Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Tehnici de montare a dintilor

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SEMIOLOGIE - Aprecierea greutatii normale
Activitatea preventiva in practica medicului de familie
Tiroida si ochii bulbucati
Anamneza
MECANISMUL ERECTIEI
ANALIZATORUL OLFACTIV
Examenul radiologic al cordului
BOALA DIAREICA ACUTA
METABOLISMUL ENERGETIC
CLASIFICAREA ALCALOIZILOR DUPA STRUCTURA CHIMICA


Tehnici de montare a dintilor

  1. Montarea clasica



A. Montarea dupa Gysi

Caracteristici generale

se utilizeaza dinti anatoformi, pante cuspidiene 20-30°

sunt realizate unitatile masticatorii intre cele doua arcade in ocluzie centrica

se tine cont de elementele de conducere ale miscarilor mandibulare

se utilizeaza articulator cu valori medii

unghiul liniei interalveolare cu planul de orientare ocluzala dicteaza felul montarii normala sau inversa

linia interalveolara = uneste creasta maxilara cu cea mandibulara

daca unghiul e mai mic de 80° => montare inversa

daca unghiul e mai mare de 80° => montare normala

Reguli generale de montare

  1. fiecare dinte vine in contact cu doi antagonisti – exceptie incisivul central mandibular, ultimul molar
  2. dintii se monteaza pe mijlocul crestei, fac exceptii dintii frontali superiori
  3. dintii celor 2 arcade se intalnesc de-a lungul unui plan de ocluzie: acesta formeaza 3 curbe: incizala, sagitala si transversala
  4. in pozitie de relatie centrica se realizeaza intercuspidarea maxima intre cele 2 arcade

B. Montarea dintilor dupa Pedro Saizar

metoda clasica de montare

se caracterizeaza prin:

utilizarea unei placute metalice trapezoidale

grosimea de 1mm

este mai mare decat soclul modelului maxilar

placuta reprezinta planul de orientare ocluzala

Pe placuta se transpun:

linia mediana

liniile caninilor

curbura vestibulara

montarea dintilor se face dupa regulile de montare ale lui Gysi

Tehnica de montare gerontologica

aceasta tehnica apeleaza la artificii pentru a da naturalete protezei totale

dintii sunt armonizati cromatic cu varsta

se imita anumite deficiente parodontale

abrazii tipice varstei

se creaza spatii interdentare largite cu papila refractata

se pot monta proteze unitare metalice cu scopul mascarii artificiului protetic

Tehnica de montare inversa:

poate fi unilaterala sau bilaterala

este recomandata in atrofii foarte accentuate

cand linia interalveolara formeaza cu planul de orientare ocluzala un unghi mai mic de 80°

montarea inversa unilaterala: - dintii laterali superiori din dreapta sunt montati in stanga inferior si invers

montarea inversa bilaterala: - dintii laterali dreapta superiori se monteaza in stanga inferior si cei din stanga superior in dreapta inferior

Montari cu dinti speciali

A)    montarea dintilor condiliformi

French si Gerber recomanda in cazul unor disproportii mari intre atrofiile maxilarelor, montarea dintilor a caror suprafete ocluzale se aseamana cu ATM => ei actioneaza ca un pistil intr-un mojar

B)    montarea dintilor Sears

au suprafete ocluzale necuspidiene prevazute cu fosete si creste

ei permit o masticatie eficienta si totodata asigura o stabilitate a protezei

sunt livrati in garnituri complete:

unitatile incizale cu rol in fizionomie, fonatie, incizie

unitatile triturante (lateralii) cu jumatatea vestibulara prezinta creste si fosete, jumatatile orale sunt plane cu rol in stabilizarea protezei

Pregatirea machetei pentru proba in cavitatea orala cuprinde:

o etapa de modelare a componentelor ce imita parodontiul si verificarea functiei fizionomice

marimea rezistentei bazei:

la mandibula – armarea cu sarma de 1,5mm

la maxilar – adaptarea si inserarea unei bucati de placa baza

desprinderea machetei de pe model si prelucrarea marginilor

Verificarea machetei la nivel de cabinet cuprinde:

2 etape:

A) exoorala

B) endoorala

A)    verificarea exoorala

corectitudinea imbinarii ansamblului componentelor simulatorului

se examineaza ansamblul model-machete cu simulatorul inchis

se analizeaza fiecare macheta cu simulatorul deschis



se verifica rapoartele dintre modele fara macheta

B)    verificarea endoorala

macheta este desprinsa de pe model si aplicata pe campul protetic unde se analizeaza:

extinderea corecta pe suprafata de sprijin

extinderea marginilor machetei in zonele functionale

eficienta mentinerii machetei cand gura este deschisa

se apreciaza spatiul destinat limbii si vizibilitatea dintilor

se examineaza machetele cu gura inchisa

se apreciaza corectitudinea determinarilor relatiei intermaxilare

se apreciaza prezenta spatiului caracteristic pozitiei de postura a mandibulei

se observa si reevalueaza DVO, unde se pot constata supra si subdimensionari

Verificarea machetei in dinamica mandibulara:

verificarea rapoartelor ocluzale corecte in relatie centrica – „proba spatulei”

verificarea in miscarile de propulsie si lateralitate

se realizeaza o verificare din punct de vedere fizionomic

verificarea fonetica care se face odata cu cea fizionomica

Macheta finala cuprinde:

Pregatirea modelului prin foliere si gravare

Folierea

se face cu scopul despovararii unor zone:

torusul

zone cu exostoze

uneori tuberozitatile maxilare

papila incisiva

rafeul median

uneori rugile palatine

Gravarea – se executa de catre medic

se realizeaza in zona Ah un sant pe model lat de 3mm si adanc de 1,5mm

Obiectivele realizarii machetei finale:

modelajul fizionomic

igienic

fonetic

pentru obtinerea rezistentei mecanice

modelajul machetei care asigura mentinerea si stabilitatea protezei

Realizarea tiparului

Ambalarea

instrumentar necesar:

cuveta pentru ambalare

bol de cauciuc, spatula

vacuum malaxor

masuta vibratorie

presa normala sau hidraulica

inele pentru fixarea cuvetei

Tehnici de ambalare

a)      ambalare directa

b)      ambalare indirecta

c)      ambalare mixta

Etape de pregatire pentru ambalare

curatarea dintilor artificiali de urmele de ceara

degresarea cu solventi organici

indepartarea modelelor din simulator

reducerea soclurilor modelelor

alegerea cuvetelor de ambalat

ð     dupa obtinerea tiparului:

Izolarea tiparului

Obiective:

impiedica aderarea rasinii acrilice la peretii tiparului

dezambalarea fara riscuri de fractura sau fisuri

facilitatea desprinderii protezei de tipar

previne riscul patrunderii monomerului in gips sau a apei in rasina

izolarea se face cu solutii alginice, tiparul trebuie sa fie cald, aproximativ 40°C

izolarea cu silicat de Na si clorura de Ca, tiparul in aceasta situatie trebuie sa aiba 70-80°C: - clorura de Ca 30%



silicat de sodiu 86%

se apreciaza corectitudinea determinarilor relatiei intermaxilare

se mai poate face cu amidon sau cu lacuri siliconate

Prepararea pastei, inserarea, presarea si polimerizarea

se utilizeaza in special rasini termopolimerizabile

Polimetacrilat de metil:

se prezinta sub forma de:

a)      monomer

b)      polimer

Prepararea pastei

amestecul monomerului cu polimerul

dozarea dupa indicatiile fabricantului

se poate face:

dozarea volumetrica: prin masurare cu cilindru gradat

dozarea ponderala: prin cantarire

dozarea empirica: 6-8ml lichid care se satureaza cu pulbere; este cea mai utilizata in practica

urmeaza inserarea in tipar

presarea la o presa de mana sau hidraulica

se prinde apoi intr-un inel sau ring si se trece la termopolimerizare

Termopolimerizarea traditionala:

rapida

medie

lenta

Exista si alte sisteme de confectionare ale bazelor protetice:

sisteme de injectare in tipar

tehnica termo-baropolimerizarii

tehnica autopolimerizarii plastice la rece

tehnica fotopolimerizarii

Dezambalarea si prelucrarea mecanica

se realizeaza cand cuveta este complet racita

se desfasoara in felul urmator:

indepartarea inelului

separarea celor 2 jumatati ale cuvetei

indepartarea gipsului din cuveta

curatarea urmelor de gips se face:

a)      mecanic ( spatule, perii)

b)      chimic

c)      sub presiune de vapori

a)      cu spatula, ferastrau si spalare cu perie aspra

b)      prin imersiune in solutie de citrat de Na 30% cateva ore

c)      aparat ce degaja vapori sub presiune (vacuum-press)

Dupa dezambalare se verifica:

daca baza este completa

daca dintii artificiali si-au mentinut pozitia

daca au aparut fisuri in baza

daca sunt zone cu surplusuri de acrilat pe fata mucozala a protezei

se apreciaza global calitatea polimerizarii

Prelucrarea mecanica – se va avea in vedere:

pastrarea integritatii conturului si grosimii marginale a protezei

prelucrarea nu va modifica forma initiala a protezei

dintii din ceramica nu vor fii atinsi

prelucrarea incepe cu planarea = este un proces de prelucrare grosiera

se face cu pietre abrazive, freze de acrilat, actionate de motorul de tehnica

Netezirea – prelucrare mai fina

se realizeaza cu freze de forme diferite, pietre montate de granulatie mica, benzi abrazive

Lustruirea

cu filturi, perii, pufuri, impreuna cu paste

pastele pentru acrilat sunt formate din amestec de pulberi de piatra ponce sau cuart de apa






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5592
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site