Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Deficientele de auz

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic



Deficientele de auz

Deficientele de auz fac obiectul de studiu al surdopsihopedagogiei, stiinta interdisciplinara care studiaza particularitatile dezvoltarii psihofizice a persoanelor cu disfunctii auditive, cauzele si consecintele pierderii auzului, mijloacele de recuperare, compensare si educare pentru integrarea sociala.




Este necesara depistarea precoce a tulburarilor auditive, de aceasta depinzand evolutia ulterioara a copilului, dat fiind pericolul instalarii mutitatii. Deficienta de auz nu este grava atat prin tipul, forma de manifestare, gradul de pierdere a auzului, cat mai ales prin influentele negative asupra proceselor de percepere a sunetelor necesare formarii si dezvoltarii normale a vorbirii, a limbajului, a gandirii copilului, astfel ca fara o depistare precoce a pierderii de auz, fara o protezare precoce, copilul cu pierderi mari de auz va deveni si mut.

Deficientele de auz sunt, de cele mai multe ori consecinta unor malformatii sau dereglari anatomo-fiziologice la nivelul aparatului auditiv, dupa zone afectata, deficientele pot fi clasificate astfel: surditate de transmitere din cauza unor malformatii ale urechii externe sau medii, unor afectiuni ale timpanului, obturarii canalului auditiv extern (corpuri straine sau dopuri de ceara), afectiuni la nivelul urechii mijlocii (in urma unor otite, mastoidite, infectii cu secretii purulente); surditatea de perceptie provocata de leziuni la nivelul urechii interne, nervului auditiv sau centrilor nervosi, urmate de pierderea functiei auditive; surditatea mixta in urma unor traumatisme, sechele operatorii etc.

Dupa gradul deficitului auditiv, se clasifica in: hipoacuzie usoara, hipoacuzie medie, hipoacuzie severa, cofoza (surditate).

In functie de lateralitate: deficiente bilaterale, sau unilaterale.

Dupa momentul aparitiei: ereditare; dobandite; prenatale; perinatale; postnatale.

Etiologie

Perioada prenatala:

infectii virale sau bacteriene ale mamei;

ingerarea de alcool, medicamente sau substante toxice;

tentative de avort prin consum de chinina, apa de plumb, antibiotice in exces;

iradieri;

incompatibilitate intre mama si fat;

traumatisme.

Perioada perinatala

traumatisme obstetricale cu hemoragii in urechea interna sau la scoarta;

asfixie;

icterul nuclear;

Perioada postnatala

otite, mastoidite, meningite, encefalite, rujeola, oreion, febra convulsiva

traumatisme cranio-cerebrale

abuz de antibiotice

traumatisme sonore

intoxicatii, afectiuni vasculare.

Forme de comunicare :

- verbala orala, scrisa, labiolectura;

- mimico-gestuala;

- cu ajutorul dactilemelor.

Particularitati in dezvoltarea psiho-fizica a copilului surd, comparativ cu cel auzitor

Auzitor

Surd

1. Functionalitate normala a auzului, pe baza integritatii anatomo-fiziologice a organului de simt

Disfunctionalitate auditiva, gradual diferita in concordanta cu cauza, locul si tipul si profunzimea leziunii elementelor componente ale urechii

2. Dezvoltarea fizica generala normala

2. Dezvoltarea fizica generala normala, in conditii de hrana si ingrijire corespunzatoare

3. Dezvoltarea motrica normala

3. Dezvoltarea motrica (de ex. mersul) prezinta o usoara intarziere, din cauza absentei stimulului verbal emotional-afectiv.

4. Reflexul de orientare si aparare poate fi declansat de stimuli sonori, vizuali etc.

4. Reflexul de orientare pe baza de auz este diminuat sau chiar inexistent.

5. Dezvoltarea normala a aparatului respirator.

5. Dezvoltarea normala a respiratiei biologice si minima a respiratiei fonatoare, pana la demutizare.

6. Simtul echilibrului normal.

6. Simtul echilibrului tulburat la surzii cu traume in urechea interna.



7. Structurile ritmice corporale se formeaza in primul rand pe baza de auz si imitatie

7. Structurile ritmice corporale se exerseaza pe baza de vaz, tact si imitatie

8. Ganguritul si lalatia apar si se dezvolta in succesiune si pregatesc aparatul de emisie pentru vorbire

8. Ganguritul apare in mod normal si la surd, dar dispare foarte repede (dupa cateva zile sau saptamani) fara sa se treaca si la etapa urmatoare, a lalatiei. La surd, jocul cu sunetele nu are nici o motivatie care sa-l intretina.

