AUTOPSIA PLAMANILOR SI INIMII

Examenul plamanului:

Se apuca hilul pulmonar cu mana stg. si se practica o singura sectiune care sa intereseze totii lobii;

Examenul lobilor:

-Testul docimaziei: Puneti plaman in apa si verificati:

daca pluteste-are aer;

daca se lasa la fundul vasului- nu are aer;

Hipostaza- apare in zonele declive sub forma unor coloratiii rosii-violacei cu diminuarea elasticitatii si a crepitatiilor.

Plaman nerespirat- nu umple cavitatile pleurale, este de culoare maroniu-negricios si consistenta dura;

Plaman respirat - culoare roz, prezentand elasticitate si consistenta caracteristice si spuma pe sectiune;

Plaman de inec- umple cavitatile pleurale, marginile ant. acopera cordul, pierderea elasticitatii si a crepitatiilor, pe suprafata prezinta puncte asfixice Tardieu si pete caracteristice-Paltauff (de culoare rosie, 1-2 cm.); pe sectiune aspectul este uscat in inecul in apa dulce iar in apa sarata prezinta aspect de edem pulmonar (plaman umed);

Staza pulmonara- diminuarea crepitatiilor si a elasticitatii, culoare rosie-negricioasa pe suprafata si sectiune, la sectionare se scurge spontan sange negricios.

Edemul pulmonar- coloratie roz pe suprafata si sectiune cu spuma rozata in caile respiratorii;

Embolia pulmonara- cheag sanguin in vasele pulmonare, uscat, friabil, neaderent la perete;

Atelectazia -zona retractata la suprafata, coloratie rosie-negricioasa, cu absenta crepitatiilor si consistenta crescuta;

Emfizemul pulmonar- plamanii umplu cavitatile pleurale, marginile ant. acopera cordul, prezinta impresiuni costale la suprafata, de culoare roz-gri cu vezicule cu diminuarea elasticitatii si crepitatiilor;

Pneumonia- 3 forme;

a)      hepatizatie rosie- culoare rosie-portocalie, consistenta crescuta, uscat pe sectiune;

b)      hepatizatie gri- datorita depozitelor fibrinoase, uscat pe sectiune;

c)      hepatizatie galbena- cu exudat galbui si umed pe sectiune;

Infarct pulmonar recent - la suprafata zona retractata, indurata, culoare rosie-maronie, cu diminuarea elasticitatii si a crepitatiilor, pe sectiune forma triunghiulara cu baza catre exterior.

Bronhopneumonia- crepitatii diminuate, consistenta crescuta, pe sectiune aspect marmorat, din bronhii se scurge puroi;

TBC miliar - cu granulatie galbui-cenusie, diseminate si limfadenopatie hilara;

Caverna TBC - pierdere de substanta cu pereti neregulati, acoperiti de cazeum si coloratie galben-cenusie;

Abces - cavitate cu continut purulent;

Pneumonie interstitiala- pe sectiune culoare rosie, aspect marmorat lucios, cu zone hemoragice;

Bronsiectazia - bronhie cu volum crescut, cu continut purulent, urat mirositor;

Pneumoconioza - pe suprafata zone retractate, negricioase, cu benzi si noduli duri;

Scleroza pulmonara - plaman micsorat de volum, cu zone retractate, dure ce scartaie la sectionare;

Gangrena pulmonara - pierdere de substanta, cu pereti anfractuosi, cu continut verzui, urat mirositor;

Chist hidatic - contine lichid clar, ca "apa de stanca".

Limfogranulomatoza maligna (boala Hodgkin) - noduli duri, cenusii-roscati, cu focare necrotice;

Fibromul pulmonar - nodul incapsulat, alb-galbui, dur, pe sectiune cu benzi albicioase dispuse in vartej;

Tumora excavata - pierdere de substanta cu continut lichid galbui cu masa necrozata;

Sectionarea si examinarea timusului :

Hiperplazie - 100-200 gr.;

Persistenta la adult;

Tumori ;

Abcese.

Deschiderea inimii si a vaselor mari:

Se masoara diametrele cordului, se deschid cavitatile cordului (in sensul de curgere al sangelui), se elimina cheagurile, se verifica permeabilitatea orificiilor atrioventriculare, se deschide trunchiul arterei pulmonare, aorta si arterele coronare;

Examinarea cavitatilor inimii, endocardului, vaselor mari si coronarelor:

d)      continutul cavitatilor: in caz de moarte lenta vom gasi cheaguri brune, lucioase, neaderente; in caz de moarte brusca cavitatile sunt goale;

e)      in asfixii - sange lichid negru;

f)        trombi;

g)      diametrul orificiilor: - orificiul atrio-ventricular dr. admite falangele distale ale degetelor II-III-IV.; cel stg. admite falangele distale ale degetelor II si III;

h)      in stenoza: valve ingrosate, deformate, alipite, rigide, alb-galbui, cu suprafata neregulata, orificii reduse;

i)        valvulite- ingrosare difuza a marginilor libere a valvelor, depozite de culoare roz pe marginea libera;

j)        endocardita parietala vegetanta - proeminente neregulate, alb-rosietice, friabile;

k)      endocardita ulcero-vegetanta - acelasi aspect cu prezenta de ulceratii;

l)        hipostaza - coloratie visinie a intimei, vaselor;

m)    ateromatoza - vase dilatate cu pereti indurati, placi galbui care scartaie la sectionare, coronare cu pereti rigizi, lumen filiform;

n)      aortita luetica- pereti indurati, cu dilatatii, elasticitate scazuta, intima cu placi proeminente, alb-cenusii;

o)      trombi si emboli aortici;

p)      anevrisme aortice - dilatatii localizate, intima prezinta placi dure de scleroza, cu ulceratii si trombi;

q)      rupturile aortei - incomplete (numai la nivelul intimei) sau complete - intereseaza tot peretele, cu  revarsat sanghin in pericard, mediastin;

r)       hipertrofia cardiaca - poate fi simpla (perete ingrosat, cavitate cu dimensiuni normale), concentrica (cavitati cu dimensiuni scazute), excentrica (cavitati cu dimensiuni marite);

s)       atrofia inimii - in casexii;

t)        malformatiile cordului si vaselor mari: stenoza trunchiului pulmonar sau a istmului aortic, comunicari interatriale sau interventriculare, persistenta canalului arterial, triada/tetrada Fallot;

Sectionarea cordului:

Se sectioneaza transversal cordul de la baza spre varf si la examinare putem intalni:

u)      infarctul miocardic acut -  zona de necroza este proeminenta, palida, friabila, cu consistenta si elasticitate diminuate, cu un contur galbui, inconjurat de o zona hemoragica;

v)      infarct in stare de organizare - zona galbuie sau roza plana;

w)    miocardita acuta - noduli alb-galbui delimitati de o zona rosie;

x)      miocardita cronica - benzi sau placi albicioase, de consistenta crescuta.