Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Consecintele sociale, economice si juridice ale accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale

Protectia muncii

+ Font mai mare | - Font mai mic




Consecintele sociale, economice si juridice ale accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale

Accidentele de munca si bolile profesionale sunt intr-o legatura indestructibila cu munca. Ele intrerup sau ingreuneaza desfasurarea procesului de munca si afesteaza din punct de vedere psihologic, social si economic, cel putin una dintre componentele sistemului de munca: executant, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul de munca.




Consecinte asupra executantului

In contextual procesului de munca, omul poate fi considerat in doua ipostaze: de fiinta umana si de executant al sarcinii de munca. Fiecareia ii sunt asociate o serie de valori si caracteristici specifice, cum ar fi: viata, sanatatea, integritatea anatomo-functionala, capacitatea creativa si afectiva, respectiv capacitatea de munca, aptitudinile si cunostintele etc.

Accidentele si bolile profesionale au repercursiuni asupra ambelor categorii de valori, consecintele manifestandu-se in multiple planuri: psiho-fiziologice (durere, stress, incapacitate de munca, invaliditate sa), economic (diminuarea productivitatii muncii individuale), financiar (diminuarea veniturilor, cheltuielile pentru asistenta medicala sa ) etc.

Situatia financiara a familiilor ai caror memrii au suferit un accident de munca se deterioreaza drastic, acest lucru fiid resimtit cu precadere de catre toti urmasii victimelor.

Situatia sociala si sansele de viata, dezvoltarea si afirmarea sociala ale persoanelor din aceste familii afectate sunt perturbate profund. Se observa o modificare asupra structurii si capacitatii de realizare ale functiilor acestor familii, comparativ cu situatia anterioara producerii evenimentelor. Sotiile casnice sunt obligate sa-si gaseasca locuri de munca in regim de urgenta, in general slab platite. Rolurile familiale in contextul social sufera deasemenea o profunda schimbare. Statutul de vaduva pune problema reinsertiei sociale. Stilul de viata, principiile in jurul carora se organizeaza sunt altele in acest context. Noile circumstante familiale afecteza dezvoltarea personalitatii copiilor si sansele lor de viata: absenta tatalui, timpul mai scurt petrecut cu mama care lucreaza, depresia mamei, problemele materiale cu care se confrunta.

In acelasi timp trebuie subliniat faptul ca evenimentul nefericit provoaca o suferinta profunda care se manifesta printr-o mare durere exprimata prin plans, depresie, disperare, viziune pesimista asupra viitorului. Tabloul somatic include insomnie, astenie, epuizare etc., chiar daca suferinta si de capacitatea de a o controla depinde de la individ la individ.

Decesul unei personae apropiate este considerat de catre toti specialistii, drept cel mai puternic factor de stres si, prin aceasta, de risc pentru santatea fizica si mentala. Schimbarea statutului de persoana casnica cu cel de salariata, deteriorarea situatiei financiare, schimbarea stilului de viata sunt alti factori de stres care, prin cumulare intr-o perioada mai mica sau mai mare de timp, sporesc riscurile la adresa sanatatii.

Consecinte asupra sarcinii de munca

Consecinta directa asupra sarcinii de munca o constituie incapacitatea individului de a o duce la bun sfarsit, sau neindeplinirea ei la timp (mai ales in situatia accidentelor de munca), precum si indeplinirea necorespunzatoare a acesteia (in unele cazuri de boli profesionale, daca nu se ajunge la incapacitate de munca).

Consecinte asupra mijloacelor de productie

In timpul accidentelor de munca, in mod deosebit, se pot produce deteriorari sau distrugeri, atat ale mijloacelor de munca, cat si a alor obiecte indispensabile indeplinirii sarcinii de munca (cazul exploziilor, incendiilor, proiectarea de corpuri care agreseaza nu numai victima, ci si utilajele din jur etc.)

Consecinte asupra mediului de munca

Si mediul de munca si cel social sunt afectate de producerea accidentelor de munca si aparitia bolilor profesionale, dar in mod deosebit cel social.

Mediul fizic de munca prezinta repercursiuni sub forma elementelor materiale degradate in urma unui accident de munca.

Consecintele asupra mediului social se concretizaeza mai ales sub forma stresului suportat de cei aflati la locurile de munca apropiate de cel al victimei, cu toate manifestarile specifice.

Un alt criteriu de clasificare-nivelul la care se produc-imparte consecintele accidentelor de munca si bolilor profesionale in :

  1. Consecinte la nivelul individului, respectiv :

v     al victimei –suferinta fizica si psihica datorita agresiunii suportate, a incapacitatii temporare sau permanente de munca, a pierderii increderii in capacitatea de a reactiona corespunzator la sarcina de munca, diminuarea veniturilor (de exemplu :pierderea salariului, cheltuieli cu ingrijirea medicala etc) ;

v     al celor apropiati victimei-durere, suferinta, stres psihic, diminuarea veniturilor familiale etc;

  1. Consecinte la nivel microeconomic (agent economic)

v     Pierderi de productie, pierderi de capacitati de productie potentiale, deteriorari si distrugeri de mijloace fixe, cheltuieli de reinvestire in forta de munca, utilaje, deteriorarea mediului social de munca etc ;

  1. Consecinte la nivelul societatii (macroeconomic)

v     cheltuieli de asigurari sociale, de asistenta medicala, diminuarea potentialului creator general sa.



Nici unul din cele doua criterii nu permite o clasificare suficient de omogena, astfel incat sa poata fi utilizata in stabilirea gravitatii unui accident sau boli profesionale, ca si in orientarea eforturilor de prevenire.

In realitate, se poate vorbi de un efect unic –o pierdere- ce poate fi privita din diverse unghiuri : de exemplu, lezarea omului, componenta inerenta oricarui accident de munca, poate fi tratata sub aspectul afectarii unor valori general umane-potential afectiv, creator s.a., dar si al capacitatii de munca. La randul lor, ambele pierderi pot fi traduse mai departe in alti termeni-ca o pieredere de venituri, de productivitate etc.

Pentru a se obtine o grupare a consecintelor, utila in stabilirea locului securitatii si sanatatii in munca printre celelalte activitati sociale, se poate utiliza criteriul « naturii » lor, conform caruia se deosebessc :

consecintele sociale sau extraeconomice, care rezulta din afectarea valorilor caracteristice ipostazei de fiinta umana a executantului ; ele sunt necuantificabile si nu pot fi exprimate cantitativ-durere, suferinta fizica si psihica, diminuarea creativitatii generale a societatii sa.

consecinte economice, care rezulta atat din afectarea valorilor caracteristice ipostazei de executant a omului, cat si din afectarea celorlalte elemente ale sistemului de munca.

Dupa opinia generala, consecintele economice se reflecta in doua categorii de costuri: directe si indirecte. In categoria costurilor directe sunt incluse cele legate de asigurarea pentru accident si boala si cele pentru prevenirea riscurilor. Drept costuri indirecte sunt considerate pierderile economice neacoperite prin asigurarea de accident si boala, care grefeaza atat bugetul national, cat si intreprinderea : cheltuieli pentru repararea masinilor avariate sau inlocuirea lor, pierderile de materiale, de timp de munca la nivelul colaboratorilor victimei pentru primul ajutor, costul fortei de munca ce inlocuieste victima, timpul folosit pentru convorbiri, anchete, penelitati pentru intarzieri la livrarea produselor sa.

Gruparea consecintelor prin raportarea lor economic este deosebit de importanta pentru orientarea deciziilor manageriale in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Dimensiunile repercursiunilor economice constituie insa numai punctul de plecare.

In analiza activitatii de protectie a amuncii, criteriul economic apare conjugat si in acelasi timp subordonat celui social. Prin natura relatiei subsistem-sistem, dintre micro si macroeconomie, consecintele accidentelor si ale bolilor profesionale la nivel de firma se propaga pana la nivelul economiei natinale. Prin urmare, se poate afirma ca una dintre laturile dimensiunii economice a fenomenului avut in vedere o reprezinta efectele economice ale accidentelor si bolilor profesionale, respectiv consecintele acestora asupra elementelor si modului de functionare a micro si macroeconomiei.

O evaluare cantitativa a tuturor consecintelor accidentelor si bolilor profesionale, sau cel putin a celor cuantificabile, determina introducerea denumii de cost al acestor evenimente, care poate fi utilizat ca indicator economic.

Se poate spune ca dimensiunea economica a fenomenului accidentarii si al imbolnavirii profesionale inglobeaza doua componente: efectele economice ale accidentelor /bolilor, precum si costul accidentelor si bolilor, ca indicator economic ce reflecta toate efectele cuantificabile ale acestor evenimente.

Efectele economice ale accidentelor si bolilor profesionale

In conditiile economiei moderne, caracterizata prin relatii de piata extrem de dinamice si mai ales prin fenomenul de globalizare, capacitatea de imbunatatire a performantelor economice ale unei firme este un element vital pentru supravietuirea acesteia. Daca in ce priveste componenta tehnica, eforturile de imbunatatire sunt limitate de posibilitatile financiare ale unitatii, in domeniul organizarii productiei si a muncii se pot opera modificari cu eforturi mult mai reduse si efecte pozitive considerabile asupra eficientei activitatii. Printre masurile de natura organizarii muncii se inscriu si cele care vizeaza securitatea si sanatatea in munca. Prin urmare, stabilirea marimii si sensului efectelor economice ale accidentului sau bolii profesionale ofera o premisa importanta pentru aflarea unor noi resurse de marire a performantei economice a firmei.

Costul accidentelor si al imbolnavirii profesionale

Parghia principala prin care orice societate actuala actioneaza asupra resurselor sale este mecanismul economic; deciziile macro si microsociale au la baza criteriul eficientei economice. Poate fi tratata astfel si activitatea de realizare a securitatii muncii?

Pentru a putea aborda problema eficientei protectiei muncii este necesar sa se poata stabili un cost al securitatii, respectiv al nonsecuritatii, care sa fie comparat cu cheltuielile efectuate pentru prevenire.

Costul securitatii/nonsecuritatii reprezinta de fapt costul accidentelor si bolilor profesionale eliminate/produse, respectiv suma valorica a tuturor pierderilor generate de accident/boala. Practic, securitatea inseamna absenta acestor evenimente. Prin urmare, stabilirea costului accidentelor de munca si bolilor profesionale nu se poate realiza daca nu se cunosc consecintele lor si, implicit, daca aceste consecinte nu pot fi cuantificate prin indicatori cantitativi, respectiv financiari sau economici.

Evidentierea ansamblului tuturor implicatiilor accidentelor si ale bolilor este deosebit de dificila, datorita naturii lor variate si multiplelor planuri in care se manifesta, dar constituie singura cale de a le identifica pe cele cuantificabile.

Costul accidentelor si al bolilor profesionale poate fi utilizat si pentru alte aplicatii, nu numai pentru eficientizarea activitatii de securitate si sanatate in munca la nivel de agent economic. De exemplu, pe baza lui se poate stabili o valoare mai corecta a primei de asigurare pentru riscul de accidentare si de imbolnavire profesionala, sau, se pot fundamenta politicile preventive la nivel national.

In concluzie, se poate afirma ca identificarea consecintelor si determinarea costului accidentelor si bolile profesionale poate constitui un instrument pentru imbunatatirea calitatii vietii intregii populatii (nu numai a celei active, daca avem in vedere ca prin diminuarea pierderilor generate de accidente/boli profesionale se poate realiza o redistribuire a resurselor societatii catre alte sectoare).



Obiectivul tuturor eforturilor pentru securitatea umana trebuie sa fie cel de a face vietile sa fie indelungate si oamenii sa beneficieze de o buna sanatate, de a extinde sperantele unei vieti sanatoase cat mai mult posibil in raport cu fondurile disponibile acestui scop. Bineinteles ca alocarea resurselor va favoriza intr-un interval dat anumite grupuri sau indivizi, motiv pentru care selectarea programelor de securitate impune o cat mai mare impartialitate.

In limbaj curent, prin notiunea de cost se intelege o cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau de un serviciu. Costul nonsecuritatii muncii poate fi considerat ca o componenta a costurilor sociale, costuri datorate indeosebi dereglarilor din economie. Ele se concretizeaza in cresterea somajului, diminuarea consumului de bunuri si servicii, scaderea protectiei sociale, deteriorarea conditiilor de sanatate, a celor de securitate a muncii, extinderea saraciei. Costul securitatii si sanatatii in munca (tinand seama de faptul ca realizarea acesteia este echivalenta cu mentinerea integritatii anatomo-functionale si a sanatatii angajatilor) ar putea fi incadrat printre costurile sanatatii, componenta esentiala a costului vietii, care masoara efortul individual si/sau social pentru mentinerea starii de sanatate. Se apreciaza ca, prin continutul sau, costul sanatatii reprezinta una dintre cele mai evidente conexiuni dintre economie si social. Masurarea cheltuielilor componente ale costului sanatatii reprezinta preocuparea fata de factorii de mediu, conditiile sociale, integritatea fizica, puterea de munca, productivitatea muncii individuale. El depaseste contextul sanitar, permitand o apreciere a consumurilor specifice domeniului, dar si a comportamentului individ-grup-colectivitate fata de obiectivul „stare de sanatate”. Acest obiectiv este considerat in prezent in egala masura particular si public si un cost privat.

Apare ca evident ca pentru a putea determina costul securitatii, respectiv nonsecuritatii muncii, trebuie cunoscuta dimensiunea a doua mari categorii de cheltuieli:

Cheltuieli preventive-costul masurilor de prevenire si/sau protectie;

Pierderile datorate producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.

Volumul cheltuielilor preventive este usor de stabilit si exprimat sub forma de costuri contabile sau chiar economice. Dificultatile apar in legatura cu pierderile datorate producerii accidentelor si imbolnavirilor profesionale, deci cu costul lor.

Se considera costul accidentelor si al bolilor profesionale drept expresia valorica a consecintelor (pierderile) acestora.

Dupa criteriul locului de constituire si cel al modalitatilor de identificare, majoritatea teoreticienilor delimiteaza doua categorii de astfel de costuri:directe (aparente) si indirecte (ascunse).

Costurile directe includ cheltuielile cu primele de asigurare, cu rambursarea salariului de baza si cheltuielile medicale prevazute de asigurator.

Costurile indirecte cuprind costurile salariale datorate (timpului de munca pierdut de victima accidentului sau bolii, de colegii de la locul de munca din apropierea producerii accidentului, de personalul medical, personalul tehnic desemnat sa repare echipamentele defecte sau sa realizeze masurile de ssm impuse etc), costurile datorate cresterii cheltuielilor de gestiune a personalului

(cheltuieli) pentru angajarea unui inlocuitor temporar sau definitiv, salarii complementare platite colegilor victimei pentru orele suplimentare necesare recuperarii timpului pierdut, cheltuieli pentru formarea profesionala a inlocuitorilor, costuri materiale (cheltuieli pentru repararea sau inlocuirea echipamentelor, pentru masurile de ssm sa) si alte cheltuieli (pentru expertizare, onorariile avocatilor, penalitati).

Toti specialistii sunt de acord ca pierderile indirecte sunt mult mai mari decat cele directe, raportul general acceptat fiind de 4 la 2.In ultimul timp a inceput sa se puna problema in termeni de cost si pentru efectele sociale sau de alta natura ale accidentelor si bolilor profesionale, incadrabile in costuri indirecte.

Costul indirect, dupa opinia majoritatii cercetatorilor occidentali, este reprezentat de cheltuielile pentru ingrijiri medicale si readaptare, prestatii legate de boala si invaliditate, cheltuieli administrative si de procedura.

i Text Box: EXTRAECONOMICEText Box: ECONOMICE






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1556
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site