Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Notiuni de imunoprofilaxie

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Programe nutritionale recomandate pentru sustinerea organismului
Durerea toracica
Nanotehnologia -inceputul nanomedicinei
STIMULANTI BIOGENI SI TERAPIA STIMULANTA NESPECIFICA
EXCITANTELE
Nefropatia glomerulara cu depozite de IgA (NG IgA)
Vaginita si Leucoree - Tratament naturist
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA COPILULUI DE LA 3 LA 6/7ANI
Probleme de geriatrie in practica medicului de familie
COLECISTITA ACUTA

Notiuni de imunoprofilaxie




Imunoprofilaxia, sau profilaxia specifica, reprezinta fenomenul de inducere a unei protectii fata de unul sau mai multi agenti etiologici, ai caror determinanti antigenici sunt inglobati in produsele biologice.

Modificarile induse de produsele biologice sunt reflectate de profilul imunologic  si sunt diferite, in functie de structurile active pe care le au in componenta. Apar raspunsuri imune complexe, cu participarea efectorilor celulari si moleculari.

Metodele imunoprofilactice si produsele biologice utilizate in imunoprofilaxie se pot clasifica in doua mari grupe:

metode si produse conventionale reprezentate prin seruri si vaccinuri

metode si mijloace neconventionale, reprezentate prin obtinerea de vaccinuri prin recombinare genetica, sinteza chimica, utilizarea anticorpilor antiidiotipici.

Imunizarea activa se realizeaza prin folosirea unor produse cu proprietati imunogene (vaccinuri), care determina in organism un raspuns imun activ.

Au loc mecanisme similare celor din infectia naturala sau experimentala, cand in urma administrarii unui preparat imunogen apar restructurari celulare si umorale.Aceasta reprezinta consecinta recunoasterii determinantilor antigenici continuti in preparatul imunogen, cu declansarea mecanismelor raspunsului imun, instalandu-se starea de protectie specifica fata de o eventuala agresiune microbiana. Datorita faptului ca sunt foarte diverse, s-a procedat la o clasificare a vaccinurilor in functie de mai multe criterii, cum ar fi:

dupa natura agentului etiologic continut vaccinurile sunt bacteriene, virale, parazitare si micotice

dupa starea biologica a microorganismelor care intra in compozitia lor, vaccinurile pot fi obtinute din germeni vii si virulenti, vaccinuri obtinute din germeni atenuati, obtinute din germeni inactivati si obtinute din toxine detoxifiate

in functie de numarul de agenti etiologici continuti, vaccinurile pot fi monovalente, bivalente, trivalente si polivalente

dupa originea agentului etiologic din componenta lor sunt vaccinuri homoloage, heteroloage si heterospecifice

in functie de modul de prezentare, vaccinurile sunt lichide si liofilizate

dupa substantele folosite la prepararea lor ca suport coloidal, vaccinurile sunt cu adjuvanti (adica adsorbite) si vaccinuri fara adjuvanti (neadsorbite)

in functie de vechimea utilizarii lor in profilaxie, vaccinurile se clasifica in clasice si moderne.



Imunitatea activa

Apare in organism in urma unui conflict direct cu componentele antigenice. Se realizeaza fie in conditii naturale ,cand organismele trec prin boala (imunitate postinfectioasa), fie in conditii artificiale, prin vaccinare (imunitate postvaccinala). O buna imunitate activa confera rezistenta la doze de germeni destul de ridicate. Dureaza de la 3-4 luni pana la 1 an. Imunitatea postinfectioasa dureaza 1 an sau mai multi, chiar toata viata. Vaccinurile vii confera o imunitate cu durata de 1 an sau mai mult (anatoxinele), in timp ce vaccinurile inactivate confera o imunitate care dureaza 3-6 luni. Imunitatea postvaccinala are o durata mai scurta la tineret.

Imunitatea pasiva

In acest caz organismul nu vine in contact cu antigenul, nu-si produce singur efectorii imuni, primindu-i, prin transfer, de la un organism donator cu o stare de imunitate activa. Imunitatea pasiva poate fi dobandita fie pe cai artificiale, prin serumizare sau transfer de celule active ( are o durata scurta, de 2-3 saptamani), fie pe cai naturale, prin transfer de la mama la fat, adica pe cale maternala.

Imunitatea pasiva maternala confera rezistenta la doze moderate de germeni. Eficacitatea ei in epizootii grave este foarte limitata. Este conditionata de experienta imunologica a mamei. Durata ei nu depaseste 2-3 saptamani, rar o luna. In functie de calea pe care se face transferul de anticorpi, imunitatea pasiva maternala poate fi : transplacentara, transcolostrala si transvitelina. 

- Imunitatea transplacentara se intalneste la mamiferele cu tip de placentatie incompleta si mai putin complexa, care permite traversarea imunoglobulinelor in ultima perioada a gestatiei. Animalele la care se poate observa acest tip de imunitate pasiva sunt : iepurii, cobaii, sobolanii si cainii. Trecerea imunoglobulinelor prin bariera placentara este practic imposibila la rumegatoare, porc, cabaline si altele, datorita structurii complexe a placentei. Cantitati reduse de imunoglobuline pot totusi traversa placenta si la acestea, in timpul parturitiei, prin leziunile care se produc. Din aceasta cauza la unele animale (catari, manji nou-nascuti) apar ictere hemolitice, in primele 12 ore, determinate de imunoglobulinele care traverseaza placenta in timpul parturitiei. Icterele hemolitice aparute mai tarziu sunt determinate de imunoglobulinele transferate prin colostru sau lapte.

- Imunitatea transcolostrala se intalneste la mamiferele cu placentatie completa, cum ar fi rumegatoarele, suinele, cabalinele. In glanda mamara se concentreaza in perioada premergatoare parturitiei, cantitati mari de imunoglobuline care sunt transmise fatului la primul supt de colostru. O parte din imunoglobulinele colostrale poate fi sintetizata chiar in glanda mamara, dar cea mai mare parte provine din sange. Acumularea incepe in a doua jumatate a perioadei de gestatie, se intensifica in faza de secretie colostrala, cand bariera hemato-mamara devine foarte penetrabila pentru imunoglobuline. Se acumuleaza cantitati mari de IgG, mai reduse de IgA si IgM. In secretia colostrala exista cele mai mari cantitati de IgA din organism, care au un rol foarte important in protectia antimicrobiana la nivelul barierelor mucoase (intestin). Concentratia de imunoglobuline scade rapid in secretia colostrala dupa 1-3 zile de la parturitie. Resorbtia lor se realizeaza la nou-nascuti pe cale intestinala, in primele 24-48 ore, apoi survine un blocaj al barierei intestinale care face imposibila resorbtia de imunoglobuline. Sucul gastric si enzimele devin active, alterand structura imunoglobulinelor. Imunoglobulinele lipsesc din serul nou-nascutilor inainte de primul supt, dar apar imediat dupa primul supt de colostru si cresc 24-48 ore. Nou-nascutii privati de colostru sintetizeaza imunoglobuline abia la varsta de 3-8 saptamani.

- Imunitatea transvitelina se intaneste la pasari, la care imunoglobulinele se pot incorpora in vitelus, asigurand astfel imunitatea embrionilor si a puilor. Transferul imunitatii este mai intens la gainile vaccinate antipestos inainte cu 1-2 luni de perioada de ecloziune.

Cantitatea de imunoglobuline din vitelus egaleaza sau intrece pe cea existenta in sangele pasarilor de la care provin ouale.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 632
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site