Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Tubajul duodenal

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Hemoperfuzia
PLAGA PENETRANTA ADOMINALA
Nefritele
ALSTROM-HOLLGREU (BOALA)
FISA DE LUCRU Sistemul digestiv
SOCUL CARACTERE GENERALE
Sclerodermia (scleroza sistemica progresiva)
IMUNITATEA
CARDIOMIOPATIA ARITMOGENA A VD
CLASIFICAREA FORMELOR CLINICE ALE EDENTATIEI


Tubajul duodenal




Sondajul sau tubajul duodenal reprezinta introducerea unei sonde Elinhorn dincolo de pilor, realizand o comunicare intre duoden si mediul exterior.

Scop

  • Explorator:

Extragerea continutului duodenal format din continutul gastric, bila (A, B, C), suc pancreatic si secretie proprie;

Aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice;

Descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica sucurilor extrase prin sondaj;

Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare.

  • Terapeutic:

Drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungand prin vena porta in ficat, de unde apoi vor fi excretate impreuna cu bila in caile biliare, urmand calea circulatiei entero- hepatice;

Alimentatia artificiala se introduc lichide hidratante si alimente lichide in organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitatea de inghitire;

Aspiratie continua: in cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale; dupa interventii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator).

Generalitati:

se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare;

se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul sucului duodenal;

analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor din continutul lui;

recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal.

Pregatirea materialelor:

de protectie: musama si aleza, sort de cauciuc sau alt material impermeabil, prosoape;

sterile: sonda Einhorn, doua seringi de 20 ml, manusi de cauciuc sterile, pensa hemostatica, medii de cultura, eprubete;

nesterile: tavita renala, tava medicala, stativ pentru eprubete, pahar cu apa aromata, perna cilindrica dura sau patura rulata, hartie de turnesol rosie sau albastra;

medicamente: sulfat de magneziu 30%, ulei de masline, novocaina, solutii necesare hidratarii si alimentarii ( materialele se aleg in functie de scopul sondajului);

pacientul va fi pregatit fizic si psihic.

Psihic:

se informeaza pacientul;

i se explica necesitatea tehnicii.

Fizic:



pacientul va fi nemancat;

se izoleaza patul cu un paravan;

se protejeaza cu musama si aleza;

se aseaza pacientul in pozitia sezand la marginea patului

se protejeaza sortul din material plastic;

se indeparteaza proteza;

i se da tavita renala sa o tina sub barbie.

Executia introducerea sondei:

asistenta se spala pe maini si imbraca manusi sterile;

prinde sonda umezita cat mai aproape de oliva si o introduce cu blandete prin cavitatea bucala sau nazala pana in faringe;

cere pacientului sa respire adanc, cu gura deschisa si sa inghita de cateva ori pana cand oliva trece in esofag;

cu miscari blande ajuta inaintarea sondei pana la marcajul de 45 cm la arcada dentara, moment in care se considera co sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac;

se aseaza pacientul in decubit lateral drept, cu trunchiul usor ridicat si capul in jos, coapsele flectate pe bazin;

se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica;

se impinge usor sonda spre pilor pana la marcajul de 60 cm;

se continua introducerea sodei cu rabdare si atentie concomitent cu actiunea de inghitire a ei de catre pacient (1-2 cm la 3-5 minute);

cand diviziunea 75 cm se afla la arcada dentara. Oliva sondei a ajuns in duoden (dupa cca 1-1 si ore de la patrunderea ei in stomac;

Verificarea pozitiei sondei:

daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei se verifica daca sonda a ajuns in duoden sau nu s-a incolacit in stomac;

se insufla 60 ml de aer prin sonda cu seringa si dupa un minut se aspira; daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml;

se introduc 10 ml de lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns in duoden, dar poate fi extras daca se afla in stomac; se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb.

Captarea bilei:

dupa 1-1 de la patrunderea sondei in stomac, la capatul liber al sondei apare bila A, coledociana de culoare galben-aurie, care se colecteaza intr-o eprubeta;

se verifica reactia sucului duodenal cu hartia de turnesol;



se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de magneziu 33%, sterila, incalzita la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;

se inchide extremitatea libera a sondei prin innodare sau cu o perna;

dupa 15-30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30-40 ml bila vascoasa de culoare castanie bila B, veziculara;

la indicatia medicului se pot recolta 3-5 ml bila B intr-o eprubeta sterila sau pe medii de cultura pentru examen bacteriologic;

dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine direct din ficat bila C hepatica, aceasta fiind in cantitate mai mare se va capta intr-un recipient corespunzator;

extragerea sondei se face dupa ce se insufla cativa ml de are si se inchide capatul liber cu o pensa;

extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pentru a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau in cavitatea bucala; se goleste continutul sondei si se aseaza in tavita renala.

Ingrijirea ulterioara a pacientului:

se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii;

se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;

se indeparteaza sortul din material plastic;

se aseaza pacientul in pozitie comoda.

Pregatirea produsului pentru examen de laborator:

se determina cantitatea de bila obtinuta;

se eticheteaza recipientele;

se trimit probele la laborator.

Accidente:

innodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacului in timpul senzatiei de varsaturi;

incolacirea sondei in stomac;

greturi si varsaturi;

imposibilitatea drenarii: bilei cauzata de un obstacol functional (spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic (coagularea bilei vascoase, malformatii, compresiuni prin tumori de vecinatate).

Sunt situatii cand sonda nu patrunde in duoden datorita spasmului piloric in acest caz se incearca neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu solutie 10%-20-40 ml .

Relaxarea spasmului piloric se face prin administrarea de medicamente antispastice.

In cazul innodarii sondei in stomac extragerea se va face cu atentie pe cale bucala cu ajutorul unei spatule linguale a unei pense.

Relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5-10 ml novocaina solutie 1-2 %.

Trebuie evitata aspirarea continutului sondei la extragerea ei, oboseala pacientului prin prelungirea duratei sondajului peste 3 ore; grabirea inaintarii sondei; depasirea duratei de executie (3 ore).






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4890
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site