Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

INTOXICATIA CU PLANTE CE CONTIN ALCALOIZI HETEROCICLICI CU NUCLEU DE TIP STRICNINIC SI FIZOSTRICNINIC

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
EXPLORAREA FUNCTIONALA A METABOLISMELOR
Amaryllis vittata
INTOXICATIA CU STRICNINA
BOLILE INFECTIOASE ALE SISTEMULUI NERVOS
PSIHODIAGNOZA CA DOMENIU SPECIFIC
HERNIE INGHINALA - PREZENTARE DE CAZ - EXEMPLIFICARE
Hemoleucograma
REFERAT DE NECESITATE - CHIRURGIE
SUBSTANTE DE CONTRAST (SDC)
PREVENIREA PARODONTOPATIILOR

INTOXICATIA CU PLANTE CE CONTIN ALCALOIZI HETEROCICLICI CU NUCLEU DE TIP STRICNINIC SI FIZOSTRICNINIC

In aceasta intoxicatie predomina alrmant semnele nervoase de orice tip, in majoritatea cazurilor cu evolutie de scurta durata, insotite de tulburari digestive (atonia prestomacelor, hipersecretie etc.), cardiocirculatorii, hepatice, renale. Remiterea este de lunga durata si animalele raman tarate. Deci in aceasta intoxicatie prognosticul este grav.




1)Intoxicatia cu Narcissus poeticus: aceasta planta contine mai multi alcaloizi din care mentionam: licorenina, galantina, licorina, narcisidina.

Proprietatile toxice si narcotice (stupefiante) ale speciilor de Narcissus sunt cunoscute inca din antichitate.

La om intoxicatiile sunt limitate, singurul risc posibil fiind confuzia bulbilor cu cei de la plantele alimentare. La animalele erbivore s-au semnalat insa numeroase otraviri. Simptomele se traduc prin hipotensiune grava, somnolenta insotita de miscari convulsive, afectarea ficatului atragund dupa sine o degenerescenta accentuata. Se apreciaza ca 15 g de bulbi pot provoca moartea unui caine.

Gastroenterotoxicologia produsa de Narcissus poeticus sunt reprezentate de gastroenterita primara.

Tubul digestiv reprezinta o cale majora de patrundere in organism pentru substantele toxice, expunerea realizandu-se prin ingerare, de cele mai multe ori, odata cu alimentele sau furajele. La nivelul celulelor epiteliale ale mucoasei intestinale se realizeaza o biotransformare semnificativa a substantelor toxice patrunse pe cale orala, urmata de biotransformarea de la nivel hepatic.

Majoritatea semnelor clinice gastrfointestinale intalnite in mod obisnuit in cazul intoxicatiilor produse pe cale digestiva(voma, diaree) sunt, in general, manifestarile de incercare a organismului de a elimina sau de a reduce timpul de expunere la substanta toxica.

Stomacul este compartimentul digestiv cu rol de stocare temporara a hranei. De asemenea, la acest nivel se initiaza procesul de digestie prin actiunea asupra alimentelor a acidului clorhidric si enzimelor sucului gastric. In stomac sunt secretati metaboliti ai acidului arahidonic, care au rol de protectie a mucoasei gastrice. Substantele inhibitoare ale prostaglandinelor reduc efectele citoprotecroare ale acestora la nivel gastric, iar pe acest fond, inhibarea activitatii ciclooxigenazei permite metabolitilor lipoxigenazei sa produca ischemie la nivelul mucoasei gastrice sau intestinale, prin efectele lor vasocomstrictoare.

Semnele clinice ale toxicozelor acute cu localizare gastrica sunt reprezentate, in principal, de voma, anorexie sau pica, colici si distensie abdominala produsa de paralizia gastrica sau gaze. Voma este adesea precedata de hipersalivatie, vomituritie si cobtractii puternice ale musculaturii abdominale.

2) Intoxicatia cu Narcissus pseudonarcissus aceasta planta are in compozitia ei mai multi alcaloizi: licorenina, metil-pseudolicorina, pluviina, narcisamina.

Simptomele sunt identice cu cele descrise la N. Poeticus.