9. Limbajul verbal se insuseste treptat in mod spontan si natural de la cea mai frageda varsta

9. Limbajul verbal se insuseste in mod organizat si dirijat cu sprijinul familiei si al specialistului surdolog.

10. Cuvantul permite acumularea si sistematizarea in notiuni a rezultatelor reflectarii la nivelul treptei senzoriale a cunoasterii cat, si mai ales, a celor obtinute la nivelul treptei abstracte-generalizatoare.

10. La surd, reprezentarea este un analog al notiunii, dar nu si un echivalent total al ei, prin specificul ei imaginea generalizata asigura, mai ales, cotinutul reflectarii senzoriale si senzorio-motrice.

11. Foloseste si unele gesturi naturale in comunicare gesturi uzitate in mod spontan de adulti in comunicarea verbala.

11. Gesturile si mimica se insusesc in mod spontan in comunicare si treptat se constituie in limbaj. Limbajul mimico-gestual este considerat limbaj matern al surzilor.

12. Dezvoltare psihica complexa.

12. Dezvoltarea psihica cu o anumita specificitate determinata de gradul de exersare a proceselor cognitive si de particularitatile limbajului mimico-gestual.

13. Treapta senzoriala a cunoasterii (senzatii si perceptii) poarta pecetea cuvantului, fiind organizata si influentata calitativ superior de gandirea si limbajul specific uman.

13. Treapta senzoriala a cunoasterii (senzatii si perceptii poarta pecetea limbajului mimico-gestual si al imaginilor generalizate (reprezentarilor) pe plan general.)

14. Planul intelectual (conceptual) se formeaza initial pe baza instrumentelor senzorial-motrice apoi verbale ale actiunii

14. Instrumentele senzorio-motrice cu care opereaza surdul de varsta mica se prelungesc in timp si conditioneaza caracterul concret al gandirii lui.

15. Senzatii si perceptii auditive clare ca urmare a stimularii aparatului auditiv.

15. Senzatia auditiva poate fi diminuata sau chiar absenta in raport cu specificul deficientei. Perceptia auditiva implicand un complex de senzatii, la surd este saraca si confuza.

16. Reprezentarea, moment intermediar intre senzorial si logic, cu valoare de semiconcept, formata prin reliefarea, suprapunerea experientei anterioare.

16. Reprezentarea  - imagine generalizata a obiectelor si fenomenelor percepute anterior are o incarcatura evidenta vizual-motrica.

17. Memoria proces psihic de stocare (intiparire si pastrare) si destocare (recunoastere si reproducere) a informatiei cognitive, afective, motorie.

17. Memoria comporta aproximativ aceleasi caracteristici cu ale normalului auzitor in sfera afectiva si motorie. Memoria verbala se dezvolta mai lent, in procesul demutizarii cu un accent diferit pe mecanicism. Memoria vizual-motrica, afectiva, mai bine dezvoltata.

18. Imaginatia, proces psihic de operare cu imagini mintale si de asamblare a lor in combinatii noi.

18. Imaginatia, capacitatea de a crea reprezentari noi pe baza ideilor, senzatiilor, perceptiilor acumulate anterior cu o evidenta specificitate vizual-motorie.

19. Gandirea abstracta este determinata de parametri genetici si de educatie.

19. Abstractizarea este posibila si in cazul existentei numai a limbajului gestual, dar gandirea surdomutului are un continut in general concret. Abstractiunile devin mai accesibile in mod treptat in procesul demutizarii.

20. Gandirea opereaza in plan conceptual cu simboluri verbale.

20. La surzii nedemutizati, gandirea opereaza cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentari), iar la cei demutizati de varsta mica, cu simboluri verbale saturate de vizualitate.

21. Operatiile logice analiza si sinteza se desfasoara la un nivel superior atat pe plan concret, cat si pe plan mintal.

21. Realizarea operatiilor lo9gice (analiza si sinteza) se desfasoara la un nivel intelectual scazut si mai ales cu suport concret. Din acest punct de vedere, surdomutii sunt dezavantajati in raport cu auzitorii normali sau chiar cu surdovorbitorii, prin nivelul scazut al cunostintelor si a lipsei de antrenament in realizarea operatiilor logice.



