Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

CONJUNCTIVA

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Tubul digestiv - Planul de organizare al tubului digestiv
INSULINOTERAPIA
Geriatrie - Particularitatile bolilor la varsta a 3-a
CARACTERISTICILE GENERALE ALE COROANEI MIXTE METALO-CERAMICE
CANCERUL
Corpi straini nazali
IMUNITATEA TRACTUSULUI UROGENITAL
Valvulopatiile aortice
Medicatia cu actiune asupra sistemului nervos
MALFORMATII CONGENITALE DE CORD

CONJUNCTIVA

Conjunctiva este o membrana mucoasa subtire, neteda si transparenta, care uneste pleoapele cu bulbul ocular: conjungere, a uni = a lega. Ea este o dependinta a tegumentului extern si se continua cu pielea pleoapelor, la nivelul marginii lor libere.




Dupa ce captuseste fata posterioara a acestora, ea se rasfringe apoi si trece pe globul ocular, caruia ii acopere cea mai mare parte a hemisferei ante­rioare, din vecinatatea ecuatorului, pina la margi­nea corneei.

Considerata astfel, in ansamblul sau, conjunc­tiva alcatueste un sac mucos, deschis in partea an­terioara, la nivelul despicaturii. palpebrale, care a fost numit sacul conjunctival (saccus conjuncti-vae). El delimiteaza cavitatea conjunctivala, care in mod normal este capilara, intrucit nu contine decit o patura extrem de subtire de lacrimi.

Din punct de vedere anatomoclinic, conjunctiva este impartita in trei portiuni: palpebrala, a fun­dului de sac si bulbara.

1) Conjunctiva palpebrala sau tarsala incepe la marginea libera a pleoapelor si captuseste fata posterioara a tarsurilor, apoi muschii tarsali (fig. 574). Ea este subtire, fina, de culoare roz, in­tim aderenta de tarsuri si lasa sa se vada prin transparenta sa siragurile paralele ale glandelor tarsale Meibomius. La nivelul tarsurilor, suprafata sa este neteda, prezentind o serie de cute transver­sale in portiunea extratarsala.

Conjunctiva fundului de sac este portiunea
de trecere dintre conjunctiva palpebrala si cea bul­
bara (fig. 574). Se formeaza astfel un sant adinc,
aproape circular, numit fundul de sac oculocon-
junctival, oculopalpebral sau fornix. Corespunza­
tor fiecarei pleoape, acesta se imparte in fundul de
sac conjunctival superior si fundul de sac conjunc­
tival inferior (fornix conjunctivae superior si for­
nix conjunctivae inferior). El corespunde la supra­
fata santurilor orbitopalpebrale si regiunilor comi-
suralc. Reflexiunea mucoasei se face la o distanta
variabila de periferia corneei, in raport cu meri­
dianul considerat. Aceasta distanta este de: 11 mm
in sus, 14 mm inafara, 8 mm in jos si 7 mm ina­
untru.

Conjunctiva fornixului este separata de ten-donul ridicatorului si de expansiunile capsulei lui Tenon, printr-o patura de tesut conjunctiv lax, care ii permite o mare mobilitate. Ea este braz­data de cute transversale profunde, care constituie o rezerva care ingaduie ochiului sa se miste cu usurinta.

Conjunctiva bulbara sau oculara este sub­
tire, fina si raspunde succesiv sclerei, apoi corneei.
in regiunea unghiului medial al ochiului ea mai
prezinta doua formatiuni: caruncula lacrimala si
plica semilunara.

a)        Portiunea sclerala subtire lasa se vada prin
transparenta sclera subjacenta (fig. 574). Ea aco­
pera tendoanele muschilor drepti si expansiunile
lor aponevrotice si este separata de sclera printr-o
patura de tesut conjunctiv lax, usor infiltrabil, ale
carui areole comunica cu spatiul episcleral al lui
Tenon (este sediul posibil al edemului conjunctival
sau al chemozisului). Patura de tesut lax subcon-
junctival dispare la aproximativ 3 mm de perife­
ria corneei, astfel incit cele doua membrane —
conjunctiva si capsula lui Tenon — fuzioneaza.
Linia lor de unire apare uneori sub forma unui
relief circular, numit inelul conjunctival, foarte
aparent in anumite oftalmii catarale.

b)        Portiunea unghiului medial prezinta doua
formatiuni speciale. Caruncula lacrimala (caruncula
lacrimalis) este o mica proeminenta mamelonata,
roz sau usor roscata; asezata in spatiul cuprins
intre portiunile lacrimale ale pleoapelor (fig. 574).
Baza se sprijina pe conjunctiva, iar portiunea sa
libera e acoperita in parte de pleoapa inferioara.
Caruncula este formata din citiva foliculi pilosi,
fire de par fine, rudimentare si citeva glande se­
bacee — totul fiind acoperit de mucoasa.

Plica semilunara (plica semilunaris conjuncti­vae) este o cuta falciforma, verticala, a conjuncti­vei bulbare, cu concavitatea orientata inafara (fig. 574). Este situata imediat lateral de caruncula lacrimala si constituie o rezerva a mucoasei, care permite abductia globului ocular. Ea este un organ rudimentar, care reprezinta a treia pleoapa a unor vertebrate (membrana nictitanta), a pasarilor si anumitor mamifere.

Structura conjunctivei, asemanatoare celei a tuturor mucoaselor, cuprinde doua straturi: un epiteliu si un corion.

a)        Epiteliul difera dupa regiunea studiata. La
nivelul portiunii palpebrale, epiteliul este mai intii
pavimentos, stratificat, nekeratinizat, se continua
cu unul cubic si apoi devine cilindric, iar la nivelul
portiunii bulbare este pavimentos stratificat.




b)        Corionul sau dermul cuprinde o patura
superficiala de tesut conjunctiv, in ochiurile careia
se afla gramajoare de tesut limfoid; acest strat
prezinta la suprafata uri aspect papilar, mai pro­
nuntat la nivelul fundurilor de sac. Stratul pro­
fund al corionului este format din tesut conjunctiv
fibros, dens, in care se gasesc vasele, nervii si
glandele conjunctivei.

Glandele conjunctivei se diferentiaza intre ele dupa forma, structura si localizare. in afara de celulele caliciforme producatoare de mucus, gasim trei categorii de glande:

a)       Glandele acinotubuloase sau acinotarsale cu­
prind o serie de acini glandulari, care se deschid
intr-un canal excretor lung. Dintre ele, glandele
lui Krause ocupa fundul de sac conjunctival supe­
rior si jumatatea laterala a celui inferior, fiind
dispuse astfel sub forma unei potcoave deschise
medial. Alte citeva glande din aceasta categorie
(glandele lui Wolfring — Ciaccio) sint asezate in
grosimea marginilor aderente ale tarsurilor, mai
ales ale celor superioare.

b)       Glandele tubuloase (Henle) au aspectul de
tubi drepti ca un deget de manusa, rareori rami­
ficati. Sint localizate in portiunea extratarsala a
conjunctivei palpebrale.

c)        Glandele utriculare (Mauz) sint formatiuni
ovoide subepiteliale, continind mucus. Situate para-
cornean, existenta lor nu este unanim recunoscuta
la om.

Secretia glandelor conjunctivale este suficienta spre a umecta suprafata conjunctivei si a corneei, mentinindu-le o stare de functionare normala, chiar in lipsa secretiei glandelor lacrimale.

Irigatia este asigurata prin:

1) Arterele, foarte numeroase, grupate in doua teritorii: palpebral si ciliar. a) Teritoriul palpebral cuprinde conjunctiva palpebrala, cea a fornixului si cea bulbara, cu exceptia unei zone inelare de 3—4 mm largime, situata in jurul limbului sclero-cornean. Din arterele pleoapelor se desprind ra­muri care iriga conjunctiva palpebrala si cea a fundului de sac; de la nivelul fornixului pleaca o serie de vase care se indreapta radiar spre peri­feria corneei. Acestea din urma sint arterele con­junctivale posterioare. Ele formeaza o retea cu ochiuri largi si sint mobilizabile impreuna cu con­junctiva.

b) Teritoriul ciiiar cuprinde regiunea inelara periocorneana ramasa nevascularizata de arterele precedente. Arteriolele acestui teritoriu provin din arterele ciliare anterioare. Acestea dau nastere unor vase subtiri, arterele episclerale, care formeaza o retea in patura superficiala a sclerei. Din arterele episclerale se desprind ramuri mai fine, care pa­trund in conjunctiva bulbara, urmeaza un traiect radiar si se numesc arterele conjunctivale ante­rioare. Ele formeaza la limbul sclerocornean o serie de arcade cu convexitatea spre cornee. Din cauza conexiunilor cu reteaua episclerala, planul artere­lor conjunctivale anterioare nu poate fi mobilizat o data cu conjunctiva. intre cele doua teritorii exista anastomoze, totusi ele isi pastreaza o mare independenta, mai ales in procesele patologice.

Venele urmeaza, in general, aceeasi dispo­
zitie ca si arterele: a) venele teritoriului palpebral
sint tributare ale venelor palpebrale, iar acestea,
la rindul lor, se varsa in venele faciala, si tempo­
rala superficiala; b) venele teritoriului perikeratic
se deschid in venele ciliare, care prin venele mus­
culare se varsa in vena oftalmica.

Limfaticele conjunctivei formeaza doua re­
tele, una superficiala, alta profunda, legate intre
ele prin anastomoze verticale. Vasele limfatice ale
jumatatii laterale a conjunctivei merg spre un­
ghiul lateral al ochiului si se unesc cu limfaticele
palpebrale corespunzatoare si impreuna se varsa
in ganglionii preauriculari parotidieni; cele ale
jumatatii mediale se indreapta spre unghiul medial
al ochiului si de aici merg impreuna cu limfaticele
palpebrale la ganglionii submandibulari.

Inervatia conjunctivei provine in intregime
din nervul trigemen, prin diferite ramuri ale sale;
partea laterala inervata de nervul lacrimal, partea
mediala de catre nervul infratrochlear (nazal ex­
tern), iar regiunea perikeratica de catre nervii
ciliari. in conjunctiva se gasesc numerosi receptori,
care ii asigura o deosebita sensibilitate.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1056
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site