3) Intoxicatia cu Clivia miniata prezinta ca principali alcaloizi : clivonina, licorina. Contine cantitati reduse de alcaloizi. Partea otravitoare a acestei plante este reprezentata de radacina. Este necesara ingerarea unei cantitati semnificative pentru a provoca simptome de intoxicare.

Simptomele generale de intoxicatie sunt reprezentate de: colaps, diaree, paralizie, varsaturi, hipersalivatie.

4) Intoxicatia cu Galanthus nivalis este o planta toxica datorita alcaloizilor pe care ii contine. Dupa C. Bodea in compozitia plantei au fost identificati alcaloizi cu nucleu indolic cum ar fi: hipeastrina, masonina, nivalina, crivelina; alcaloizi cu nucleu indolizidinic ca: licorina si nartazina; alcaloizi de tipul galantaminei cum ar fi narvedina.

Din diversele specii apartinand familiei Amaryllidaceae s-au izolat aproximativ 70 alcaloizi diferiti. Dintre acestia licorina este cel mai frecvent intalnit si probabil acest alcaloid este agentul majoritatii intoxicatiilor.



Consumarea bulbilor de ghiocel, care se pot confunda uneori cu cei de arpagic, provoaca vomitari si o diaree moderata, ca urmare a stimularii mucoaselor digstive si a excitarii centrilor vomatului din creier.

5) Intoxicatia cu Amaryllis belladonna dintre alcaloizii identificati in componenta acestei specii mentionam: licorenina, amarilidina, belamarina, caranina, galantina, licorina, undulatina, galantamina.

Simptomele sunt asemanatoare cu cele descrise la Narcissus poeticus.

6) Intoxicatia cu Amaryllis vittata principalii alcaloizi identificati in componenta acestei specii sunt: tazetina, hipeastrina, hemolicorina, hemantamina (natalensina).

Simptomele sunt asemanatoare cu cele descrise la Narcissus poeticus.

7) Intoxicatia cu Agave americana hepatotoxicitatea este produsa de numeroase substante chimice (medicanente, micotoxine sau principii toxice din plante) au efect toxic hepatic, inducand hepatotoxicoze. Hepatotoxicozele de tipul I induc hepatotoxicoza intrinseca prin afectarea, de regula a mai multor tesuturi, inclusiv ficatul. Ele afecteaza membrana si multe organite celulare si actioneaza dupa o scurta perioada de latenta, pe cand hepatotoxinele indirect afecteaza o anumita cale metabolica specifica, alterand organizarea metabolica a celulei, prin inhibarea unei enzime sau a cofactorului acesteia. Raspunsul organismului la hepatotoxinele indirecte poate fi mult mai precis decat la cel produs de hepatotoxinele directe.

Hepatotoxinele induc leziuni toxice, in principal, pe baza alterarilor biochimice si prin bioactivarea xenobioticelor la nivel hepatic.

Tratament

Dupa indepartarea furajului toxic din hrana si evacuarea de urgenta a continutului digestiv se instituie o medicatie simptomatica dar adesea cu rezultate minore, animalele mor in 10-15 zile in procent de 80-90%.

Profilaxie

Consta in indepartarea plantelor in cauza de pe pasuni si fanete, controlul fanului recoltat; acestea se exclud din furajare cand plantele toxice nu pot fi indepartate, nefiind apte, nici pentru insilozare; semintele si floarea (scuturatura) de fan sunt toxice, la fel radacinile (cand animalele sunt duse la pasune sau pe aratura).

Alcaloizii se gasesc in toate partile plantei si nu dispar prin uscarea acestora.Sunt foarte toxice pentru sistemul nervos si pentru perenchime. Toxicitatea poate fi marita de micotoxinele furajelor ce paraziteaza plantele, cum sunt cazul micotoxinei scirpina (equisetina), elaborate de Fusarium scirpi si Fusarium equisetum, pe planta Equisetum (coada calului).

Carnea animalelor de talie mijlocie sau mare, daca nu prezinta modificari organoleptice se poate da in consum sub forma fiarta, indepartandu-se prima apa de fierbere.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1309
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site