22. Generalizarea si abstractizarea sunt operatii intelectuale care constau in selectarea unor note comune si generale ale obiectelor si fenomenelor si care prin generalizari si esentializari, sunt implicate in concepte.

22. Generalizarea si abstractizarea se realizeaza la nivelul admis de senzorialitate si de simbolul imagistic operational implicat in acest proces.

23. Comparatia raportarea unor obiecte, fenomene sau trasaturi ale acestora la altele asemanatoare sau diferite se realizeaza prin analiza si sinteza spre abstract pe baza de cuvant.

23. Comparatia se realizeaza pornind de la concret, de la obiectual, prin analiza si sinteza spre abstract, la inceput numai in prezenta materialului intuitiv, apoi si in absenta, cu sprijin pe reprezentari.

24. Judecata si rationamentul, ca forme ale gandirii specific umane, dispun de scheme operationale care se amplifica in functie de etapele pe care le parcurge gandirea si limbajul.

24. Judecata si rationamentul la inceputul demutizarii se realizeaza pe baza de imagini si partial pe cuvant, iar la surdo-vorbitori pe baza de cuvant si partial pe imagini.

25. Valorile culturii si civilizatiei se insusesc in mod diferit in raport cu educatia primita si cu posibilitatile individuale native.

25. Surzii nedemutizati neavand acces la binefacerile tiparului sunt in general, subculturali.

Particularitati in dezvoltarea psiho-fizica a copilului surd, comparativ cu cel auzitor

Auzitor

Surd

1. Functionalitate normala a auzului, pe baza integritatii anatomo-fiziologice a organului de simt

Disfunctionalitate auditiva, gradual diferita in concordanta cu cauza, locul si tipul si profunzimea leziunii elementelor componente ale urechii

2. Dezvoltarea fizica generala normala

2. Dezvoltarea fizica generala normala, in conditii de hrana si ingrijire corespunzatoare

3. Dezvoltarea motrica normala

3. Dezvoltarea motrica (de ex. mersul) prezinta o usoara intarziere, din cauza absentei stimulului verbal emotional-afectiv.

4. Reflexul de orientare si aparare poate fi declansat de stimuli sonori, vizuali etc.

4. Reflexul de orientare pe baza de auz este diminuat sau chiar inexistent.

5. Dezvoltarea normala a aparatului respirator.

5. Dezvoltarea normala a respiratiei biologice si minima a respiratiei fonatoare, pana la demutizare.

6. Simtul echilibrului normal.

6. Simtul echilibrului tulburat la surzii cu traume in urechea interna.

7. Structurile ritmice corporale se formeaza in primul rand pe baza de auz si imitatie

7. Structurile ritmice corporale se exerseaza pe baza de vaz, tact si imitatie

8. Ganguritul si lalatia apar si se dezvolta in succesiune si pregatesc aparatul de emisie pentru vorbire

8. Ganguritul apare in mod normal si la surd, dar dispare foarte repede (dupa cateva zile sau saptamani) fara sa se treaca si la etapa urmatoare, a lalatiei. La surd, jocul cu sunetele nu are nici o motivatie care sa-l intretina.

9. Limbajul verbal se insuseste treptat in mod spontan si natural de la cea mai frageda varsta

9. Limbajul verbal se insuseste in mod organizat si dirijat cu sprijinul familiei si al specialistului surdolog.

10. Cuvantul permite acumularea si sistematizarea in notiuni a rezultatelor reflectarii la nivelul treptei senzoriale a cunoasterii cat, si mai ales, a celor obtinute la nivelul treptei abstracte-generalizatoare.

10. La surd, reprezentarea este un analog al notiunii, dar nu si un echivalent total al ei, prin specificul ei imaginea generalizata asigura, mai ales, cotinutul reflectarii senzoriale si senzorio-motrice.

11. Foloseste si unele gesturi naturale in comunicare gesturi uzitate in mod spontan de adulti in comunicarea verbala.



11. Gesturile si mimica se insusesc in mod spontan in comunicare si treptat se constituie in limbaj. Limbajul mimico-gestual este considerat limbaj matern al surzilor.

12. Dezvoltare psihica complexa.

12. Dezvoltarea psihica cu o anumita specificitate determinata de gradul de exersare a proceselor cognitive si de particularitatile limbajului mimico-gestual.

13. Treapta senzoriala a cunoasterii (senzatii si perceptii) poarta pecetea cuvantului, fiind organizata si influentata calitativ superior de gandirea si limbajul specific uman.

13. Treapta senzoriala a cunoasterii (senzatii si perceptii poarta pecetea limbajului mimico-gestual si al imaginilor generalizate (reprezentarilor) pe plan general.)

14. Planul intelectual (conceptual) se formeaza initial pe baza instrumentelor senzorial-motrice apoi verbale ale actiunii

14. Instrumentele senzorio-motrice cu care opereaza surdul de varsta mica se prelungesc in timp si conditioneaza caracterul concret al gandirii lui.

15. Senzatii si perceptii auditive clare ca urmare a stimularii aparatului auditiv.

15. Senzatia auditiva poate fi diminuata sau chiar absenta in raport cu specificul deficientei. Perceptia auditiva implicand un complex de senzatii, la surd este saraca si confuza.

16. Reprezentarea, moment intermediar intre senzorial si logic, cu valoare de semiconcept, formata prin reliefarea, suprapunerea experientei anterioare.

16. Reprezentarea  - imagine generalizata a obiectelor si fenomenelor percepute anterior are o incarcatura evidenta vizual-motrica.

17. Memoria proces psihic de stocare (intiparire si pastrare) si destocare (recunoastere si reproducere) a informatiei cognitive, afective, motorie.

17. Memoria comporta aproximativ aceleasi caracteristici cu ale normalului auzitor in sfera afectiva si motorie. Memoria verbala se dezvolta mai lent, in procesul demutizarii cu un accent diferit pe mecanicism. Memoria vizual-motrica, afectiva, mai bine dezvoltata.

18. Imaginatia, proces psihic de operare cu imagini mintale si de asamblare a lor in combinatii noi.

18. Imaginatia, capacitatea de a crea reprezentari noi pe baza ideilor, senzatiilor, perceptiilor acumulate anterior cu o evidenta specificitate vizual-motorie.

19. Gandirea abstracta este determinata de parametri genetici si de educatie.

19. Abstractizarea este posibila si in cazul existentei numai a limbajului gestual, dar gandirea surdomutului are un continut in general concret. Abstractiunile devin mai accesibile in mod treptat in procesul demutizarii.

20. Gandirea opereaza in plan conceptual cu simboluri verbale.

20. La surzii nedemutizati, gandirea opereaza cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentari), iar la cei demutizati de varsta mica, cu simboluri verbale saturate de vizualitate.

21. Operatiile logice analiza si sinteza se desfasoara la un nivel superior atat pe plan concret, cat si pe plan mintal.

21. Realizarea operatiilor lo9gice (analiza si sinteza) se desfasoara la un nivel intelectual scazut si mai ales cu suport concret. Din acest punct de vedere, surdomutii sunt dezavantajati in raport cu auzitorii normali sau chiar cu surdovorbitorii, prin nivelul scazut al cunostintelor si a lipsei de antrenament in realizarea operatiilor logice.

22. Generalizarea si abstractizarea sunt operatii intelectuale care constau in selectarea unor note comune si generale ale obiectelor si fenomenelor si care prin generalizari si esentializari, sunt implicate in concepte.

22. Generalizarea si abstractizarea se realizeaza la nivelul admis de senzorialitate si de simbolul imagistic operational implicat in acest proces.

23. Comparatia raportarea unor obiecte, fenomene sau trasaturi ale acestora la altele asemanatoare sau diferite se realizeaza prin analiza si sinteza spre abstract pe baza de cuvant.

23. Comparatia se realizeaza pornind de la concret, de la obiectual, prin analiza si sinteza spre abstract, la inceput numai in prezenta materialului intuitiv, apoi si in absenta, cu sprijin pe reprezentari.

24. Judecata si rationamentul, ca forme ale gandirii specific umane, dispun de scheme operationale care se amplifica in functie de etapele pe care le parcurge gandirea si limbajul.

24. Judecata si rationamentul la inceputul demutizarii se realizeaza pe baza de imagini si partial pe cuvant, iar la surdo-vorbitori pe baza de cuvant si partial pe imagini.

25. Valorile culturii si civilizatiei se insusesc in mod diferit in raport cu educatia primita si cu posibilitatile individuale native.

25. Surzii nedemutizati neavand acces la binefacerile tiparului sunt in general, subculturali.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 978
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site