Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fitness

Schi alpin - obiectul teoriei si metodicii schiului alpin; tehnica de baza

Sport



+ Font mai mare | - Font mai mic



SCHI ALPIN - OBIECTUL TEORIEI SI METODICII SCHIULUI ALPIN; TEHNICA DE BAZA

Obiectivul cursului: Însusirea unor notiuni teoretice privind tehnica de baza a schiului alpin si evolutia acesteia




Obiectul teoriei si metodicii schiului alpin îl reprezinta studiul privind tehnica de baza si sisteme de actionare pentru învatarea elementelor si procedeelor tehnice.

Tehnica de baza este reprezentata de un sistem de structuri motrice specifice schiului alpin în forma si continut, desfasurate dupa legile activitatii nervoase superioare si ale biomecanicii, efectuate rational si economic, în vederea obtinerii unui randament maxim în parcurgerea pârtiilor de schi.

Analiza structurilor motrice permite sistematizarea tehnicii de baza în elemente (structuri motrice fundamentale, cu caracter de generalizare, ce stau la baza practicarii schiului) si procedee tehnice (modul particular de efectuare a elementelor tehnice, care sunt structuri motrice concrete).

PRINCIPALELE GRUPE DE ELEMENTE SI PROCEDEE TEHNICE

I. MERSURILE

1. Pe teren plat

- 1.1. Alternativ;

- 1.2. Alunecarea prin împingere simultana;

- 1.3. Pas de patinaj.

2. La urcarea pantei (URCARILE)

- 2.1. Cu pas batut;

- 2.2. În trepte;

- 2.3. Oblica;

- 2.4. În foarfeca;

- 2.5. În jumatate foarfeca.

II. ÎNTOARCERILE:

1. Prin pasi adaugati;

2. În evantai;

3. Vârf peste vârf;

4. Prin saritura.

III. COBORÂRILE: 1. Directa;

2. Oblica.

IV. TRECERI PESTE DENIVELARI DE TEREN:

1. Prin adaptarea pozitiei corpului

2. Prin absorbtie;

3. Prin escamotare.

V. FRÂNARILE:

1. Cu schiurile neparalele

- 1.1. În plug;

- 1.2. În jumatate plug.

2. Cu schiurile paralele (DERAPAJ)

- 2.1. Lateral;

- 2.2. Oblic.

VI. OCOLIRILE (VIRAJE):

1. Prin pasiri succesive - Ocolire prin pasi succesivi.

2. Prin frânare dirijata

- 2.1. Ocolire în plug;

- 2.2. Ocolire în jumatate de plug.

3. Prin rotatie

- 3.1. Ocolire pe urma larga;

- 3.2. Cristianie pe movila;

- 3.3. Cristianie cu departare;

- 3.4. Cristianie cu desprindere;

- 3.5. Cristianie cu deschidere;

- 3.6. Cristianie cu rotatie;

- 3.7. Cristianie cu pasire;

- 3.8. Cristianie cu contraderapaj;

- 3.9. Cristianie cu absorbtie.

4. Prin translatie - Serpuiri.

ANALIZA PROCEDEELOR TEHNICE

I. MERSURILE

Sunt procedee tehnice specifice schiului fond. Schiul alpin a preluat câteva dintre ele, pe care le-a adaptat propriilor necesitati în diferite situatii. Se folosesc cu precadere în stadiul de acomodare, fara a se insista în mod deosebit pe consolidarea si perfectionarea lor.

1. Mersurile pe teren plat

1.1. Mersul alternativ - normal

Structura reprezinta o miscare ciclica, asemanatoare mersului obisnuit, caracterizat prin alternarea miscarilor de împingere a picioarelor cu cele ale bratelor, printr-o actiune coordonata.

Indicatii metodice

- la început deplasarea se va efectua fara bete, bratele pendulând liber pe lânga corp;

- se învata pe teren plat si cu usoare denivelari;

- se utilizeaza în primele lectii, pentru acomodare cu schiurile si alunecare.

1.2. Alunecarea prin împingere simultana

Bratele penduleaza spre înainte, iar betele se înfig în zapada înaintea legaturilor, oblic spre înapoi. Miscarea este ajutata de flexia genunchilor, tragerea si împingerea cu ambele bete, concomitent cu usoara aplecare a trunchiului înainte. Împingerea se termina dupa ce pumnii au depasit nivelul soldurilor. În finalul miscarii bratele si picioarele se întind, trunchiul se îndreapta, iar betele se duc înainte, pregatite pentru un nou ciclu..

Indicatii metodice

- la început miscarea se executa imitativ pe loc, fara bete, ulterior se insista asupra actiunii coordonate a bratelor, picioarelor si trunchiului.

1.3. Pas de patinaj

Se executa ritmic de o parte si de alta a liniei de panta, prin asezarea

schiurilor pe zapada cu vârfurile divergente, cu schiul de împingere pe muchia interioara, celalalt pe toata talpa. Greutatea este trecuta de pe un schi pe celalalt prin proiectia corpului spre schiul descarcat, cu centrul de greutate înaintea poligonului de sprijin. Împingerea necesara înaintarii se realizeaza prin miscari de flexie-extensie a piciorului de sprijin, care poate fi asociata si cu actiunea de împingere cu ambele bete.

Indicatii metodice

- învatarea începe pe plat, prin alunecare pe un schi si împingere în piciorul liber;

- se poate folosi si pe terenuri usor înclinate, pentru accelerarea vitezei.

2. Urcarile (mersuri la urcarea pantei)

2.1. Cu pas batut - folosita pe pante usor înclinate, frontal fata de panta. 

Este asemanatoare cu mersul alternativ, cu deosebirea ca, pasii sunt mai marunti si accentuati (batuti) pentru a asigura o mai buna aderenta a schiurilor la zapada. Betele se înfig la nivelul legaturilor sau înapoia lor (în functie de înclinatia pantei) pentru a împiedica alunecarea, iar corpul este înclinat înainte, cu o flexie generala mai pronuntata.



2.2. Oblica - folosita în traversarea pantei     

Asemanatoare mersului alternativ, dar schiurile se sprijina mai mult pe canturile din deal, pentru a împiedica derapajul lateral.

2.3. În trepte - folosita pentru pante înclinate

Este o deplasare laterala cu pasi adaugati, în care schiurile se aseaza perpendicular pe linia pantei, iar betele se înfig la nivelul legaturilor.



2.4. În foarfeca - folosita pe pante înclinate si înguste

Panta este abordata frontal, deplasând alternativ schiurile de o parte si de alta a liniei de panta. Vârfurile schiurilor sunt asezate divergent, pe muchiile interne, iar betele sunt înfipte înapoia legaturilor, fixate cu podul palmei. Asezarea schiurilor si actiunea betelor împiedica alunecarea înapoi. Înclinarea pantei determina unghiul de divergenta al schiurilor, plasarea betelor si aplecarea corpului înainte.


2.5. În jumatate foarfeca - folosita pe pante mai putin înclinate si înguste

Este asemanatoare celei în foarfeca, cu deosebirea ca unul din schiuri este deplasat pe linia pantei, iar celalalt divergent.


II. ÎNTOARCERILE


Reprezinta schimbari de directie pe loc si se pot folosi pe plat dar si pe teren înclinat. Se însusesc în faza de acomodare si sunt exercitii utile pentru obisnuirea cu greutatea si lungimea schiurilor.

1. Prin pasi succesivi

Se poate executa în jurul cozilor sau în jurul vârfurilor prin ridicarea vârfului, respectiv a cozii schiului dinspre partea în care se face întoarcerea si asezarea lui lateral, celalalt schi urmându-l alternativ. Repetarea succesiva a acestor miscari permite schimbarea de directie. Cozile, în primul caz, sau vârfurile, în cel de-al doilea, servesc drept pivot. Pe pante mai înclinate betele se înfig spre cozi (în primul caz) sau spre vârfuri (în cel de-al doilea) pentru a împiedica alunecarea.

2. În evantai

Se executa din stând cu genunchii usor îndoiti si greutatea repartizata pe schiul din vale. Batul din partea schiului de sprijin se înfige înaintea legaturii, celalalt de aceeasi parte, lateral înapoia legaturii, prin usoara rasucire a corpului spre schiul descarcat. Se ridica schiul descarcat cu vârful în sus, apoi se rasuceste în aer (ca un evantai) spre înapoi si se aseaza pe zapada cu vârful la nivelul cozii schiului de sprijin. Greutatea corpului trece pe acest schi, pentru a-i permite celuilalt sa i se alature printr-o întoarcere de 180 de grade.



3. Vârf peste vârf

Se executa din aceeasi pozitie ca si precedenta. Vârful schiului descarcat

se trece peste vârful celui de sprijin, rasucindu-se în aer spre înapoi si se aseaza

la nivelul cozii schiului de sprijin. Celalalt schi i se alatura, de asemenea, printr-o miscare de rasucire a piciorului spre exterior.

Corpul este înclinat înainte pentru a ajuta la descarcarea si rasucirea schiului încarcat initial.

4. Prin saritura

Se poate executa cu si fara ajutorul betelor. Printr-o miscare de ghemuire urmata de întinderea energica a picioarelor, schiurile sunt desprinse de pe zapada si antrenate într-o rotatie imprimata de bust si solduri pe noua directie.

Indicatii metodice

se recomanda însusirea întoarcerilor la început pe teren plat, insistându-se pe amplitudinea miscarilor, sprijinul corect pe bete si mobilitate (acolo unde este cazul);

pa panta întoarcerile în evantai si vârf peste vârf se executa, de regula, începând miscarea spre deal.

VERIFICATI – VA CUNOSTINTELE

  1. Numiti procedeele de urcare a pantei
  2. Descrieti, la alegere, un procedeu de întoarcere



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 127
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved