Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Obezitatea, cauze si suport a multor afectiuni la persoanele in varsta

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
GRASIMI COMERCIALE - Valoarea nutritiva (Digestia si recomandari)
PROPRIETATILE ORGANOLEPTICE ALE BRANZEI SVAITER
NOTIUNI GENERALE IN GASTRONOMIE
REGIMUL ALIMENTAR IN OBEZITATE (1)
COMPOZITIA CORPORALA SI REGIMURILE ALIMENTARE
Protectia consumatorului de alimente in spatiul Uniunii Europene
ALERGIILE ALIMENTARE
PROCEDEE DE EXTRACTIE ALCOOLICA
CONTROLUL MICROBIOLOGIC AL CARNII SI PREPARATELOR DIN CARNE
Mananca sanatos acasa si in oras

Universitatea “AL.I.CUZA”, Iasi

Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Specializarea Kinetoterapie si Motricitate Speciala




Obezitatea, cauze si suport a multor afectiuni la

persoanele in varsta

Introducere

Obezitatea este un flagel care atinge la ora aceasta toata lumea civilizata, unde 20-25% pana la 50% din populatie este supraponderala sau obeza. Obezitatea nu este o problema de imagine, ci mai ales o problema de sanatate, ea incepand sa devina cauza principala de mortalitate prin bolile cardiovasculare pe care le determina, diabetul zaharat si afectarea articulara care sunt intalnite la multe persoane obeze.

Numarul copiilor supraponderali creste anual cu 400.000, cifra care se adauga celor 14 milioane de persoane supraponderale deja existente in Uniunea Europeana. In cazul populatiei europene adulte, rata obezitatii variaza intre 10% si 27% la barbati si pana la 38% in cazul femeilor. Acestea au fost rezultatele unui studiu publicat in luna aprilie 2005 de International Obesity Task Force.

Este adevarat ca, pana la o anumita varsta sanatatea pare sa fie ceva de la sine inteles, la carea majoritatea oamenilor n’au timp sa se gandeasca. Asa se face ca, in valtoarea muliplelor peocupari, cei mai multi nici nu se gandesc ca ar avea rost sa faca ceva pentru sanatatea mostenita fara vreun efort special, de la painti , si pe care spera sa o transmita urmasilor lor. Nu’si dau seama cat de mult putem face in favoare sau in defavoarea sanatatii si nici nu se gandesc la consecinte care, mai dereme sau mai tarziu, vor aparea negresit.

Pentru a combate obezitatea e nevoie de o schimbare a comportamentului alimentar, de o schimbare a atitudinii fata de miscare si efort fizic, de efort, de vointa si de ajutor medical calificat. Un diagnostic al afectiunilor cauzate (daca exista) sau al celor sociale este de asemenea esential, de aceea este nevoie de cosult endocrinologic si gastroenterologic, de aportul nutritionistului si, uneori al psihologlui.

Obezitatea apare la copii si adolescenti cand acestia au prea multe grasimi in corp si este de obicei cauzata atat de consumul in exces de alimente, cat si lipsa de miscare.

Astfel, gradul de obezitate din copilarie influienteaza gradul de obezitate de la maturitate- copiii supraponderali sau obezi au mai multe sanse sa ramana obezi ca adolescenti decat copiii mai slabi.

Aceasta problema foarte importanta, obezitatea, ameninta sa devina principala problema de sanatate a secolului XXI.

Trecearea la o alimentatie sanatoasa ar putea reduce morbiditatea si mortalitatea cu aproximativ 25-30%.

In ceea ce priveste sanatatea, pe primul loc nu sta nu numai alimentatia sanatoasa, ci si activitatea fizica, despre care putem spune cateva cuvinte privind modul in care aceasta influienteaza grasimile si colesterolul din organism.

OBEZITATEA

Obezitatea se manifesta printr-o crestere a masei tesutului adipos, rezultata in urma unor aporturi calorice mai mari decat cheltuielile energetice. Factorii care pot provoca un dezechilibru intre aporturile calorice si consumul de calorii sunt mostenirea genetica, aporturile alimentare excesive, consumul de alimente bogate in grasimi si sedentarismul.

Obezitatea este o problema majora de sanatate publica, atat datorita numarului mare de persoane afectate cat si a riscurilor asociate cu aceasta boala. Obezitatea este un factor de risc pentru unele boli cardiace, diabet de tip 2, hipertensiune arteriala, accident vascular cerebral si unele forme de cancer. Chiar si o reducere cu 5 – 10% din greutatea corporala pot intarzia sau impiedica aparitia acestor boli.

Incepand cu anii 70, incidenta obezitatii a crescut dramatic, atat la adulti cat si la copii. Astfel, de la 15% din populatie in anii 80, incidenta bolii a ajuns la 33% in anul 2004.

Din fericire, chiar si o scadere usoara in greutate poate avea efecte benefice.
Aceasta poate fi realizata cu ajutorul unei diete sanatoase, a activitatii fizice si a modificarii stilului de viata. Daca aceste masuri nu au efect, persoanele care sufera de obezitate pot apela la medicamente sau chiar la unele tehnici chirurgicale.

Chiar si o scadere usoara in greutate poate reduce tensiunea arteriala, micsora riscurile cardiovasculare, regla nivelul de glucoza din sange, reduce simptomele de osteoartrita si apnee in somn si riscurile de cancer. Pentru aceasta este nevoie de o reducere a greutatii corporale cu 5 – 10%.  Cea mai sigura cale de slabire si de mentinere a greutatii este slabirea treptata, cu 1 kg pe saptamana. Pierderea excesului ponderal poate fi realizata prin adoptarea unei diete sanatoase, practicarea activitatii fizice si modificarea comportamentului

Cauze si factori de risc

Obezitatea apare in conditiile unui bilant energetic pozitiv – atunci cand aporturile calorice sunt mai mari decat cheltuielile energetice. Organismul are nevoie de energie pentru a functiona normal, dar mentinerea unei greutati constante necesita un echilibru intre aportul de calorii si arderea acestora. Atunci cand numarul de calorii consumate depaseste numarul caloriilor utilizate de organism, apare un dezechilibru energetic, urmat de luarea in greutate si chiar de obezitate.
Aportul caloric excesiv si activitatea fizica insuficienta sunt principalele cauze ale obezitatii, in special atunci cand acestea doua apar in combinatie. Dar numerosi alti factori - genetici, de mediu, psihologici si comportamentali  - sunt implicati in aparitia acestui bilant energetic pozitiv.

Factorii de risc


Obiceiurile alimentare

Obiceiurile alimentare gresite din punct de vedere cantitativ si/sau calitativ sunt un factor de risc pentru obezitate. Consumul alimentelor bogate in calorii constituie o cauza a luarii in greutate si a obezitatii.

Sedentarismul

Persoanele sedentare sunt predispuse la obezitate, deoarece lipsa activitatii fizice echivaleaza cu o scadere a cheltuielilor energetice, ceea ce duce la un bilant energetic pozitiv.



Varsta

Pe masura inaintarii in varsta, persoanele devin tot mai putin active. In plus, masa musculara tinde sa diminueze la varstnici, ducand la scaderea metabolismului. Aceste modificari au drept consecinta reducerea necesarului caloric. Dar, daca aporturile calorice nu sunt reduse corespunzator, persoana se expune riscului de obezitate.

Boli si afectiuni

Unele boli duc la luarea in greutate si la obezitate. Acestea sunt:
 - Hipotiroidismul – boala caracterizata printr-o secretie insuficienta de hormoni tiroidieni, care determina scaderea ratei metabolice si pierderea energiei.
 - Sindromul Cushing – este o tulburare hormonala cauzata de hipersecretia de cortizol. Simptomele variaza, dar la majoritatea pacientilor se constata o obezitate localizata la nivelul fetei, fata rotunda, depunere de grasime in zona cefei si slabirea mainilor si picioarelor.
 Lipsa somnului poate duce la obezitate. Unele studii arata ca persoanele care sufera de insomnie sunt predispuse la ingrasare. Pe de alta parte, obezitatea poate duce la tulburari ale somnului datorita unor afectiuni precum sindromul de apnee in somn.

Factori sociali si de mediu

Mediul influenteaza in mod direct riscurile de aparitie a obezitatii. Astfel, cresterea numarului de cazuri de obezitate in ultimii 30 ani se explica prin modificarea profunda a mediului in care traim.

Factorii de mediu includ stilul de viata al populatiei, nivelul de activitate fizica, accesul la hrana sanatoasa. In ultimii ani, se constata o tendinta accentuata de renuntare la mersul de jos in favoarea mersului cu masina si un consum exagerat de produse de tip fast-food sau de alimente bogate in grasimi. Mediul in care traim este deseori o cauza a obezitatii, deoarece nu promoveaza obiceiuri alimentare sanatoase.

Factorii sociali includ saracia si nivelul scazut de educatie. O cauza ar fi lipsa accesului la o alimentatie sanatoasa, care sa includa legume si fructe proaspete. Totusi, legatura dintre factorii socio-economici si obezitate nu a fost demonstrata stiintific, iar studiile recente arata ca obezitatea este prezenta cu precadere in tarile dezvoltate economic si in cadrul grupurilor cu venituri mari.

Complicatii

Obezitatea creste riscul aparitiei unor boli si afectiuni, printre care se numara diabetul de tip 2, cardiopatiile, hipertensiunea arteriala si accidentul vascular cerebral. Obezitatea este asociata si cu o incidenta mai mare a unor tipuri de cancer. Barbatii care sufera de obezitate prezinta riscuri de aparitie a cancerului colo-rectal sau de prostata, in timp ce femeile sunt expuse riscului de aparitie a cancerului uterin, cervical sau ovarian.

Hipertensiunea arteriala.

Cresterea masei de tesut adipos determina o marire a cantitatii de sange din corp si deci, a presiunii exercitate asupra peretilor arteriali. Astfel, excesul de masa corporala este asociata cu cresterea frecventei cardiace si cu reducerea capacitatii vaselor sangvine de a transporta sangele in corp. Toti acesti factori duc la cresterea tensiunii arteriale.

Diabet.
Obezitatea este principala cauza a aparitiei diabetului de tip 2. Excesul de masa adipoasa determina rezistenta organismului la insulina, hormonul care regleaza nivelul de glucoza din sange.

Insuficienta coronariana
Este rezultatul formarii de depozite de grasime (placi de aterom) in arterele care iriga inima. In timp, aceste depozite duc la ingustarea arterelor, jenand circulatia sangelui. Diminuarea fluxului sangvin la inima provoaca durere toracica (angor), iar intrepurea acestuia poate duce la infarct miocardic.

Accident vascular cerebral (AVC).
Obezitatea este asociata cu ateroscleroza – formarea placilor de aterom in artere. Daca pe o artera ingustata care transporta sange la creier se formeaza un cheag de sange, fluxul sangvin poate fi intrerupt, ducand la accident vascular cerebral.

Osteoartrita.
Aceasta boala articulara afecteaza cel mai adesea genunchiul, soldul si coloana vertebrala. Excesul ponderal afecteaza aceste articulatii si duce la uzura cartilajului care le protejeaza, provocand durere si amorteala.

Sindromul de apnee in somn – se manifesta prin opriri temporare ale respiratiei in timpul somnului, provocand treziri frecvente si oboseala in timpul zilei. Majoritatea pacientilor de apnee in somn sunt supraponderali.

Cancer.
Femeile supraponderale prezinta riscuri crescute de aparitie a cancerului mamar, uterin, cervical si ovarian. Barbatii supraponderali sunt expusi riscului de aparitie a cancerului colo-rectal si de prostata.

Steatoza hepatica (infiltratie grasa a ficatului)- acumularea de grasimi la nivelul ficatului poate duce la o afectare a acestuia si la ciroza hepatica, chiar si in cazul persoanelor care nu consuma alcool in exces.

Litiaza biliara – nivelul ridicat de colesterol la persoanele supraponderale antreneaza un risc crescut de aparitie a calculilor biliari. Slabirea brusca – mai mult de 1,5 kg pe saptamana – creste de asemenea riscul calculilor biliari.

Hiperlipidemie. O dieta bogata in grasimi saturate – carne rosie si prajeli, de exemplu – pot duce la o crestere a nivelului de LDL-colesterol (“rau”) si de trigliceride, precum si o scadere a nivelului de HDL-colesterol (“bun”). Trigliceridele reprezinta forma sub care cea mai mare parte a lipidelor organismului sunt stocate in tesutul adipos. In timp, nivelul crescut de lipide duce la ateroscleroza – formarea placilor de aterom in artere, care creste riscul de boli coronariene si AVC.

Dieta in obezitate

Adoptarea unei diete cu continut mic de calorii este o conditie esentiala pentru tratarea obezitatii.
Numarul de calorii necesar pentru mentinerea greutatii depinde de numerosi factori, printre care varsta si nivelul de activitate fizica. Aportul caloric pentru slabire trebuie stabilit de medic sau nutritionist.
Pentru ca slabirea sa fie de durata, consumati cu moderatie alimente bogate in principii nutritive, dar cu continut mic de grasimi si calorii.

Optati pentru alimentele sanatoase – legume, fructe, cereale, fasole, peste, produse lactate degresate si carne slaba – recomandate pentru o nutritie optima.
Alegeti carbohidratii complecxi. Conform recomandarilor nutritionistilor, intre 45 si 65% din aportul total de calorii trebuie sa provina din carbohidrati. Dar alegeti cu grija tipul de carbohidrati pe care ii consumati. Evitati carbohidratii simpli – zahar si alti indulcitori – si limitati consumul de sucuri de fructe. In schimb, consumati carbohidrati complexi, bogati in fibre, precum cerealele integrale, paste si orez brun.
Limitati consumul de dulciuri – bomboane, prajituri, placinte, briose, etc. - bogate in calorii.
Reduceti consumul de grasimi. Intrucat grasimile furnizeaza de doua ori mai multe calorii decat carbohidratii si proteinele, evitarea grasimilor este o metoda esentiala de reducere a consumului de calorii. Alimentele bogate in grasimi: produsele fast-food sau de patiserie, carnea rosie, produsele lactate nedegresate, uleiuri, margarina, unt, sosuri si maioneza. Aporturile de grasimi recomandate sunt de 20 – 35% din totalul de calorii, dintre care mai putin de 10% trebuie sa provina din surse de grasimi saturate.



Cititi informatiile nutritive de pe ambalajul produselor. Unele alimente sarace in grasimi pot fi bogate in calorii. Limitati consumul de bauturi cu continut de zahar – au un numar mare de calorii.

Activitatea fizica.

Un alt element necesar in tratamentul obezitatii, scaderea ponderala si in mentinerea greutatii la persoanele in varsta este cresterea activitatii fizice.

Iata cateva metode simple care va pot ajuta sa deveniti mai activ:
 - urcati pe scari si nu cu liftul
 - parcati masina in cel mai indepartat loc din parcare
 - mergeti pe jos la cumparaturi
 - faceti o plimbare pe jos in pauza de amiaza
 - implicati-va in jocurile copiilor, nepotilor
 - faceti o plimbare cu familia dupa masa de seara
 - participati la treburile casnice 
 - pedalati la bicicleta medicala in timp ce va uitati la TV sau vorbiti la telefon
 - folositi un pedometru si incercati sa cresteti numarul de pasi zilnic

In plus, puteti consulta medicul pentru crearea unui program zilnic de exercitii fizice, care sa includa exercitii aerobice si mers pe jos .

Modificarea comportamentului

Pentru ca reducerea ponderala sa fie de durata, nu este nevoie numai de modificarea dietei si de practicarea exercitiilor fizice, ci trebuie sa modificati radical stilul de viata.

Gasiti o motivatie suficient de puternica. Nimeni nu va poate face sa slabiti. De fapt, presiunile externe nu fac decat sa inrautateasca situatia.

Considerati modificarea stilului de viata drept o prioritate. Este nevoie de multa energie pentru modificarea comportamentului, de aceea trebuie sa ii acordati o importanta maxima.

Concentrati-va pe aspectele pozitive. Decat sa va ganditi la alimentele interzise, descoperiti noi activitati ce pot fi practicate pentru o stare buna de sanatate.

Nu renuntati. Numerosi factori din societatea actuala contribuie la adoptarea unor comportamente alimentare gresite, astfel incat este normal sa intampinati greutati in incercarea de a slabi.

Studii:

Modificarile stresului oxidativ la pacientii varstnici cu obezitate

“Obezitatea se asociaza direct cu o serie de factori de risc cardiovascular, iar riscul de boala cardiovasculara create monoton incepand cu IMC>22 kg/mp. Totusi efectul obezitatii moderate asupra mortalitatii cardiovasculare este controversat, iar la pacientii varstnici exista dovezi ca supraponderea nu diminua speranta de viata. Unul dintre mecanismele prin care obezitatea create morbiditatea cardiovasculara este amplificarea stressului oxidativ. Pentru a evidentia impactul obezitatii asupra stressului oxidativ am comparat parametrii stressului oxidative la doua loturi de pacienti (cu si fara obezitate) intrenati in Clinica a V-a Medicala si de Geriatrie-Gerontologie Iasi. La varstnici s-a evidentiat o modificare mai pronuntata pe ansamblu a stressului oxidativ fata de tineri, dar fara modificari semnificativ mai mari la pacientii supraponderali sau obezi. In concluzie obezitatea singura nu pare a fi un factor suplimentar de risc la aceasta categorie de varsta.” Autor: C. M.Gavrilescu, R.Ghiuru UMF Iasi, Clinica a V-a Medicala si de Geriatrie-Gerontologie

Degenerescenta musculara legata de varsta

„Degenerescenta maculara legata de varsta este cea mai frecventa cauza de pierdere a acuitatii vizuale centrale. In SUA este principala cauza a orbirii la persoanele peste 60 de ani. Riscul aparitiei bolii creste semnificativ o data cu inaintarea in varsta. Frecventa bolii este de 20% la categoriile de varsta intre 65 si 74 de ani si de 35% la grupele de varsta 75-85 de ani. Faza finala atinge aproximativ 1% initial si creste pana la 5% la categoria de varsta cea mai inaintata. Pe masura imbatranirii populatiei, creste si riscul aparitiei/frecventa AMD. Alaturi de principalul factor de risc, au fost pusi in evidenta indicii privind alti potentiali factori de risc. Acestia includ, in primul rand, predispozitia genetica, boli precum hipertensiunea si ateroscleroza si unii factori externi precum fumatul, expunerea la radiatii UV si dieta”

Autor: Dr. Calin Petru Tatru, Dr. Roxana Baron, Dr. Adina Enachescu

Particularitati ale efectului protector al indicelui de masa corporala asupra densitatii osoase in cursul imbatranirii

„Osteoporoza este o problema de sanatate care afecteaza un segment important al populatiei varstnice prin complicatiile, costurile tratamentului si, mai ales, prin afectarea calitatii vietii varstnicilor. Literatura de specialitate indica fara niciun dubiu indexul de masa corporala ca factor protector fata de reducerea densitatii osoase, actiune explicate prin stresul mecanic asupra scheletului, cresterea rezistentei osului la actiunea parathormonului si 1,25(OH)2D, cresterea conversiei periferice a androgenilor in estrogeni. De asemenea, este bine cunoscuta asocierea cresterii ponderale cu cresterea masei adipoase la femeile varstnice. Pornind de la aceste considerente, scopul lucrarii este acela de a pune in evidenta si de a urmari posibilele influente ale IMC asupra densitatii osoase odata cu inaintarea in varsta, prin compararea densitatilor la loturile costituite si determinarea coeficientului de corelatie. Pentru aceasta, s-au constituit trei loturi de paciente: 30-49 de ani (martor), 50-59 de ani si 70-79 de ani. Au fost excluse toate cazurile cu osteoporoza secundara. S-a determinat densitatea osoasa ultrasonografic calcanean utilizand aparatul SONST-2000 si s-au efectuat determinari antropometrice, rezultatele fiind prelucrate statistic. S-au calculat coeficienti de corelatie si s-au studiat tendintele (mediile) celor trei loturi privind densitatea osoasa, indexul de masa corporala si s-au efectuat comparatii intre subgrupele de paciente normo-, supraponderale, respectiv obeze pentru cele doua loturi de paciente varstnice.



Concluzia este ca fara sa fie un factor determinant al densitatii osoase, IMC crescut are un efect protector mai ales la pacientele in varsta, dupa 70 de ani, dar o crestere excesiva de masa corporala nu adduce un beneficiu suplimentar asupra masei osoase. „

Cele 8 ore «clasice» de somn sunt obligatorii ?

Nevoile de somn variaza cu varsta, sugarii dorm 16 – 18 ore din 24 ; adultii au nevoie de 6 – 8 ore in general, la varsta a III-a si a IV-a 5 – 6 ore sunt suficiente
La persoanele adulte cu un program incarcat de munca, expunere la stres, radiatii si noxe de tot felul, s-a incetatenit, in ultimii ani, obiceiul de a dormi pe unde scurte, de la orele 24 – 01 pana la 6 -7 -8. Chiar daca se realizeaza cele 8 ore de somn, nu se prinde macar
o ora «de aur » inainte de ora 24. Macar de 3 ori pe saptamana ar trebui sa dormim de la ora 22.

Cand apare insomnia ?

Insomniile sunt de multe feluri si au foarte multe cauze. Sa ne ocupam de cele induse de : anxietate, depresie, stres « la mare moda ». Esentiala este combaterea cauzei sau cauzelor acestor fenomene, in primul rand prin autoanaliza si autoevaluare, daca nu ne descurcam, solicitam ajutorul psihologului si al psihiatrului ( ideal prin psihoterapie si nu prin medicatie care duce la dependenta), programe de miscare – relaxare, alimentatie adecvata.

Insomnia poate avea o cauza serioasa si cu posibile urmari foarte grave - OBEZITATEA, cu dereglari de respiratie si inducerea si agravarea sforaitului, urmata de aparitia APNEEI IN SOMN (sleepapneea). Respiratia se opreste in somn la cei care sufera de aceasta dereglare chiar 60 – 90 secunde, timp in care circulatia cardiaca si cea cerebrala sufera intens. S-au semnalat chiar morti subite in somn din aceasta cauza. Oricum, in secundele in care circulatia cerebrala este afectata, aportul de oxigen si substante nutritive necesare creierului este drastic diminuat, sumarea si repetarea in timp a acestor carente, constituind cauze de degradare cerebrala mergand pana la DEMENTE.

BIBLIOGRAFIE

TATIANA BALINT – KINETOTERAPIA-o alternativa in

combaterea obezitatii, Bacau 2006

VICTOR DUTA – CUM SA SCAPAM DE OBEZITATE-metode

eficiente de slabire pentru copii, femei,

barbati si batrani, Ed. Andreas, Buc. 2006

www.google.ro

www.sanatare.go.ro



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 846
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site