Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Meningele cerebral

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Drogheria
Infectiile nosocomiale de cateter
Organite celulare: cilii si pilii
BIOCHIMIE CLINICA
Boala cronica de rinichi
RADIODIAGNOSTICUL IN URGENTELE MEDICO-CHIRURGICALE - Anatomie radiologica
Intoxicatia profesionala cu TEP (tetraetil de plumb)
Sindroame anemice
SERVICII DE MEDICINA MUNCII
Efectele alcoolului asupra organismului

Meningele cerebral

Sistemul nervos central este invelit de 3 membrane concentrice care alcatuiesc meningele:dura mater ,arahnoida,pia mater.La nivel cranian meningele spinal se continua prin intermediu gaurii occipitale.Se descrie un pahimeninge –tesut fibros si elastic dens –duramater;leptomeninge-,,meningele moale”-format din arahnoida,spatial subarahnoidian si pia mater.



Dura mater-formata din foite-una externa si una interna.Foita externa vine in raport cu oasele craniului de care este aderenta confundandu-se uneori cu periostul intern .Aderenta variaza in functie de regiune.fiind mai slaba la nivelul boltii craniului.Exista o zona numita Gerard Marchant usor decolabila la nivelul regiunii temporale loc de electie pentru hematoamele extradurale.Aderenta mare o are la nivelul bazei craniului ceea ce explica rupturile durei in unele fracturi ale bazei insotite de otoree,rinoree.Foita interna este neteda si lucioasa fiind captusita de arahnoida.De pe aceasta fata se desprind 5 prelungiri-3 orientate orinzotal si 3 sagital.

1)Coasa creierului(falx cerebri)-prelungire sagitala mediana situate in fisura interemisferica avnd forma unei lame de coasa cu concavitatea orientata inferior,corespunzand fetei superioare a corpului calos.Insertii:apofiza crista galli,creasta frontala interna,marginea laterala a santului sagital superior,protuberanta occipitala interna.Prezinta 2 fete ce corespund fetelor mediale ale emisferelor cerebrale ;o margine superioara in interiorul careia se afla sinusul sagital superior al dureri mater;o margine inferioara –sinusul venos longitudianal inferior

2)Coasa cerebelului(falx cerebelli)-prelungire sagitala cu concavitatea anterioara ce patrunde in fisura intercerebeloasa.Marginea ei libera corespunde vermisului.Insertii:creasta occpitala interna,gaura occipitala.

3)Cortul cerebelului(tenctorium cerebelli)-prelungire transversala dispusa intre fata superioara a cerebelului si fata inferioara a lobilor occipitali.Are forma de semiluna cu concavitatea anterior.Insertii:prosele clinoide anterioare si posterioare ,marginea superioara a stanci temporalului,marginile santului transvers al osului occipital,protuberanta occipitala interna.Marginea sa libera corespunde spleniului corpului calos,iar cea posterioara coasei creierului.La nivelul fetei sup gasim o cresta antero-posterioara in care se afla un canal venos-sinusul drept.Marginea ei anterioara impreuna cu diafragma selara delimiteaza foramen ovale-orificiul lui PacchioniCortul cerebelului  imparte cavitatea craniana in 2 loje-supratenctoriala si sunbtentoriala(importanta la impartirea comelor-vezi mezencefalul)

4)Diafragma seii turcesti-prelungire care acopera saua turceasca ,se intinde intre procesele clinoide anterioare si posterioare de cele 2 parti acoperand fosa hipofizara.Prezinta central un orificiu prin care patrunde tija hipofizara.

5)Punga durala a ganglionului semilunar Gasser(V)-este dedublarea durala situata la nivelul impresiunii trigeminale de pe stanca temporalului-cavum Meckeli.

Vascularizatia:artere-artera meningee mijlocie ram al maxilarei interna care patrunde in craniu prin gaura spinoasa;artera meningee anterioara ram din etmoidala anterioara;meningee posterioara-ram al faringiana ascendeneta in principal.Venele-omonime arterelor ,prezinta anastomoze cu venele diploice si se varsa in sinusurile venoase ale durei mater.

Inervatia-are o bogata inervatie senzitiva-pt durere.Este asigurata de nervul trigemen(vezi nervii cranieni),vag si primul nerv spinal.

Sinusurile venoase ale durei mater.

Sunt canale aflate in grosimea dureri prin care sangele venos este drenat spre vena jugulara interna.Peretii lor sunt formati prin dedublarea locala a durei,captusite spre interior de un endoteliu.In functie de situatia lor in cavitatea craniana deosebim:sinusuri ale boltii craniului si sinusuri ale bazei.

Sinusurile boltii craniului:longitudinal superior (aflat la marginea superiora a cortului creierului) ,inferior(merginea inf a coasei creierului),drept(aflat la mijlocul fetei superioare a cortului cerebelului,unind extremitatile posterioare ale celor 2 longitudinale-in el se varsa marea vena a lui Galien),laterale(se varsa in vena jugulara interna asigurand drenajul celorlalte sinusuri in vena-are 2 portiuni-orizontala sau sinus transvers,una verticala sinus sigmoid ).

Sinusurile bazei craniului-sunt sinusuri pereche cu exceptia celui occipital transvers.Sunt urmatoarele:sinusurile cavernoase-asezate pe laturile corpului sphenoid.Actual de fapt se numesc corect loja cavernoasa-anterior comunica cu venele oftalmice(importanta practica-venele oftalmice fac legatura intre vena faciala si sinus cavernos-o infectie de la fata se poate propaga la acest nivel det. Tromboflebita de sinus cavernos,o afectiune cu indice de letalitate crescut)Alte sinusuri –coronare,occipital transvers,sfeno-palatine,pietroase superioare si inferioare,pietro-occipitale,occipitale posterioare.

Arahnoida-este foita mijlocie ,mai groasa formata din tesut conjunctiv avascularizat .Intre arahnoida si dura se afla un  mic spatiu subdural in care se afla capilare sangvine.Acopera emisferele fara a patrunde in santurile acestora.Trimite prelungiri digitiforme de marimea unui bob de piper(prel.maciucate) numite granulatiile arahnoidiene ale lui Pacchioni(vilozitati arahnoidiene).Strabat pe alocuri dura la nivelul sinusurilor venoase proieminand astfel la nivelul sinusului venos.




Piamater-foita interna,subtire ,vascularizata acopera intim suprafata creierului patrunzand in santurile acestuia .Trimite prelungiri bogate in ventriculii cerebrali formand plexurile coroide cu rol in secretia LCR.Intre arahnoida si piamater se delimiteaza un spatiu numit spatial subarahnoidian plin cu LCR.Acest spatiu va avea largimi diferite in diversele sale regiuni.Regiunile dilatate se numesc cisternele spatiului(rezervoare de LCR).

Principalele cisterne sunt:cisterna magna(ocupa spatial dintre fata inferioara a cerebelului si fata posterioara a bulbului;comunica cu ventriculul IV prin orif Magendie;este cea mai importanta ;aici se face si punctia suboccipitala),pontina,interpedunculara,chiasmatica,corpului calos,silviana.

LCR

Este un lichid clar ,,ca apa de stanca”,care umple sistemul ventricular si spatiul subarahnoidian al nevraxului.Cantitatea totala este de 140 ml ±30 ml la adult.Din cei 140 doar 25 se afla in sistemul ventricularRata de productie este de 400 ml zi-innoirea este de circa 4zi.Este produs la nivelul plexurilor coroide in special la nivelul ventric lat.Aceste plexuri se prezinta sub forma unor ghemuri subtiri ,rosiatice si care proiemina in cavitatea ventriculara .Prezinta numeroase franjuri numite procese viloase avand rolul de a marii suprafata de secretie plexurilor.Unitatea morfo-functionala este vilusul coroidian .Este alcatuit dint-un ax conjunctivo-vascular provenit din evaginarea piei mater si care este acoperit la exterior de un strat de cellule ependimare.

Circulatia LCR .Circula dinspre compartimentul ventricular spre cel arahnoidian ,comunicarea avand loc la nivelul ventric IV.

Prin spatiul cavitar:ventriculi laterali→orif Monro→ventricul III→apeduct Silvius→ventricul IV→canal ependimar→ventriculii Krause si Arantius.

Prin sistemul subarahnoidian-ventriculul IV →orif Magendie si in mod secundar prin cele 2 orificiile Luschka prin care proiemina buchetele lui Bockdaleck→spatiu subarahnoidian.

Eliminarea LCR-se face in principal prin intermediul vilozitatilor arahnoidiene→sistemul venos

Rolul LCR-1)mecanica de suspensie si protectie.Prezenta LCR permite creierului sa pluteasca intr-o veritabila baie,care ii reduce greutatea reala de 1400 g la 50 g in situ.El asigura o protectie permanenta si supla impotriva socurilor externe si a eventualelor fluctuatii de presiune din cutia craniana.Fara acesta protectie creierul nu ar putea rezista nici celor mai banale microtraumatisme

2)biologica:trofica,transportor de hormone si modulatori,imunologica excitabilitatea neuronala;

3)excretorie-se elimina CO2,albumina,sulfamide ,antibiotice.

Bariera hematoencefalica – celulele gliale se dispun intre pericarioni si prelungirile lor,umpland complet spatiul extracelular.Prin prelungurile sale inveleste toate capilarele intraneuraxiale,se prind de peretele capilar prin „piciorul vascular”al celulei gliale.Prin aceasta dispunere se realizeaza o structura celulara numita membrana(bariera)hematoencefalica,cu rol de a retine unele substante din sange pentru a nu patrunde in sitemul nervos central.

Rapiditatea cu care substantele strabat bariera depinde si de caracteristice fizico-chimice ale acestora.Ea este invers proportionala cu talia lor moleculara si direct proportionala cu solubilitatea lor in lipide.Astfel cele cu greutate mica trec mai usor fata de cele cu greutate mare-albumina;astfel substantele care sunt legate in plasma de proteine cum sunt bilirubina sau anumite medicamente nu pot sa treaca.Solubilitatea in lipide ii mareste viteza de patrundere-O2,CO2,droguri.Sustantele hidrosolubili cum este glucoza trece mai greu.Tot aici gasim si mecanisme de transport activ- dopamine sau serotonina trec f.greu,insa precursorii lor trec cu usurinta.Pot sa treca si unele virusuri:rabia ,sifilis.La nastere aceasta bariera nu este organizata –posibilitatea de aparitiei icterului nuclear prin depozitarea de pigmenti biliari la nivelul nucleilor centrali.In anumite afectiuni bariera devine deficitara-de exemplu penicilina nu poate trece in conditii normale;in meningite poate trece si are actiune eficienta terapeutica.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2738
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site