Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Cerinte generale de calitate a marfurilor

Merceologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Cerinte generale de calitate a marfurilor


1. Calitatea merceologica




Consumul fiind faza finala a unui ciclu economic, toate produsele se raporteaza la masura in care, cele achizitionate au satisfacut asteptarile cumparatorilor. Marfurile au aparut pe piata datorita unor cerinte si numai serviciul consumat poate da masura satisfactiei sau insatisfactiei. Pe baza acestei realitati se accepta ideea ca marfurile sunt cumparate pentru serviciile pe care le pot releva prin consum, deci se achizitioneaza serviciul nu marfa ca atare.

Merceologia isi propune sa previzioneze gradul de satisfactie in consum prin studierea proprietatilor care sunt raspunzatoare de serviciul ce poate fi relevat in faza consumului. Calitatea marfurilor apare astfel ca o consecinta a relatiei cerere-oferta, relatie realizata prin intermediul banilor, dar trecand peste acest moment deoarece nu este edificator in esenta optiunii consumatorului, decat atunci cand se masoara placerile cu neplacerile consumarii sau folosirii marfurilor. Esenta calitatii merceologice consta in a

alege caracteristicile si nivelul lor care va asigura cea mai buna previzionare a gradului de satisfactie ce se va obtine in consum. Aceasta presupune formularea unei vizuini de ansamblu pe baza unor cerinte generale in cadrul carora se pot face focalizari pentru o destinatie precisa si un anumit nivel al pretentiilor.


Cerintele calitative ale produselor


Gruparea cerintelor care concura la aprecierea calitatii produselor poate fi pe urmatoarele directii:

cerinte utilitar-functionale si ergonomice;

cerinte igienico-sanitare si de securitate;

cerinte estetice;

cerinte de durabilitate;

cerinte ecologice si sociale.

Cerintele utilitar-functionale si ergonomice vizeaza aspectele legate de aptitudinile produselor de a raspunde unor trebuinte bine conturate in cadrul carora se pot stabilii grade de satisfactii. Capacitatea de a oferii un serviciu este primordiala si esentiala pentru ratiunea de a apare o anumita marfa. Proprietatile utile determinate de componenta materiala a produsului si care determina placerea de consum sunt amplificate prin contributia ergonomiei care mareste confortul.

Multimea trebuintelor determina si multimea serviciilor utilitare. Paleta serviciilor utile este foarte larga, insusirile nutritionale ale alimentelor alaturi de capacitatile de protectie si fiziologice ale incaltamintei si imbracamintei, sau furnizarea de energie termica si electrica prin aparatele electrocasnice sau programe cu caracter educativ, distractiv, stiintific sau informational prin marfurile electronice. Numai oferta utilitar-tehnica nu este suficienta pentru a raspunde asteptarilor consumatorilor care traind in cadrul social vor fi influentati si de acest mediu in care produsul se afirma prin individ.

Cerintele de durabilitate se refera la capacitatea marfurilor de a-si oferii serviciile un timp cat mai indelungat. Pentru marfurile cu caracter industrial se apreciaza durata de uzura sau durata de functionare, iar pentru cele alimentare conservabilitatea.

Pentru alimente este importanta posibilitatea stocarii lor spre a satisface o cerinta de securitate, pentru marfurile ce sunt supuse uzarii (imbracaminte, incaltaminte, mobila), perioada de timp in care isi pastreaza insusirile utile are importante implicatii economice, iar aparatele si masinile se caracterizeaza prin durata de functionare si prin posibilitatea de a fi reparate in caz de defectiuni. Proprietatile de fiabilitate, mentanabilitate si disponibilitate au directa legatura cu durata lor de exploatare care trebuie sa fie cat mai lunga si sigura.

Fiabilitatea este definita in SR ISO-8402 editia din ianuarie 1991 ca: aptitudinea unui produs de a indeplinii o functie specifica in conditii stabilite si pentru o perioada de timp determinata. Termenul de fiabilitate poate fi utilizat pentru a desemna un procentaj de succes. Marfurile avand caracter de masini si aparate trebuie sa aiba capacitatea de a functiona in conditii normale de exploatare un anumit timp, care daca nu este atins afecteaza veniturile cumparatorilor producand astfel insatisfactii in consum, uneori putand determina stramutarea cererii spre alte domenii de produse.

Fiabilitatea se apreciaza dupa durata de timp in care se poate beneficia de serviciul oferit, adica pana la defectarea sau caderea aparatului sau masinii. Exprimarea fiabilitatii se face prin:

durata medie a vietii produsului;

centila P;

timpul mediu intre defectari.

Durata medie de viata a unui produs se previzioneaza pe baza aprecierii mediei timpilor de functionare a unui esantion supus incercarii de functionare.

Centila P se refera la numarul de produse defecte din 100 dupa un timp de incercari.

Timpul mediu intre doua defectari se refera la durata de folosire a produselor care au suferit intreruperi in functionare datorita interventiilor pentru reparatii. Suma lor ca medie permite aprecierea produselor in privinta durabilitatii in conditiile cand acestea sunt reparabile. Deci fiabilitatea nu poate fi certa ci numai previzionata pe baza incercarii unor esantioane de produse similare.

Mentanabilitatea este aptitudinea produselor, ca in anumite conditii date, sa fie mentinute in stare de functionare, iar mentenanta se refera la totalitatea actiunilor tehnice si organizatorice care se asociaza pentru a mentine sau a restabili functionalitatea produselor. Mentenanta poate fi preventiva sau corectiva si se apreciaza prin costuri si durata timpilor de intrerupere. Usurinta de intretinere in functie, deci mentenanta este un important indice de calitate la aparate care sunt prin constructia lor reparabile sau necesita actiuni de intretinere (ungere, curatire etc.).

Disponibilitatea priveste capacitatea aparatelor si masinilor de a fi apte pentru utilizare in conditii de fiabilitate si mentenanta.

Disponibilitatea este in relatie cu timpii de solicitare si nesolicitare precum si cu timpii de disponibilitate si indisponibilitate.

Durabilitatea produselor este conceputa la crearea lor astfel incat sa se incadreze in uzarea morala. O durabilitate exagerata nu-si are rostul in conditiile aparitiei unor produse noi de inlocuire, situatie care este tot mai evidenta prin reducerea duratei de viata a produselor.

Cerintele igienico-sanitare si de securitate cuprind totalitatea insusirilor prin care utilizatorul este protejat impotriva imbolnavirilor sau accidentarii. Conditiile de calitate impusa prin norme sanitare si de protectie se refera la absenta componentilor din alimente care pot provoca imbol-naviri sau dereglari fiziologice si metabolice ca si la cerintele privind forma incaltamintei si a imbracamintei mai ales pentru copii. Normele de securitate se refera la izolatiile electrice sau la supraincalzirea unor parti componente a masinilor in miscare, la protectia impotriva patrunderii degetelor etc.

Cerintele estetice se impun ca o componenta care s-a manifestat in produsele create de-a lungul intregii istorii a civilizatiei incepand cu obiectele de imbracaminte si mobilier si terminand cu aparatele si mijloacele de transport (carute, masini). Cerintele privind estetica produselor sunt rezultat al perceperii lor pe baza unor experiente anterioare cat si o perce-pere psihica. In realizarea esteticii intervine forma produsului cu o anumita linie si stil dar si culoarea si aspectul suprafetei la care se adauga si alte elemente cum ar fi: simetria, proportia, armonia, ritmul, contrastul si orna-mentul. Acestea se coreleaza cu moda si traditia in viziunea designerilor.

Cerintele ecologice si sociale impun marfurilor constrangeri in privinta rezidurilor dupa consum ca si a efectelor sociale ce decurg din consumul exagerat a unor componenti cum ar fi nicotina din produsele de tutun sau alcoolul din bauturile alcoolice. Cerintele pentru a nu se polua mediul si a se evita dezechilibre ecologice se rezolva prin proiectarea unor produse care se integreaza complet mediului in mod natural sau cu costuri cat mai reduse. Asa sunt produsele biodegradabile (de natura animala sau vegetala) si noile generatii de mase plastice si detergenti.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 606
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved