Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

MODELE GLOBALE ALE DISTRIBUȚIEI ORGANISMELOR: BIOMURILE. BIOMURI TERESTRE. BIOMURI ACVATICE. BIODIVERSITATE SI PRODUCTIVITATE

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



MODELE GLOBALE ALE DISTRIBUȚIEI ORGANISMELOR: BIOMURILE. BIOMURI TERESTRE. BIOMURI ACVATICE. BIODIVERSITATE SI PRODUCTIVITATE

Ierarhia nivelelor de organizare

Ê



Individ - populatie - biocenoza - biom - biosfera

Productivitate.

Productivitatea primara ne arata cat de productive sunt comunitatile de plante. Productia primara bruta reprezinta cantitatea de carbon fixata intr-o comunitate prin procesul de fotosinteza. Se exprima in grame de carbon pe unitatea de suprafata intr-un anumit interval de timp è g C m-2 an -1  sau g C/m2/an

Din cantitatea totala de carbon fixat, plantele folosesc o parte pentru crestere restul fiind folosit in procesul de respiratie.

Sinteze organice ð acumulare de energie in substante structurale si substante de rezerva

Respiratie celulara ð degradarea substantelor de rezerva pentru obtinerea de energie

Lanturi de procese de reducere si oxidare initiate de energia solara

Cea mai mare parte a autotrofelor este reprezentata de fotosintetizante. Reactia globala a fotosintezei are loc sub actiunea catalitica a clorofilei:

CO2 + H2O à HCHO + O2

HCHO simbolizeaza glucidele.

Este o reactie de reducere (este redus hidrogenul rezultat din descompunerea catalitica a apei), endotermica, ce absoarbe 112,3 kcal/mol adica se absorb 12 g carbon (sau 44 g CO2) si se elibereaza 32 g oxigen. Astfel, energia solara capturata de clorofila se va regasi in enegia legaturilor chimice din moleculele hidratilor de carbon (in general in BIOMASA).

Prin procesele de respiratie si fermentatie energia fixata in molecule organice este eliberata in mediu intr-o forma degradata care este caldura.

Moleculele-rezervoare de energie sunt glucidele, lipidele si complexul ATP-ADP-AMP. Combustibilii fosili - petrol, carbune, gaze naturale - constituie cea mai eficienta forma cunoscuta de stocare a energiei in molecule organice.

In procesele metabolice, o aprte din energie este recuperata in ciclul Krebs iar alta parte este pierduta sub forma de caldura.

Cuvinte cheie: Productie primara bruta, Carbon fixat, Fotosinteza, Autotrofie, Heterotrofie, Respiratie, Biomasa , Necromasa

BIOMURI TERESTRE

Tip biom: padurea tropicala

Distributie

Productivitate

Adaptari

America Centrala si de Sud, Africa, Asia de SE si Malaezia

Peste 3500 g C m-2 an -1

Nutrientii sunt stocati in biomasa; descompunere rapida a litierei (detritivore: insecte, protozoare, fungi, bacterii).

Micorize.

Mutualism.

Diversitate remarcabila. 900 specii de ficus, fiecare avand o anume specie de himenoptere polenizatoare. Mijloace chimice de aparare a plantelor. Relatii interspecifice complexe.

Tip biom: savana

Distributie

Productivitate

Adaptari

Africa, India, Australia, Brazilia (cerrado)

400 - 600 g C m-2 an -1

Descompunere destul de rapida, anual pana la 80%. Factori favorizanti: focul care descompune lignina, termitele, ramele.

Diversitate mare de iebivore (60% din productia plantelor este consumata de ungulate, micromamifere si artropode)

Factor ecologic esential: focul.

Adaptari ierbivore-plante. Adaptari la uscaciune. Numar mare de reptile.

Tip biom: desert

Distributie

Productivitate

Adaptari

Mai ales intre latitudinile 15o si 30 o N si S , acopera 26-30% din suprfata terestra. Sahara este cel mai mare desert (9 mil kmp) iar Atacama din Chile cel mai sever.

0 - 120 g C m-2 an -1

Domina tufarisurile

Adaptari in raport cu sezonul uscat/ploios.

Tip biom: pajiste (grasland)

Distributie

Productivitate

Adaptari

Zona temperata

400 - 1000 g C m-2 an -1

in functie de precipitatii

Forte care au indus adaptari: focul periodic, seceta, raportul ierbivore-plante.



Migratii.

Suprapasunat.

Structura vegetatiei depinde de ierbivore (ex. bizonii).

Tip biom: padurea de foioase din zona temperata

Distributie

Productivitate

Adaptari

America de Nord, America de Sud, Europa, Asia, Australia

600 - 1500 g C m-2 an -1

Determinate de anotimpuri.

Tip biom: padurea de conifere

Distributie

Productivitate

Adaptari

45o  - 70 o N (dar si padurea de Araucaria din America de Sud)

600 g C m-2 an -1

Prezenta permafrostului

Factor esential: frigul

Hibernare

Tip biom: tundra

Distributie

Productivitate

Adaptari

Zone subpolare

100 - 200 g C m-2 an -1

Sol sarac in nutrienti

Sezon scurt de vegetatie

Regiunile biogeografice ale Romaniei

Continentala - padure de foioase, conifere, pajisti

Alpina - pajisti alpine

Stepica - pajisti aride

Panonica - pajisti relativ umede

Pontica - pajisti aride

BIOMURI ACVATICE

Tip biom: mari si oceane

Distributie

Productivitate

Adaptari

Domenii: neritic - pelagic - abisal

Comunitati: plancton, bentos

Lumina este factor limitant

50 - 150 g C m-2 an -1 in zona pelagiala; 200 - 1000 g C m-2 an -1 in zona recifilor de corali; 25 g C m-2 an -1 in zona arctica dar 100 g in zona antarctica datorita fenomenului up-welling

Biolumiscenta

Tip biom: zonele costiere

Distributie

Productivitate

Adaptari

Zona litorala, mangrove, estuare, delte

400 - 3000 g C m-2 an -1 pentru mangrove

50 - 1000 g C m-2 an -1 pentru aglomerarile de alge

20 - 200 g C m-2 an -1 pentru zonele de nisip 

Stress fiziologic

Oxigen dizolvat

Tip biom: ape dulci

Distributie

Productivitate

Adaptari

Habitate lotice si lentice

Fitoplancton 100 - 600 g C m-2 an -1

Macrofite 10 - 500 - 1000 g C m-2 an -1

Stress fiziologic

Oxigen dizolvat





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1830
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved