INFLAMATIA

INFLAMATIA

DEFINITIE: Inflamatia este un proces patologic complex care include pe de o parte, fenomene alterative si pe de alta parte, fenomene reactionale vasculo-exudative si proliferative la care se adauga fenomene reparatorii.

Acest proces o data declansat se defasoara prin mecansime nespecifice. El are o etiologie multifactoriala, putand fi indus de numerosi agenti si de variate conditii etiologice. (microorganisme patogene; paraziti, agenti fizici, chimici, traumatisme, etc.).

INFLAMATIA SI INFECTIA NU sunt sinonime.

INFLAMATIA este proces biochimic si celular care apare in tesuturile vasculatizate ca reactie de aparare declansata de patrunderea unor agenti patogeni in tesut.

INFECTIA este un procees ce apare datorita unui agent patogen infectios in tesutul organsimului si care poate fi cauza de inflamatie.

INFLAMATIA poate sa apara si in conditii de STERILITATE.

Manifestarile inflamatiei pot fi:

1. LOCALE (semnele Celsiene ale inflamatiei):
• Rubor (roseata)
• Tumor (tumefactie)
• Calor (caldura)
• Dolor (durere)
• Functio lesa (impotenta functionala).

Aceasta simptomatologie se explica prin modificarile vasculare locale ce constau in vasodilatatie asociata cu cresterea permeabilitatii vasculare, cu exudarea plasmei in focarul inflamator si migrarea leucocitelor in zona inflamata.

2. SISTEMICE
• Febra
• Leucocitoza
• Disproteinemia (scaderea raportului albumine/globuline care normal este intre 1,2 si 1,4). Scaderea apare prin cresterea sintezei hepatice a globulinelor α₁ si α₂ care duc la cresterea VSH-ului, insotita sau nu de scaderea albuminelor.

Principalele teste nespecifice de inflamatie acuta (reactantii de faza acuta):

1. VSH
2. Leucograma si formula leucocitara
3. Reactia RIVALTA
4. Fibrinogenul
5. Proteina C Reactiva
6. Electroforeza proteinelor serice
7. Haptoglobina serica
8. Teste de labilitate serica

1. DETERMINAREA VITEZEI DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (V.S.H.)

Principiul metodei - Printre proprietatile fizico-chimice ale eritrocitelor este si stabilitatea suspensiei eritrocitare in plasma, proprietate ce sta la baza testului denumit VSH. Prin acest test este apreciata viteza cu care hematiile scoase din circulatie si facute incoagulabile se depun, separandu-se de plasma.

METODA WESTERGREEN

Materiale necesare:

• Sange venos, 1,6 ml, recoltat pe anticoagulantul citrate trisodic de conc. 3,8%, in cantitate de 0,4 ml.
• Materiale necesare pentru punctia venoasa(seringa, ace sterile, garou, comprese, alcool)
• Eprubete de hemoliza
• Hemosedimetrul Westergreen, alcatuit dintr-un stativ metalic si pipete Westergreen cu diviziuni milimetrice de la 0 la 200 , de lungime 300 mm si diametru 2,5-3 mm .

Tehnica de lucru :

Se aspira cu seringa montata cu ac , in conditii sterile o cantitate de citrate trisodic 3,8%, steril, iar dupa avacuarea aerului se opresc in seringa 0,4 ml anticoagulant.

Se punctioneaza vena pacientului si se aspira sange pana la diviziunea de 2ml.

Dupa omogenizare, sangele se pune intr-o eprubeta de hemoliza.

Se aspira sangele in pipetele Westergreen pana la diviziunea 0 ,apoi se astupa orificiul superior cu aratatorul pentru a opri coloana de sange .

Varful pipetei se aplica pe dopul de cauciuc de la partea inferioara a stativului, iar capatul superior al pipetei se fixeaza in partea de sus a stativului. Pipeta trebuie sa fie in pozitie perfect verticala .Dupa montare se noteaza timpul si numele pacientului.

Citirea rezultatului se face la o ora si/sau mai rar la doua ore, valoarea fiind data de inaltimea coloanei de plasma exprimata in "mm" pe unitatea de timp.

La determinarea VSH-ului , pentru a indeparta sursele posibile de eroare, trebuie tinut seama de urmatoarele:

Sangele va fi utilizat cat mai curand dupa recoltare;intarzierea peste doua ore poate duce la o scadere a VSH.

Tubul trebuie sa fie uscat,curat,si fara urme de alcool (pentru evitarea hemolizei)

La utilizarea anticoagulantului se vor respecta cu strictete cantitatea si concentratia amintite .

Determinarea va fi facuta in tubul pastrat in pozitie perfect verticala,deoarece o inclinare de numai 3 grade provoaca o accelerare semnificativa a VSH.(30%)

Testul ar trebui executat ideal , la o temperatura constantade 20 grade Celsius. Deoarece variatiile intre 22-27 grade Celsius sunt mici si testul nu este atat de sensibil, nu sunt necesare masuri pentru pastrarea unei temperature constante.

Testul prezinta o oarecare valoare diagnostica. Astfel, in infectii , prin cresterea unor fractiuni globulinice VSH-ul se modifica, accelerandu-se, aceasta constituind un indicator nespecific al reactiei imunologice umorale din inflamatii.

Prin urmare, acest test are rol:

De sprijin intr-un context patologic

De semnalizator de stare patologica

Ca element de urmarire dinamica a unui proces patologic (prin modulatiile ei arata modulatiile evolutive ale starii patologice respective si poate releva la un moment dat, printr-o brusca ascensiune, aparitia unei complicatii sau agravarea brusca a bolii; insa, scaderea sau revenirea la normal nu da totdeauna certitudinea vindecarii ).

VSH-UL ESTE UN TEST NESPECIFIC DE INFLAMATIE .

Valori normale:

Femeie: 0-20 mm / 1 h

Barbat:0-15 mm / 1 h

Cresteri ale VSH-ului: orice process inflamator sau infectios, neoplasme, boli de colagen, sau fiziologic in sarcina dupa luna II, menstruatie, postprandial.

Scaderi ale VSH-ului: hepatita epidemica, stari alergice, policitemie, alergii, talasemie.

VSH-ul este invers proportional cu numarul de eritrocite (este mai mare la femeie).

2. REACTIA RIVALTA

Principiul metodei : proteinele din lichidele biologice precipita in mediul slab acid (acid acetic 2%) daca depasesc concentratia de 3g%. Este o reactie nespecifica care stabileste daca lichidul este exudat sau transudat.

Materiale necesare:

• Lichid biologic de analizat: pleural (prin toacocenteza), pericardic (punctie pericardica), peritoneal (paracenteza), articular.
• Cilindru gradat;
• Acid acetic 2%;
• Apa distilata.

Metoda de lucru:

Intr-un cilindru gradat se pun 100ml apa acidulata cu acid acetic 2%. Cat mai aproape de suprafata apei se lasa sa cada o picatura din lichidul biologic de analizat. Daca lichidul are proteine peste 3g%, apare o precipitare ca un fum de tigara pe traiectul picaturii ceea ce il defineste ca EXUDAT si reactia Rivalta este POZITIVA.

Daca precipitarea nu apare lichidul este un TRANSUDAT, contine sub 3g% proteine si reactia Rivalta este NEGATIVA.

Exemple:   EXUDATE: lichidul inflamator din pleurezii bacteriene, TBC, neoplasme peritoneale, ascita carcinomatoasa, etc.

TRANSUDATE: lichid neinflamator prin mecanism iritativ sau staza in circulatie, hipoproteinemie, edeme, insuficienta cardiaca prin staza venoasa, etc.

3. PROTEINA C REACTIVA (PCR SAU CRP)

Test nespecific de inflamatie. Proteina C reactiva este o proteina de faza acuta, produsa de ficat ca raspuns la lezarea sau distrugerea diferitelor tipuri de celule.

Testul este calitativ si se realizeaza prin metoda de Latex-Aglutinare sau se poate masura si cantitativ.

Principiul metodei: Testul PCR-LATEX este un test de aglutinare rapida care determina direct proteina.

Materiale necesare:

• Reactivul PCR este o suspensie de particule latex acoperite de anticorpi antiPCR umana care aglutineaza in prezenta proteinei C reactive din serul pacientului.
• Serul de la pacient
• Solutie control negativ (contine ser de la animal)
• Solutie control pozitiv (contine proteina C reactiva de la om).

Tehnica de lucru: pe o placa test cu 3 godeuri se pune in fiecare godeu cate o picatura de reactiv PCR bine omogenizat in prealabil. In primul godeu se adauga separat o picatura din serul control pozitiv, in al doilea o picatura din ser control negativ si in al treilea o picatura din serul pacientului. Se amesteca separat fiecare din cele 2 picaturi din centru spre marginea godeurilor. In primul avem reactie de aglutinare, in al doilea nu avem iar reactia din al treilea se compara cu primele 2 (daca avem aglutinare ca in primul reactia PCR este pozitiva, iar daca nu avem aglutinare ca in al doilea reactia PCR este negativa).

4. FIBRINOGENUL

Fibrinogenul este o substanta proteica din sange, sintetizata de ficat, cu rol important in coagularea sangelui.

Valoarea normala: 200-400 mg/dl

Variatii: Creste nespecific in inflamatii, accelereaza VSH-ul, creste fiziologic in sarcini si la menstruatie

Scade in afectiuni hepatice grave (stadiu tardiv in ciroza), alcoolism, neoplasm gastric, gastrectomii, boli infectiose grave.

5. HAPTOGLOBINA SERICA

Este o α₂-globulina, proteina de faza acuta, produsa de hepatocit in cea mai mare masura, dar si de alte tesuturi (piele, plaman, rinichi).

Valoarea normala: 30-180 mg/dl

Variatii: Creste in inflamatii de 2-4 ori;

Scade in hapatopatii severe, hemoliza intra- sau extravasculara

6. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

Electroforeza proteinelor serice reprezinta migrarea spre Anod sau Catod, in functie de sarcina electrica, a unor particule coloidale incarcate electric. Aminoacizii cu caracter amfoter, sub actiunea curentului electric, vor migra spre unul din polii celulei electroforetice. Directia migrarii e data de pH-ul solutiei, astfel, in mediul acid, aminiacizii (baze) migreaza spre Catod, iar in mediu bazic aminoacizii (acid) migreaza spre Anod.

Sub influenta curentului electric, migrarea se face in functie de fortele electrice predominante. Daca predomina sarcinile electrice negative migrarea se face spre Anod , iar daca predomina cele pozitive migrarea se face spre Catod. Daca sarcinile electrice pozitive si negative sunt egale, forta electrica este nula iar la o anumita valoare a pH-ului apare punct izoelectric (migrarea nu mai are loc).

Daca pH-ul este mai mic decat punctul izoelectric, proteina migreaza spre Catod, iar daca R>ph_i, migreaza spre anod. Cu electroforeza proteinelor se obtine separarea diferitelor fractiuni proteice plasmatice in functie de macromolecule si sarcinile electrice din albumine.

Exista 4 fractiuni globulinice: α1, α2, β si γ.

• Electroforeza pe hartie

Aparate: - camera de migrare;

- sursa de curent electric continuu;

- dispozitiv de fotometraj.

Reactivi: - solutie tampon (pH=9);

- solutie coloranta Amido-Schwartz;

- acid acetic glacial, metanol, apa distilata;

- hartia Whatmann: lungime=35cm, latime=2cm.

Tehnica de lucru: Se imbiba hartia de lucru Whatmann cu solutie tampon si apoi se introduce in camera umeda si se conecteaza aparatul la curent electric pentru 30 de minute. Se pipeteaza 6-8 μl ser de cercetat la o distanta de aproximativ 4cm de polul negativ al benzii. Se conecteaza iar la curent electric pentru 18 ore. Se scot benzile si se tin timp de 1-2 ore la 100⁰C pentru precipitarea proteinelor pe banda.

Se face colorarea benzii in urmatoarele etape:

I.            - 10-20 minute colorarea Amido-Schwartz;

II.         - decolorarea in 2 solutii succesive:

- I cu acid acetic glacial,metanol si apa distilata;

- a II-a cu acid acetic glacial si apa distilata.

Apoi benzile se usuca la temperatura camerei. Pe benzi vor aparea fractiuni proteice, valoarea procentuala a acestora facandu-se cu ajutorul integralelor.

Rezultatul este un grafic.

Citirea: Din punctul in care curba albuminei intersecteaza abcisa se ridica o perpendiculara ce intersecteaza diagrama. Apoi se prelungesc curbele fractiunilor proteice iar din punctele lor de intersectie se ridica perpendicularele care vor intersecta diagrama.

Din punctul superior al diagramei se duce o dreapta cu lungimea de 100mm ce intersecteaza abcisa. Apoi din punctele de intersectie ale prelungirilor curbelor proteice cu diagrama se traseaza linii orizontale ce vor intersecta dreapta respective. Apoi citirea fractiunilor proteice se face procentual.

FORMULA LEUCOCITARA - VARIATII PATOLOGICE

NEUTROFILIA

Reprezinta cresterea numarului de neutrofile peste 70%

Apare in:

Infectii bateriene

Boli inflamatorii

Tumori maligne

Stress

Arsuri

Traumatisme

NEUTROPENIA

Reprezinta scaderea numarului de neutrofile sub 50%

Apare in:

Infectii virale

!!!SCADEREA SEVERA A NEUROFILELOR = AGRANULOCITOZA

EOZINOFILIA

Reprezinta cresterea numarului de eozinofile peste 4%

Apare in:

Boli alergice

Boala Addison

Boala de iradiere

Boli dermatologice

Boli parazitare

EOZINOPENIA

Reprezinta scaderea numarului de eozinofile sub 2%

Apare in:

Stress acut/cronic, emotional/somatic

BAZOFILIA

Reprezinta cresterea numarului de bazofile peste 1%

Apare in:

Leucemia mieloida cronica

Dupa splenectomie

Boala Hodgkin

Colita ulceroasa

Varicela

BAZOPENIA

Reprezinta scaderea numarului de bazofile

Apare in:

Reactia anafilactica

LIMFOCITOZA

Reprezinta cresterea numarului de limfocite peste 40%

Apare in:

Leucemia limfatica cronica

Boli infectioase acute (mononucleoza infectioasa)

Infectii virale (rubeola, rujeola, varicela) sau infectii bacteriene cronice (TBC, Sifilis).

LIMFOPENIA

Reprezinta scaderea numarului de limfocite sub 20%

Apare in:

SIDA

Boala de iradiere

Administrarea de citostatice

Boala Hodgkin

MONOCITOZA

Reprezinta cresterea numarului de monocite peste 8%

Apare in:

Leucemia cu monocite

TBC

Endocardita bacteriana subacuta

Mononuceloza infectioasa

MONOCITOPENIA

Reprezinta scaderea numarului de monocite sub 4%

Apare in:

Infectii masive

Aplazii medulare