Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

TRICHINOZA

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




TRICHINOZA

1. DEFINITIE

Boala infectioasa acuta determinata de nematodul Trichinella spiralis, manifestata prin febra, mialgii si fenomene alergice.



            Boala se produce de obicei prin ingestia de carne infestata, insuficient preparata termic.

2. ETIOLOGIE

*   nematodul Trichinella spiralis.

3. MANIFESTARILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

Boala are o evolutie sporadica, sau in focare familiale sau de colectivitate, cu frecventa mai mare a cazurilor, in sezonul rece datorita consumului de carne sau mezeluri provenite din gospodarii particulare.

Incidenta la 100.000 locuitori, in anul 1998 a fost de 7,35 in Romania si 15,91 in zona de vest a tarii.

4. DIAGNOSTIC POZITIV

4.1. DIAGNOSTIC CLINIC

            Simptomatologia clinica este dependenta de doza de larve ingerate.

*   Incubatie: 2-28 zile ( in medie 9-14 zile);

*   Stadiul intestinal se manifesta cu dureri abdominale, greata, anorexie, diaree;

*   Stadiul de invazie musculara dureaza 20-30 zile si se caracterizeaza prin:

*   mialgii asociate cu tumefactia maselor musculare si tensiune dureroasa;

*   dificultati de masticatie, respiratie, mers prin miozita;

*   eruptii urticariene, edeme periorbitare, ale fetei si extremitatilor;

*   febra cu valori de  38-40C , uneori persistenta;

*   tulburari neuropsihice: cefalee, ameteli, confuzie, delir, semne de iritatie meningeana, coma;

*   tulburari respiratorii: durere toracica la inspir profund, tuse, expectoratie hemoptoica;

*   tulburari cardiace: miocardita cu tahicardie, tulburari de ritm, modificari EKG (poate fi cauza de deces).

*   Convalescenta coincide cu inchistarea larvelor in muschi si se manifesta prin retrocedarea treptata a semnelor clinice.

4.2. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR

A.      Diagnostic hematologic

Evidentiaza leucocitoza si eozinofilie de 7-8 % aparuta in cursul saptamanii a doua si care se poate  mentine 6 luni.

*   in formele de gravitate medie eozinofilia variaza intre 15-80 %;

*   in cazurile severe, in special terminale, eozinofilele pot dispare complet;

*   eozinofilia poate fi prezenta si in cazurile asimptomatice din focarul epidemic, ceea ce constituie un criteriu epidemiologic de diagnostic, alaturi de consumul carnii.

B.Diagnosticul parazitologic

Consta in identificarea parazitilor sau a larvelor in scaun sau in muschi.

1. Identificarea parazitilor adulti sau a larvelor in scaun se poate face la 2-3 zile de la ingerarea carnii infestate, dupa administrarea unui purgativ salin.

2.Biopsia musculara evidentiaza prezenta parazitului la 3-4 saptamani de la infestare, sub forma de larve libere, spiralate sau incapsulate, in timp ce chisturile calcificate apar mai tarziu (dupa 5-6 saptamani) si permit un diagnostic retrospectiv. Biopsia musculara se efectueaza din muschiul solear, de langa tendonul achilean sau din deltoid. Fragmentul de muschi excizat se comprima intre doua lame de sticla si se examineaza la microscop.

            Rezultatul este conditionat de intensitatea infectiei, de momentul efectuarii biopsiei, in raport cu data infectarii si de dimensiunea fragmentului de muschi prelevat. De aceea, o biopsie pozitiva certifica existenta infectiei, insa o biopsie negativa nu o infirma.




C. Diagnosticul serologic se bazeaza pe decelarea anticorpilor circulanti. Se utilizeaza o varietate de teste serologice: reactia de micro-precipitare larvara, reactia de fixare a complementului, reactia de hemaglutinare pasiva, reactia de aglutinare cu bentonita, imunofluorescenta sau testul ELISA, care este considerat cel mai specific si cel mai sensibil.  Testele serologice devin pozitive dupa 3 saptamani de la infectie si pot persista cativa ani.

Deoarece oricare din testele serologice poate da rezultate fals negative, este indicat sa se utilizeze in paralel cel putin doua metode. Valoarea diagnostica a testelor serologice creste, daca la examene repetate se surprinde o schimbare in titrul anticorpilor sau trecerea de la un test negativ la unul pozitiv. 

D. Starea de alergie cutanata se testeaza prin intradermoreactia cu antigen extras din larve de Trichinella, care devine pozitiva din a doua saptamana de boala si ramane pozitiva ani de zile dupa infectie, nediferentiind formele recente de infestatie de cele vechi.

E. Teste enzimatice enzimele musculare (creatin fosfochinaza si lactat dehidrogenaza) sunt crescute la 50 % din bolnavi si se coreleaza cu electromiograma anormala.

F. La animale boala evolueaza asimptomatic, iar diagnosticul se precizeaza prin metode de laborator. Controlul animalelor sacrificate pentru consum (porc, mistret, urs, nutrie, cal) se efectueaza prin examen trichineloscopic si reprezinta cea mai simpla si mai operativa metoda pentru diagnosticul de certitudine al infestatiei cu Trichinella.

4.3. DATE EPIDEMIOLOGICE

Factorii epidemiologici principali

1. Rezervor de infectie

*   animale salbatice sau domestice: porci,cai, caini, pisici, ursi, mistreti, vulpi, rozatoare.

2. Transmiterea

*   prin consumul de carne sau preparate din carne insuficient prelucrate termic; rezistenta larvelor in acestea poate fi de 2-3 luni.

3. Receptivitatea

*   generala.

4. Imunitatea

*   de scurta durata, reambolnaviri nelimitate.

Profilaxie si combatere

1. Masuri fata de izvorul de infectie

*   depistare: epidemiologic, clinic, laborator;

*   declarare: numerica, periodica: medicii care vor depista cazul, vor anunta compartimentul de epidemiologie local, in 24h de la depistare;

*   izolare: internare obligatorie, nefiind necesara izolarea.

2. Masuri fata de caile de transmitere

*   examenul trichinoscopic obligatoriu, pentru orice sacrificare de porcine sau pentru vanat;

*   deratizare periodica in gospodarii particulare si in crescatorii;

*   distrugerea larvelor: refrigerare rapida la �350C, congelare la �180C, timp de 3 luni sau la �250C, 10 zile, iradiere cu raze de cobalt, prelucrare termica la minim  0C.

3. Masuri fata de receptivi

*   vor fi depistati toti cei care au consumat din alimentul presupus a fi contaminat;

*   nu exista profilaxie specifica.

5.TRATAMENT

*   Tratament igieno-dietetic cu repaus fizic si dieta bogata in calorii;

*   Purgative si vermifuge administrate in stadiul intestinal;

*   Antihelmintice: Tiabendazol (Mintezol);

*   Corticoterapie si antihistaminice;








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 788
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site