care are punct de pornire gradul de satisfactie (E).

CONCLUZIE:

Orice afacere se porneste intotdeauna de la piata, prin identificarea nevoilor, dorintelor, asteptarilor, aspiratiilor si a gradului de satisfactie, dar si a cererii efective, ofertei si concurentei.

 

Bibliografie

1) D. Begg, S. Ficher, R. Dornbusch, Macroeconomie, Ediscience, 1993, Paris;

2) Nita Dobrota, Economie politica, Editura Economica, 1977;

3) Philip Kotler, Managementul marketingului, Teora, 1977

4) Jacqes Lendrevie, Denis Lindon,Romaine Laufer, Mercator, Theorie et

pratique du marketing, Dalloz Gestion Marketing, 1979;

5) Regis McKenna, Le Marketing selon McKenna, InterEdition, Paris, 1985;

6) D. Patriche, Marketing industrial, Editura tehnica, Bucuresti, 1977.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4324
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved