Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


EVOLUTIA ELECTROTEHNICII IN ROMANIA, PANA IN 1944

Electronica electricitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



EVOLUTIA ELECTROTEHNICII IN ROMANIA, PANA IN 1944



Evolutia electrotehnicii in tara noastra, ca de altfel si a altor ramuri ale tehnicii, se caracterizeaza prin asimilarea, cu prioritate, a aplicatiilor cu cea mai mare pondere, in ridicarea gradului de civilizatie a poporului. Astfel, dintre aplicatiile electrotehnicii, cel mai mare interes l-au cunoscut: telecomunicatiile (telegrafia, telefonia, radiotehnica, televiziunea), iluminatul electric si tractiunea electrica. Introducerea si extinderea iluminatului electric, iar mai tarziu si celelalte ramuri ale electrotehnicii au determinat dezvoltarea electroenergeticii.

1. TELECOMUNICATIILE

Telegraful. Este cea mai veche aplicatie a electricitatii in tara noastra.

La 2 februarie 1853, la numai cativa ani dupa punerea in functiune a primei linii telegrafice Morse in S.U.A (1844), s-a inaugurat prima linie telegrafica in tara noastra. Prin aceasta linie s-a stabilit legatura intre Iasi si Bucovina si mai departe cu Viena.

Un an mai tarziu, 1854, s-a realizat legatura Iasi - Predeal si apoi Iasi - Bucuresti. Tot in anul 1854: s-a realizat legatura Bucuresti - Giurgiu, prelungita apoi, prin cablu, peste Dunare, pana la Russe. Lucrarile au fost efectuate de o companie franceza de militari de geniu; s-a construit linia Bucuresti - Predeal ( de catre specialisti austreci); s-a inceput constructia mai multor linii de telegraf, pentru a face legatura intre Bucuresti si alte localitati din zone de granita si in special, din Transilvania; s-a inceput constructia liniilor Timisoara - Brasov si Timisoara - Lugoj - Orsova; S-a infiintat prima scoala de telegrafisti.

In anul 1894, s-a instalat primul cablu telegrafic subacvatic din tara noastra, in albia Dunarii, intre Braila si Macin, pentru a asigura comunicatiile cu santierele pentru podurile de la Fetesti si Cernavoda.

In anul 1905 se instaleaza, la Constanta, prima statie de telegrafie fara fir din Romania cu o raza de actiune de circa 600 Km, in scopul asigurarii legaturii cu vasele care navigau pe Marea Neagra. Primele experiente cu telegrafie fara fir (T.F.F) s-au facut la scoala nationla de poduri si sosele, realizandu-se transmisii intre aceasta scoala si scoala de artilerie si geniu.

In septembrie 1914, cu aparatura de laborator instalata in turnul Tepes, din actualul Parc al Libertatii din Bucuresti, se realizeaza prima legatura radiotelegrafica intre Romania si strainatate.

In anul 1915, Nicolae Vasilescu Karpen (1870 - 1964) instaleaza primul post de radiotelegrafie cu o putere de 150 kW, cu care a intrat in legatura cu statiile similare din Europa (Sevastopol, Lyon, s.a.). Postul era de tip cu scantei, pe lungimea de unda de 11000 m; in anul 1920, a fost inlocuit cu un post cu arc electric.

Telefonul. Este o alta aplicatie tehnica timpurie a electricitatii in tara noastra.

In anul 1884 are loc la Bucuresti prima convorbire telefonica.

In anul 1889 se instaleaza prima centrala telefonica in Bucuresti, cu numai 5 numere, in scopul asigurarii legaturii intre Parlament si principalele ministere.

In 1890 se trece la instalarea de telefoane la particulari, numarul de telefoane particulare, in anul 1893, fiind de circa 300. Primele comunicari telefonice interurbane s-au facut pe traseele Bucuresti - Sinaia si Bucuresti - Braila - Galati.

In anul 1899, statul roman cumpara de la Expozitia internationala de la Paris o centrala telefonica cu 1200 numere.

In 1905, fizicianul si inginerul roman Augustin Maior (1882 -1964) demonstreaza, primul, posibilitatea transmisiei simultane pe acelasi circuit a mai multor convorbiri telefonice, cu ajutorul curentilor alternativi de inalta frecventa. El a aratat "ca fiecare curent poate fi purtatorul unei convorbiri separate, datorita fenomenului de rezonanta electrica". Prin ingeniosul dispozitiv prezentat in ETZ in 1907, A. Maior este considerat initiatorul telefoniei multiple.

In 1906, se instaleaza la Bucuresti, cu prilejul Expozitiei jubiliare, prima centrala telefonica automata (cu 20 de numere), din tara noastra.

Dupa primul razboi mondial, s-au instalat centrale automate cu 500 numere in Timisoara, Arad, Craiova si Braila.

In 1927, la Bucuresti, se instaleaza o centrala telefonica automata cu 3000 de numere. Pana in anul 1944, reteaua telefonica s-a extins putin: 3 abonati/1000 locuitori si 0,5 convorbiri telefonice pe locuitor.

Radioul. In introducerea radiofoniei s-au intampinat insemnate greutati, din cauza nivelului tehnico-economic scazut al tarii noastre.

In anul 1924, se realizeaza primele emisiuni experimentale de radiofonie, la Institutul electrotehnic al Universitatii din Bucuresti sub conducerea profesorului Dragomir Hurmuzescu.

In 1925 a luat fiinta Asociatia "Prietenii radiofoniei", sub conducerea prof. D. Hurmuzescu si apar revistele Radio - Roman si Radiofonia.

In anul 1928, se infiinteaza "Societatea de difuziune radiotelefonica din Romania" tot sub conducereea lui D. Hurmuzescu. Sub egida acestei societati incepe constructia statiei Baneasa. Statia de radio Baneasa este terminata in 1929 (primele experiente) si intra in functiune in iulie 1930. Postul de radio Baneasa (Bucuresti) este primul post de emisie romanesc(12 kW nemodulati;18 kW modulati).

In anul 1929 s-au efectuat emisii pe unde scurte cu ajutorul unui post al Asociatiei "Prietenii radiofoniei" si a unui post de putere mai mare pus in functiune la Scoala politehnica din Bucuresti, de catre profesorul Tudor Tanasescu.

In anul 1935, se instaleaza, la Bod, postul de radio pe unde lungi, cu o putere de 150 kW.

2. ILUMINATUL ELECTRIC

Din cele mai vechi timpuri oamenii au avut nevoie de surse generatoare de lumina: pentru iluminatul habitatele lor si a altor locuri la care ei aveau diferite activitati (pesteri, drumuri, alte arii care erau in intuneric in absenta unor forme de luminare.

Evolutia mijloacelor de produs lumina utilizabila este deosebit de interesanta:

descoperirea producerii focului prin frecarea unor obiecte de lemn, piatra, s.a. a pus la dispozitia unor cunoscatori doua utilitati esentiale caldura si lumina;

folosirea unor substante rasinoase imbibate cu grasimi, si apoi aprinse: aceste sisteme tehnice genereaza lumina, cu durate specifice (torte, lampi) cu grasimi lichide. Perioada cand aceste "luminatoare" erau singurele cunoscute de oameni a durat multe mii de ani (in Spatiul carpato-Ponto danubian se cunosc relicve dacice, daco-romanice;

folosirea unor recipiente mari in care erau arse: grasimi animale (in arealul babilonului antic in alte orase din zone asiatice antice);

folosirea unor lampi cu mese introduse in grasimi solide: este un pas "inainte" pe scara progresului (tehnic; s.a.);

folosirea unor candele de sulf sau de ceara: sistemul inventat de fenicieni;

luminarea unor strazi: a unor orase medievale cu lumini puse la extremitatile unor stalpi (verticali, inclinati); erau aprinse in noptile fara luna, Paris 1666, Londra, Amsterdam, Berlin.

Cateva date se impun.

=> este atestata folosirea unor luminatoare publice: in epoca domniei lui Constantin Brancoveanu, candele de seu, puntul folosea candele cu luminari de ceara (cu palatul Mogosoaia; vizitatorii streini erau insotiti de tortari, erau 125 de candele de seu.

=> obtinerea unor cantitati importante de seu era necesara in multe zone din principate.

=> se folosesc lampi cu ulei, introduse in Bucuresti de Carol Kuapp, s-au pus pentru prima oara la Teatrul National.

=> sunt instalate in Bucuresti n = 105 lampi "chandelles": luminatul public era condus la concesionarii Anghel Heisele si Samoila Sabatei, in 1854 erau montate 250 lampi cu ulei de colza ?

=> se produce gazul de iluminat: s-a descoperit metoda distilarii carbunelui de lemn, irlandezul Murdoch, colaboratorul lui James Watt; gazul a fost folosit la iluminatul public in unele zone. Philipe Lebon obtine un gaz de iluminat prin distilarea lesiei (sciare) de lemn in vase inchise; purificarea gazului se facea prin trecerea acestei substante printr-un laveur a eau (spalare cu apa).

=> se fabrica la Londra prima fabrica de gaz de iluminat din seu, in 1813 este iluminat podul Westminster.

=> se introduce gazul de iluminat obtinut din aer in unele orase europene Drez den Hanover, Berlin, Francfurt on Main, Munich, Paris si Viena (unde se utilizau ampulele numite "papillon" care erau foarte sensibile la curenti de aer.

=> sunt introduse lampile cu petrol: numite gaz lampant cu hidrocarbura (de A. Sleege, farmacistul curtii) care le-a adus din Germania si Franta.

1 nov. 1857 => functioneaza in Timisoara prima uzina producatoare de gaz de iluminat obtinut din aer.

12 sept. 1864 => este pusa in functiune o uzina producatoare de gaz de iluminat la Brasov: era instalata vis-a-vis cu Poarta Strazii Negre.

=> se extinde iluminatul cu gaz obtinut din aer la Brasov: in Cetate, strada Constantin Brancoveanu din Schei (cu n = 183 lampi), extins pe strada Lunga, cartierul Blumena (in 1867), in intreg Scheiul (in 1880), in Prund (1885). In 1930 au fost scoase din functiune unele tuburi ale conductelor in 1930, uzina isi inceteaza activitatea.

=> s-a construit uzina de gaz de iluminat Filaret din Bucuresti.

=> iluminatul din Bucuresti este concesionat: inginerul francez Alfred Gottemann (care dupa scurt timp n-a mai dispus de fonduri necesare), bancherii Mehedinteanu, Negropontes, Zarafi fundeaza o noua intreprindere La Societe Generale d'Eclairage et Chauffage par Gas en Roumanie: trebuia sa asigure alimentarea cu gaz a unui numar de n 4000 bonturi (ampule) distribuita intr-o retea de conducte din tuburi de L 100 km. .

16 nov. 1871 => se aprind in Bucuresti lampi cu gaz: n = 785, la Theatre Bossee n = 146 ampule, la Scoala Militara n = 30 ampule, la gara Tirgovistei n = 19 ampule.

1870-1878 => se instaleaza lampi care functioneaza cu gaz de iluminat: in Arad (1870), Cluj (1871), Oradea (1878).

=> Societatea engleza care obtinea dreptul de concesiune a luminatului public vinde acest drept societatii pariziene Companie de Gaz de Bucarest: ulterior s-a numit Societatea de Gaz si Electricitate, Bucuresti, a functionat pana in 1906.

Folosirea luminatului electric in unele tari n-a fost realizata simplu, caci existau importante retele de "gaz aerian" in functiune care aveau un randament neneglijabil, iar producerea industriala a electricitatii era dificila.

=> prima tentativa de a realiza luminatul unui loc public cu o lampa cu arc electric: Paris, Place de la Concorde, curentul era obtinut de la o baterie tip Bunzen cu n = 200 elemente.

=> se folosesc in Rusia arcuri electrice pentru luminarea unor strazi din Sant Petersbourg.

=> inventatorul A.N. Lodighin face cateva demonstratii cu lampi in care lumina era data de filamente de carbuni incalzite pana cand deveneau incandescente: lampile erau construite de inventator, demonstratiile s-au facut in capitala Imperiului Rus si la Odesa.

=> se realizeaza iluminarea unui loc public la South Foreleland: cu ocazia unei sarbatori organizate de municipalitate.

=> se utilizeaza in Londra unele lampi pentru iluminatul public: tipurile Iablochkov, Brush s-au folosit in marile piete, pe cheiurile Tamisei.

=> se realizeaza primul iluminat electric al unor strazi din New York: s-a folosit sistemul Charles F. Brush, in 20 Decembrie1880. Brush Electrical Company Limited pune in functiune luminatoare cu arc electric si uzina electrica a orasului.

=> in New York intra in functiune prima instalatie comerciala de iluminat public cu lampi de incandescenta: a fost inventata de Thomas Alua Edison, era echipata cu n = 6 masini si dinamo-uri de tensiune V = 125-200 ChV

=> se monteaza la uzinele de vagoane Ganz din Budapesta lampi cu arc electric: la sectia de topitoare.

=> in Budapesta se folosesc luminatoare cu filamente incandescente in Parcul de distractii / Vorosliget, se introduc tramway-e electrice.

=> la Milano este montata prima instalatie pentru iluminatul unor locuri publice: are lampi cu arc, au fost prezentate intr-o expozitie anuala.

=> la Roma este luminata Piata Termini si gara.

=> sunt luminate cu lampi cu arc doua piete publice din Stockholm.

=> prima incercare de luminat electric la Tokyo pe strada chineza, luminatoarele au fost fabricate de firma Tokio Electric Leigh Company.

=> sunt folosite lampi cu arc si cu reglaj automat la Nrnberg pe Kaiserstrasse: firma producatoare Siemens Schuckeit.

=> este luminata K nigstrasse din Berlin: cu lampi electrice de tip Iablocicov, in 1879 piata Paris cu lampi cu arc diferential.

=> francezul M. Deprez a construit o linie electrica intre Missbach si Munchen: l = 57 km, circula un curent continuu de inalta tensiune.

=> este pusa in functiune prima linie electrica de transport de curent alternativ: intre Lauffen si Frankfurt, l = 175 km.

1884, 20 oct. => este luminata Universitatea din Praga cu n = 73 lampi.

=> orasul Rotterdam acorda dreptul de iluminat unui imobil, s-a folosit o baterie de acumulatori transportabila.

=> in Olanda la Nimigue se realizeaza iluminat public, la Heisdorijte o centrala electrica.

=> La Liege sunt instalate n = 2 lampi cu arc pentru luminarea unui parc, in ianuarie si februarie n = 6 lampi sunt puse intr-o parte publica; energia era furnizata de o turbina care a functionat pana in 1902.

=> primele iluminari publice la Bruxelles, in 1893 a intrat in functiune uzina electrica.

=> iluminatul electric in Spania, s-a facut in orasele Barcelona Bilbao.

=> se introduce iluminatul electric: in Odense, apoi in Copenhagen.

=> se introduce iluminatul electric in Lisabona.

=> o strada din Belgrad este iluminata electric.

=> sunt luminate electric cateva strazi din Atena.

=> in Turcia, la Istambul se introduce luminatul electric.

16 ian. 1873 => este luminat electric patinoarul temporar din Iasi: cu ocazia unei seri venetiene.

=> fizicianul profesor Emanoil Bacaloglu pune in functiune la Universitatea din Bucuresti in scopuri didactice o mica centrala termica: este prima din Bucuresti.

1882, sept. => inginerul Fl. Sade pune in functiune prima centrala electrica din Bucuresti: apartinea societatii Anglo-Austrian Brush Electrical Company Limited din Viena: era formata dintr-un grup electrogen cu un motor termic chandičre ŕ vapeur/ mobil si dinamo-uri Brush, cea instalata in centrul orasului & linia electrica era de u = 2 kV. Alimenta cu curent electric exteriorul palatului de la Cotroceni, la l = 4 km, si interiorul palatului regal din Calea Victoriei Romania este printre primele tari in care s-a folosit luminatul electric incandescent, linia electrica L 4 km, L = 2 km linie aeriana montata pe stalpi de lemn L" = 2 km cablu subteran este prima linie de transportat electricitate din Romania (Stirbei Voda, Calea Plevnei, soseaua Panduri, palatul Cotroceni.

In anul 1882 o firma anglo-austriaca a organizat la Bucuresti o expozitie de iluminat cu lampi electrice cu incandescenta fabricate de Edison. Cu acest prilej, s-au instalat primele generatoare electrice de tip Brush care alimentau, printr-o linie aeriana, Palatul de la Cotroceni, Teatrul National (numai pentru spectacolele de gala) si, din anul 1883, Cismigiul. "Fabrica de curenti" se afla pe locul unde se afla astazi Biblioteca centrala universitara. In acelasi an, s-au aprins lampile si la Directia cailor ferate.

La 1 nov. 1884, Timisoara devine primul oras din Europa continentala cu un mare numar de strazi iluminate electric (au fost montate 731 lampi). Tot in Timisoara, in 1888, se foloseste pentru iluminatul caselor particulare, curent alternativ monofazat, cu sistemul de distributie in derivatie prin transformator Goulard.

In anul 1885 se permanetizeaza iluminatul electric la Teatrul National Bucuresti. La castelul Peles - Sinaia s-au introdus lampi cu arc electric, tip Jablocikov.

In 1912-1913 s-au introdus, pentru ilumintul strazilor,lampi cu fir de Wo si gaz neutru (P =500 W).

3. TRACTIUNEA ELECTRICA

Prima linie de tramvai (cu 8 vagoane motor si 8 remorci) a fost data in exploatare in Bucuresti, in decembrie 1894, la un interval destul de scurt, dupa introducerea tramvaiului in tari industrializate. Din cauza puternicii impotriviri a cercurilor interesate in exploatarea tramvaielor cu cai (introduse in 1871) si a tramcarelor, nu s-au mai construit linii de tramvaie electrice , in Bucuresti, pana in anul 1912.

S-au mai construit linii de tramvaie electrice la Timisoara (1899), lasi (1899), Galati, Braila, Oradea, Sibiu.

Electrificarea cailor ferate a cunoscut un inceput, prin electrificarea liniilor secundare Arad -Ghioroc - Pancota si Ghioroc - Radna, construite inca inainte de al doilea razboi mondial.

4. ELECTROENERGETICA

Dezvoltarea electroenergeticii, in perioada de inceput, a fost stimulata de introducerea si extinderea iluminatului electric.

In anul 1882, prima "uzina electrica" a fost construita la Bucuresti, pentru alimentarea instalatiilor de iluminat electric.

In anul 1884, a intrat in functiune, la Timisoara, o centrala (cu 4 grupuri a 30 kW) pentru alimentarea instalatiei de iluminat electric. Pana la sfarsitul sec. XIX-lea, s-au mai construit centrale la Caransebes (1887 - c.a. monofazat), Galati (1892), Craiova si Sibiu (1896). In 1904, existau in tara 53 uzine mici care totalizau o putere instalata de numai 2031 kW in c.c.

Odata cu aparitia tramvaiului electric in orasele mari si a primelor actiuni (inca inainte de 1900) cu caracter local de electrificare, productia de energie electrica a cunoscut un nou impuls.

In anul 1893, la Sibiu, a fost organizata o expozitie care demonstra posibilitatile utilizarii electricitatii pentru actionari mecanice, iluminat, incalzit. Cu aceasta ocazie, s-a acordat o concesiune ing. german Oscar von Miller care, pana in anul 1897, a construit o centrala hidroelectrica pe Valea Sadului si linii de transport pe o distanta de 18 Km. Astfel, a devenit posibila alimentarea a 7500 lampi cu incandescenta, a 160 lampi cu arc electric, a 60 aparate de incalzit si a 32 electromotoare.

Tot in 1887, s-a introdus experimental, cu succes partial, actionarea electrica a instalatiilor de foraj si extractii in exploatarile petroliere din Valea Prahovei, energia electrica pentru aceste actionari fiind furnizata de o hidrocentrala de circa 220 kW, instalata la Campina.

In 1910 - 1912, la Bucuresti, a fost construita uzina Grozavesti, cu o putere instalata de 2200 kW (c.a. trifazat). Adaptarea curentului alternativ trifazat, intr-o perioada cand sistemul trifazat era inca in discutie,a fost o realizare remarcabila datorata ing. I. Stefanescu-Radu si Dimitrie Leonida.

In anul 1924, intra in functiune uzina hidroelectrica de la Dobresti (16000 kW).

In anul 1924, s-a votat "legea energiei" care prevedea concesiunea de catre stat a dreptului de exploatare a resurselor energetice ale tarii. In realitate, aceasta lege nu s-a aplicat.

Legea energiei din 1930 a deschis drum liber capitalului strain. Firmele straine au acaparat trei concesiuni regionale si trebuiau sa instaleze, incepand din 1931, 600 MW. Pana in anul 1944, au instalat doar 6 MW.

5. HOMO ELECTRO-TECHNICUS EMINENS

La inceputul secolului al XX-lea, ulterior in perioada interbelica si in cea postbelica, un numar mare de ingineri si fizicieni romani au contribuit la dezvoltarea teoriei electricitatii, la experimentare si demonstrarea fenomenelor electrice si la aplicarea acestor fenomene in tehnica si tehnologie.

Constantin I. Budeanu : inginer electrotehnician, profesor la Scoala Politehnica din Bucuresti, membru al Academiei Romane (din 1955). Este unul dintre fondatorii scolii romanesti de electrotehnica, a relevat existenta unui regim deformant al puterii reactive in transportul energiei electrice, aducand contributii importante in aceasta problema de mare interes tehnico-economic, a cercetat fortele de inertie, a propus unele imbunatatiri in metrologia electrotehnica, rationalizarea convenabila a sistemelor de unitati de masura in electricitate, a sistemelor de marimi si unitati: in Electrotehnica s.a.

Nicolae Vasilescu-Karpen (1870-1964): In anul 1902 cerceteaza cauzele reactiilor magnetice ale indusurilor masinilor dinamoelectrice: el concepe explicatii pentru unele situatii, demonstreaza experimental valabilitatea explicatiilor teoretice, stabilind o serie de relatii intre energiile campurilor magnetice si electrice, pe de o parte, si tensiunea si repulsia liniilor de forta ale acestor campuri, pe de alta.

Dimitrie Leonida (1883-1965): Intre anii 1903-1909 studiaza posibilitatile de utilizare integrala a unor cursuri de apa de pe teritoriul Romaniei si de valorificare a potentialului hidroenergetic al acestora. Studiul facut este aprofundat, multivalent, inginerul propune constructia unei centrale hidroelectrice la Bicaz, pentru care (in 1908) si elaboreaza proiectul barajului de greutate pe Bistrita.

Remus Radulet : inginer electromecanic, profesor la Scoala Politehnica din Timisoara si la Institutul Politehnic din Bucuresti, membru (din 1963) al Academiei Romane, vicepresedinte al Academiei Romane (in 1966-1974) si vicepresedinte (1961-1964), presedinte al Comisiei electrotehnice internationale (C.E.I.) (in 1964-1967), are contributii in electrologia tehnicii energiei si a informatiilor, in multiple domenii ale electrotehnicii (teoretice, experimentale: calculul electrotehnic, in electro-caldura, tehnica sudurii electrice, in tehnica aparatelor si a masinilor electrice, in domeniul energeticii s.a. A condus in perioada (1957-1968) colectivul de coordonare al Lexiconului tehnic roman, a publicat lucrarile intitulate Bazele electrotehnicii: probleme (1980); Proiectarea hidrogeneratoarelor si a motoarelor sincrone in colaborare).

Ion S. Gheorghiu (1885-1968: In anii 1913-1915, in vederea electrificarii caii ferate Ploiesti-Predeal, Directia generala a Cailor Ferate Romane, cere efectuarea de studii de fundamentare. Protagonistul acestor cercetari fiind inginerul Ion Gheorghiu, membru al Academiei Romane din anul 1952. Proiectul prezentat cuprinde recomandarea de a se construi doua centrale hidro-electrice pe cursul superior al raului Ialomita (in zonele Dobresti si Galma-Moroeni). Acest proiect nu a putut fi realizat datorita izbucnirii Primului Razboi Mondial. In perioada interbelica studiul a fost reluat si s-a construit hidrocentrala de la Dobresti in perioada 1928-1930. Planul general de electrificare a cailor ferate romane a fost intocmit de inginerul Ion S.Gheorghiu. In perioada 1952-1953 s-a construit hidrocentrala de la Galma-Moroeni in.

Dragomir Hurmuzescu ( ) : In anul 1909 sustine infiintarea la Iasi a Scolii de electricitate din Iasi: a functionat pe langa Universitate. aceasta scoala, in 1 noiembrie 1910, se transforma in Scoala de Electricitate de pe langa Universitatea din Iasi. In anul 1913 Scoala de electricitate de pe langa Universitatea din Iasi se transforma in Institutul electrotehnic: fizicianul Dragomir Hurmuzescu are o contributie importanta in aceasta realizare.

Alexandru Davidescu ( ): In anul 1912, in Planul de amenajare a principalelor cursuri de ape din Romania inginerul Alexandru Davidescu include si obtinerea de energie electrica prin centrale specifice.

1900 => La Expozitia Internationala de la Paris, la Salonul Electricitate participa (ca expozanti, ca vizitatori atente) si tehnicieni, ingineri, fizicieni, chimisti, manageri romani.

Elie Radu ( ): In anul 1898 la Sinaia, pe apa Prahovei, se instaleaza o centrala hidroelectrica: cu o putere de 1.000 kW, in vederea furnizarii de curent electric pentru iluminatul orasului: Hidrocentrala a fost proiectata de inginerul, proiectul si executia au numeroase calitati (metode si structuri constructive, echipamente, instalatii, s.a.); pentru a asigura alimentarea sondelor petroliere hidrocentrala a fost interconectata in 1899) cu termocentrala de la Doftana (data in functiune tot in 1898 si desfiintata in 1907) printr-o linie trifazata, aceasta linie a fost "incarcata" initial sub o tensiune de V = 8.000 V, linia era montata pe stalpi de lemn; este prima interconexiune din Romania intre o centrala hidroelectrica si una termoelectrica. Anul 1899 in Regatul Romaniei corespunde cu anul primelor studii importante (consistente ample multivalente s.a.) asupra calitatilor tehnice "ale unor cursuri de apa: sunt evaluate rezervele de apa (industriala, potabila) adecvate pentru alimentarea (specifica) a unor orase si rezerve de energie hidro-mecanica care pot fi (specific) producatoare de energie electrica; studiile sunt efectuate de specialisti: a. inginer Elie Radu, si arhitect Alexandru Orascu, (care cerceteaza captarea afluentilor Ialomitei, precum, si tehnicieni de la firma Lahmayer din Frankfurt pe Main, care proiecteaza amenajarea hidroelectrica a Ialomitei prin construirea a cinci centrale in cascada; se realizeaza (la Bolboci) o cadere de apa pentru W = 20 CP, care alimenta o instalatie de funicular pe valea Brateiului, pana la fabrica de hartie din Busteni, si un ferastrau.

Martin Bercovici (1902-1971): inginer, profesor la Institutul Politehnic din Bucuresti, membru al Academiei Romane (din 1963), pionier al energeticii generale in tara noastra. Are lucrari in domeniul calculului curentilor de scurtcircuit trifazati, in teoria componentelor simetrice, in transportul energiei. A colaborat la elaborarea Planului de electrificare a tarii.

Bibliografie

Paul Cartianu, s.a.: Electrificarea in Romania (1951-1992), Editura Tehnica,1996, Bucuresti, 953 pagini.

Marilena Ungureanu, s.a.: Utilizari ale energiei electrice. Editura Didactica si Pedagogica, Editura Scrisul Romanesc, Bucuresti, 1999, 590 pagini.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1390
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved