Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Restrictii impuse asupra carnii, organelor si subproduselor rezultate din taierea animalelor, in urma examenului sanitar veterinar de abator

Merceologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Restrictii impuse asupra carnii, organelor si subproduselor rezultate din taierea animalelor, in urma examenului sanitar veterinar de abator

HOTARARE nr. 955 din 18 august 2005 privind aprobarea Regulilor specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de origine animala destinate consumului uman




EMITENT:    GUVERNUL

PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 806 din 5 septembrie 2005

CAP. V

Decizii privind carnea

(1) Carnea trebuie sa fie declarata improprie pentru consum uman, daca aceasta:

a) provine de la animale care nu au fost supuse inspectiei ante-mortem, cu exceptia animalelor salbatice vanate;

b) provine de la animale ale caror organe nu au fost supuse inspectiei post-mortem, cu exceptia cazului in care se prevede altfel de prezenta hotarare sau de Hotararea Guvernului nr. 954/2005, ce transpune Regulamentul nr. 853/2004/CE;

c) provine de la animale care au murit inainte de taiere, de la animale nascute moarte, de la animale avortate sau taiate inainte de varsta de 7 zile;

d) rezulta din fasonarea extremitatilor;

e) provine de la animale afectate de o boala prevazuta de lista A sau, atunci cand se considera corespunzator, de lista B a OIE, cu exceptia cazului in care se prevede altfel la sectiunea a 4-a;

f) provine de la animale ce sufera de o afectiune generalizata, precum septicemie, piemie, toxiemie sau viremie;

g) nu este in conformitate cu criteriile microbiologice prevazute in baza legislatiei nationale ce transpune legislatia comunitara specifica, pentru a se stabili daca alimentele pot fi puse pe piata;

h) manifesta infestare parazitara, cu exceptia cazului in care se prevede altfel la sectiunea a 4-a;

i) contine reziduuri sau contaminanti peste limitele prevazute de legislatia nationala ce transpune legislatia comunitara specifica. Orice depasire a nivelului relevant trebuie sa conduca la analize suplimentare, ori de cate ori se considera corespunzator;

j) provine de la animale sau de la carcase ce contin reziduuri de substante interzise ori de la animale ce au fost tratate cu substante interzise, fara sa aduca atingere altor reglementari ale legislatiei comunitare specifice transpuse in legislatia nationala;

k) consta din ficatul si rinichii unor animale cu varsta mai mare de 2 ani care provin din regiuni unde implementarea planurilor autorizate in conformitate cu norma sanitara veterinara aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 357/2001, ce transpune Directiva nr. 96/23/CE, a depistat prezenta generalizata de metale grele in mediu;

l) a fost tratata in mod ilegal cu substante de decontaminare;

m) a fost tratata in mod ilegal cu radiatii ionizante sau cu raze UV;

n) contine corpi straini (cu exceptia materialelor utilizate pentru vanarea animalului, in cazul vanatului salbatic);

o) depaseste nivelurile de radioactivitate maxime permise, prevazute in baza legislatiei nationale ce transpune legislatia comunitara specifica;

p) indica modificari morfopatologice, anomalii de consistenta, sangerare insuficienta (cu exceptia vanatului salbatic) sau modificari organoleptice, in special un miros sexual pronuntat;

q) provine de la animale emaciate;

r) contine materiale de risc specific, cu exceptia celor prevazute in baza legislatiei nationale ce transpune legislatia comunitara specifica;

s) indica prezenta unor resturi de pamant, de fecale sau de alti contaminanti;

t) contine sange ce poate constitui un risc pentru sanatatea publica ori pentru sanatatea animalelor, datorita starii de sanatate a animalului de la care provine sau contaminarii produse in timpul procesului de taiere;

u) conform opiniei medicului veterinar oficial, dupa examinarea tuturor informatiilor relevante, carnea poate constitui un risc pentru sanatatea publica ori pentru sanatatea animalelor, sau este, din orice alt motiv, necorespunzatoare pentru consum uman.

(2) Medicul veterinar oficial poate impune conditii privind utilizarea carnii provenite de la animale care au fost supuse taierii de necesitate in afara abatorului.

5.1. Clasificarea cauzelor de sanctionare a carnii si organelor in urma examenului sanitar veterinar in abator

Bazat pe cunostintele generale de morfopatologie, pe caracteristicile macroscopice ale leziunilor si anomaliilor, poate fi structurata o prezentare sistematica a modificarilor carnii si organelor rezultate dupa taierea animalelor, modificari care impun restrictionari (sanctiuni) in urma examenului sanitar veterinar de abator, dupa cum urmeaza:

Tulburari ale metabolismului celular general.

Tulburari ale metabolismului grasimilor, substantelor minerale, si pigmentilor (care antreneaza anomalii de culoare).

Tulburari vasculare si circulatorii.

Inflamatii nespecifice.

Inflamatii specifice (microbiene, micotice sau parazitare).

Procese tumorale.

Carne provenita de la fetusi sau de la animale prea tinere.

Anomalii embrionare.

Carnuri cu mirosuri anormale.

5.1.1. Tulburari ale metabolismului celular general

5.1.1.1. Hipertrofia

Consta intr-o crestere in volum a unor viscere sau a unui teritoriu al carcasei, care nu se limiteaza insa numai la hiperplazie.

Datorita diferentelor importante de volum ale unor organe de la un individ la altul, la aceeasi specie, hipertrofia este dificil de observat.

In cazul hipertrofiei ficatului sau rinichiului, ca urmare a unei scleroze hepatice sau a unei nefrite cronice (rinichi mare, alb), leziuni banale, fara un risc deosebit, se recomanda doar confiscarea organului afectat.

Cresterea in volum a inimii la animalele batrane corespunde cel mai adesea unei cardiopatii decompensate; pentru a proba diagnosticul prezumtiv, organul se aseaza pe masa de examinare, pe care va avea tendinta de aplatizare. Se va constata in acelasi timp ca marirea in volum este asociata de fapt cu o reducere in volum a peretelui miocardic si cu lezarea importanta a ficatului – consecinta a tulburarii circulatorii. Leziunea este nepericuloasa, se recomanda doar confiscarea cordului.

Hipertrofia tiroidei este cel mai adesea determinata de utilizarea frauduloasa, pentru fortarea ritmului de crestere la animalele destinate productiei de carne, a unor tireostatice. In mod normal, la vitei, tiroida cantareste cca 16 g iar la tineret si adulte aproximativ 25 g. Cand greutatea glandei depaseste 50 g, cum utilizarea tireostaticelor ca stimulatori de crestere este interzisa in majoritatea tarilor, se impune recoltarea si examinarea unor probe de urina. Daca examenul este pozitiv, se impune confiscarea totala.

Hipertrofia timusului, rar intalnita, semnifica o afectiune cronica, nepericuloasa, sanctionata doar prin confiscarea sa.

Hipertrofia generala a masei musculare la bovinele din rase de carne este o stare normala. Cresterea in volum doar a unei zone musculare, asimetric fata de zona congenera sau de tesuturile adiacente, semnifica cel mai adesea un proces patologic localizat (abces, flegmon sau colectie sero-sanguinolenta in profunzime), care impune masuri si sanctiuni asupra carnii. Pentru precizarea diagnosticului si impunerea corecta a sanctiunii, este necesara deschiderea si examinarea leziunii intr-un spatiu izolat al abatorului care sa previna posibilitatea contaminarii altor carcase.

5.1.1.2. Atrofia, se observa macroscopic, in abator, ca o reducere in volum a unor organe sau tesuturi.

5.1.1.2.1. Atrofia organelor

Hipoplazia renala congenitala a unuia dintre cei doi rinichi ( congenerul fiind, prin compensatie, hipertrofiat) este intalnita la porc. Fenomenul nu este periculos, dar poate antrena o retentie urinara care sa aiba drept consecinta un miros neplacut al carcasei, de urina.

Sanctiune

daca este prezent mirosul de urina al carcasei, se impune confiscare totala;

in lipsa mirosului strain, se confisca doar organul afectat.

In atrofia galbena acuta a ficatului, data de intoxicatii acute, acesta are o culoare galbena si consistenta scazuta. Diagnosticul diferential trebuie facut fata de incarcarea grasa, an care culoarea este galbena, dar volumul organului este marit.

Sanctiune: confiscare totala.

Atrofia carcasei

Slabirea corespunde absentei depozitelor de grasime, toate celelalte tesuturi fiind dezvoltate normal. Practic lipsesc maniamentele de grasime subcutanate si grasimea din spatiile conjunctive musculare, dar se mentine intotdeauna o cantitate redusa de grasime perirenala, cu caracteristici normale. Asemenea carnuri sunt nepericuloase, adesea preferate in industria mezelurilor, unde grasimea adaugata este intotdeauna slanina de porc. Cauzele care conduc la slabirea animalelor sunt multiple: batranetea, subnutritia, gestatia, lactatia, malabsorbtia din cauze parazitare, boli infectioase cronice, procese tumorale. Inconvenientul major al acestor carnuri este diminuarea savorii. Daca nu exista motive de ordin infectios sau parazitar care sa impuna sanctiuni privind folosirea acestor carnuri in alimentatie, acestea se dau in consum fara restrictii.

URMEAZA TABEL cu grade de slabire

Atrofia bruna(cromolipoidoza) este intalnita mai ales la caii in stare buna de intretinere. Unele mase muculare ( cordul, maseterii, diafragma) si eventual unele organe (ficat, rinichi) au o culoare bruna datorita unor tulburari de oxidare si al catabolismului acizilor grasi, consecutiv carora apar cromolipide care se acumuleaza in celule. Modificarile nu prezinta pericol pentru consumator, dar, datorita modificarilor de culoare, antreneaza confiscari partiale, interesand zonele musculare afectate.

. DEGENERESCENTA SI NECROZA
Degenerescenta

Termenul de degenerescenta are o dubla semnificatie. Din punct de vedere macroscopic el corespunde unei leziuni opuse leziunilor inflamatorii. Sensul nu mai este de actualitate, dar a dat numele sau ola numeroase leziuni, mai ales musculare.

Din punct de vedere microscopic, degenerescenta corespunde pierderii vitalitatii unor celule, traducand un status de suferinta celulara. In stadiul initial (tumefactie) leziunile sunt reversibile, dar in final ele devin ireversibile, evoluind spre necroza.

Necroza

Din punct de vedere etiologic, ambele tipuri de leziuni pot avea aceleasi cauze. La originea lor poate sta orice agresiune. Factorii fizici, traumatici, chimici, toxici, agenti microbieni, bacterii, virusuri, toxine, fenomene metabolice, nutritionale, trofice, de origine circulatorie. In general, o leziune degenerativa poate fi considerata ca mai putin redutabila decat o necroza, dar un fenomen degenerativ este adesea un fenomen initial, urmat apoi de necroza. Daca unele etiologii ale degenerescentei si necrozei nu prezinta nici un risc, nu aceeasi este situatia etiologiilor infectioase, ale celor produse de substante toxice sau de toxine. Din acest motiv, aplicarea sanctiunilor in caz de degenerescente si necroze este posibila doar dupa stabilirea etiologiei leziunii.

A.     Leziuni viscerale

Sunt intalnite intotdeauna pe ficat, adesa pe cord si mai putin frecvent pe rinichi.

Caracteristici

a. Leziuni degenerative

Obisnuit viscerele sunt atinse in totalitate. Se constata o diminuare a consistentei, o decolorare a organelor (care tinde spre galbui) si la atingere, un aspect mai mult sau mai putin de gras. Enterotoxiemia rumegatoarelor mici se caracterizeaza prin rinichi foarte voluminosi, o diminuare a consistentei, (rinichi moale, carnos) si o coloratie rosie caracteristica. Pe cord, leziunile sunt strict localizate si intereseaza rar intregul miocard.

b. Leziuni necrotice

In general leziunile sunt strict localizate, cele de pe ficat sunt de marime variabila dar cu contur net, foarte decolorat si friabil la atingere.

Cele doua tipuri de leziuni se regasesc in mod independent, dar uneori cele doua forme pot coexista pe acelasi organ. Iata de pilda, in enterotoxiemia bovinelor leziunile de degenerescenta si de necroza ale ficatului coexista cu cu un ficat hemoragic.

Etiologii nepericuloase

Etiologiile nepericuloase se refera in special la leziunile de degenerescenta hepatica. Au fost catalogate etiologii metabolice, nutritionale sau consecutive fenomenelor de ischemie.

Sindromul vacii grase

Focare de necroza prin ischemie: focare geometrice, de consistenta friabila, prezente intotdeauna de-a lungul marginii ventrale a ficatului la cal; acestea sunt mici focare de necroza cauzate de emboliile parazitare ale arteriolelor (larve de strongili intestinali la ecvide).

Etiologii periculoase

Degenerescente: toate fenomenele produse de cauze infectioase sau toxiinfectioase.

Necroze: in hepatita necrozanta salmonelica (la vitei) se observa focare de necroza mai mult sau mai putin importante diseminate pe toata suprafata ficatului, prezentand risc pentru consumator. Fenomenul este uneori observat si la cal, pasare si la porc.

Leziunile de degenerescenta sau de necroza pe miocard sunt intotdeauna considerate ca periculoase atunci cand sunt produse de siubstante toxice sau de toxine microbiene. Ele trehbuiesc insa    diferentiate de localizarile cardiace ale degenerescentelor musculare care intereseaza si muschii scheletici.

Sanctiuni

Daca leziunile sunt produse din cauze nepericulose si intereseza un singur organ, se confisca organul.

Daca leziunile sunt produse din cauze periculose si intereseza doua organe    (ficat si rinichi sau ficat si cord), se impune confiscare totala.

Exemple

Degenerescenta hepatica sau necroza prin ischemie a ficatului: confiscare a ficatului

Enterotoxiemia anaeroba a rumegatoarelor mici: confiscare totala

Mamitele gangrenoase la vaci si oi: adesea au o etiologie dubla, Staphilococcus aureus si clostridii. In evolutia subacuta se observa doar o patologie mamara, dar daca dureaza maim multe zile se produc si leziuni hepatice si renale. In acest caz se impune confiscare totala.

Leziunile de necroza date de bacilul necrozei ( Fusobacterium necroforum) la rumegatoare: portile de intrare ale germenilor sunt podale, bucale sau intestinale. Se observa numeroroase leziuni necrotice pe ficat, cu contur neregulazt, cu aspect ombilicat, de 3 – 4 mm pana la 1 cm diametru. In faza initiala centrul leziunii este decliv, cu o liziera rosie la periferie care in timp dispare. Daca se produc complicatii prin diseminare pe cale sanguina, se produce miocardita si adesea endocardita valvulara. Sanctiuni:

daca leziunile hepatice sunt unice, fara liziera rosie, ansotita doar de lifadenita hepatica, se confisca ficatul;

daca in jurul leziunilor hepatice este prezent bordajul hemoragic si coexista si leziuni cardiace, se imnpune confiscare totala.

Hepatita necrozanta salmonelica : confiscare totala.

B Leziuni ale carcasei

1. Leziuni necrotice

a)      Carbunele emfizematos (simptomatic)

Este o toxiinfectie gangrenoasa data de Clostridium chauvei caracterizata, in faza sa initiala, printr-o tumora musculara crepitanta, edematoasa, cu centru cald, dureros si un edem periferic important. Apoi centrul devine rece, indolor, cu miros butiric, iar partea periferica se extinde, devine calda si dureroasa.

Se produc si fenomene de degenerescenta hepatica si renala, asociate starii toxice.

Sanctiune: confiscare totala.

b)      Gangrena

Este o necroza data de germeni anaerobi, in particular de clostridii, caracterizata printr-o histoliza importanta. Leziunile sunt de tip flegmonos, invadant. Se intalnesc plaje de magma eterogena (acumulare de fibrina), de culoare galbuie sau brun verzuie, cu miros dezgustator, putrid. Gangrena este urmarea unui traumatism septic netratat. Localizarile pe carcasa sunt foarte diferite, mai ales in zona sternala si in musculatura crupei, ca urmare a unor intepaturi.

Sanctiuni: Toate leziunile gangrenoase justifica o confiscare totala.

In mod exceptional se poate recurge uneori doar la confiscare partiala, daca sunt afectati doar plamanii ca urmare a unei deglutitii false. Extrem de rar se mai poate recurge doar la confiscare partiala a zonei cu leziunea, in cazul cand organismul realizeaza o stricta delimitare prin sechestrarea mareialului necrozat prin proliferare conjunctiva perifocala si nu se produce reactie limfonodulara regionala.

c)      Necroza aseptica la vitei si la porc

Este rezultatul unei injectii aseptice cu un produs iritant intr-un tesut slab vascularizat. Cel mai adesea se situeaza la nivelul gatului, in muschii cervicali. La examenul extern al carcasei se poate observa o deformare, o tumefactie. Punctionarea sau sectionarea leziunii scoate in evidenta existenta unui focar necrotic de marime variabila, de la 1 la mai multi cm in diametru, cu un continut de culoare diferita in functie de natura substantei injectate, fara mirosul specific, dezagrebil de gangrena, avand eventual mirosul specific al substantei injectate.



Sanctiune: In cazul unei leziuni de dimensiune redusa, se excizeaza larg doar aceasta; daca leziunea este mai extinsa, se confisca gatul in totalitate.

d)      Necroza masei comune lombare la porc

Este o leziune rara, care nu trebuie confundata cu miopatia exudativa si depigmentara (PSE), care deste foarte frecventa la porcii din rasele de carne. Intereseaza in principal muschiul lung dorsal, uneori intreaga masa musculara din zona dorso-lombara, cel mai adesea asimetric. Masa musculara afectata este decolorata, cu dungi si plaje hemoragice. Etiologia este foarte probabil legata de spasme arteriale.

Sanctiune: confiscarea zonei afectate.

Leziuni degenerative

a)      Carnea cu pH crescut

Este cunoscuta si sub denumirile de carne provenita de la animale obosite, carne inchisa la culoare pe sectiune sau carne febrila.

Leziunea este doar macroscopica si apare atunci cand animalele sunt saacrificate imediat dupa un surmenaj muscular. In cazul porcilor, apare cel mai frecvent dupa transporturi obositoare, atunci cand inainte de taiere nu se acorda un timp de odihna suficient. Absenta rezervelor glucidice in momentul sacrificarii antreneaza modificarea chimismului muscular postsacrificare, tradusa prin:

un pH anormal de mare (>6) in raport cu evolutia clasica;

o rigiditate cadaverica precoce (uneori instalata chiar pe linia de taiere);

o culoare rosu brun, inchisa, in functie de grupa musculara

o structura musculara deschisa

cresterea capacitatii de resinere a apei.

Sanctiuni:

Daca pH-ul crescut este insotit si de congestie generalizata, se impune confiscare totala.

Daca modificarile de culoare sunt intense – confiscare totala.

Daca modificarile sunt slab perceptibile nu se fac confiscari

In caz de dubii se preleveaza probe pentru analiza microbilogica.

b)      Miopatia exudativa si depigmentara a porcului (PSE)

Este o afectiune frecventa la porcii din rasele analt specializate pentru productia de carne (Landrace, Pietrain), si se caracterizeaza prin aparitia unor zone musculare decolorate, moi si umede.

Pe carnea calda, imediat dupa taiere, semnele sunt mai putin caracteristice, dar se accentueaza in orele care urmeaza. Daca exista dubii, se reexamineaza carcasele dupa 24 ore de depozitare la refrigerare.

Caracteristici:

Rigiditate musculara precoce dar efemera, care dispare in totalitate in decurs de cateva ore;

Decolorare mai mult sau mai putin intensa, cu extindere variabila, la unul sau la mai multi muschi sau doar la zone din acei muschi;

Flaciditate musculara aparuta dupa 12 – 24 oredupa taiere; la palpare, senzasie de moale, de inconsistenta;

Exudatie determinata de reducerea capacitatii de retinere a apei; pe sectiune suprafata musculara este lucioasa si exprima o cantitate mare de suc muscular.

Localizari

Leziunile se instaleaza mai ales in zonele care prezinta o proportie anormal de crescuta de fibre musculare de tip II (fibre de clibru gros sau fibre albe, sarace in mioglobina, avand activitate ATP –azica importanta si cu metabolism glicogenolitic anaerob, contrar fibrelor musculare rosii de tip I, care au metabolism aerob, cum sunt:

Jambon : m. Gracilis si semitendinos;

Muscculatura ileo-spinala;

Muschii fesieri.

Caracteristici fizico-chimice ale carnii

Evolutia temperaturii in muschi dupa taiere: normala, explicabila, dupa sacrificare observandu-se o usoara si efemera crestere a temperaturii musculare (0,5 – 10C), data de energia de contractie a muschiului. Pentru carnea PSE, aceasta evolutie este mult mai importanta: temperatura in muschi atinge, dupa 45 minute pana la 1 ora, 40 – 410C. Este un consum energetic foarte important al fibrelor musculare prin glicogenoliza.

Evolutia    pH-ului dupa taiere in teritoriile de electie pentru PSE ( m. Lung dorsal, la nivelul celei de a 11 si a 12 vertebra dorsala si m. Semimembranos):

pH la 45 minute dupa taiere, anormal de scazut 6,2 – 6,4 (normal ³

pH ultim, la 24 ore dupa taiere, intre 5,2 – 65,4 (normal intre 5,6 – 6,0);

Asemenea carnuri nu prezinta nici un risc pentru consumator, dar au caracteristici organoleptice si tehnologice necorespunzatoare.

Sanctiuni:

daca modificarile sunt extinse este indicata conficare totala;

daca modificarile sunt slab perceptibile sau de extindere mica, nu se impun sanctiuni.

c)      Carnurile febrile

Sinonime: carnuri acide sau carnuri cu pH anormal de mic. Sunt, de fapt, forme degenerative ale miopatiilor.

Calificativul „ febrile” este nepotrivit daca etiologia nu este din intamplare febrila. Se poate vorbi de carne cu miros febril in toate cazurile in care aceasta are miros acru, fie ca este vorba de cauze patologice, fie ca este vorba de modificari post sacrificare (fermentatia acida).

Caracteristici:

Modificarile pot fi observate la inspectia post sacrificare pe carcasa calda dar, cel mai adesea, ele sunt mai putin pregnante in acest moment, dezvoltandu-se in orele urmatoare. Pentru siguranta diagnosticului este indicat a se reexamina carcasa si dupa 12 ore.

Rigiditate cadaverica instalata este efemera si de slaba intensitate. In ziua urmatoare, diferitele mase musculare    afectate sunt flasce, lipsite de tonus. Muschii sunt bine evidentiati, decolorati, gri – roz, ca si cand muschii ar fi fost imersati in saramura. Pe sectiune, aspectul fascicolelor musculare este estompat, observandu-se o omogenizare a suprafetei de sectiune, cu aspect de carne fiarta. Pe de alta parte suprafata musculara este foarte umeda, exsudatia fiind foarte importanta.

Din punct de vedere fizico – chimic, alaturi de diminuarea capacitatii de retinere a apei, carnea are un pH anormal de scazut, cifrat la valori de < 5, adeseori chiar sub 4,5. Acest pH explica toate mecanismele care determina caracteristicile acestor carnuri. Are loc de fapt o exagerare a evolutiei normale a chimismului intr-o carne normala. Este vorba despre scaderea pH-ului sub punctului izoelectirc al proteinelor musculare (< 5,3), determinata de degradarea cupului actomiozinic si de diminuare capacitatii de retinere a apei.

Localizari

Aceste caracteristici pot fi observate la toate sau la aproape in toate masele musculare. Teritorile de electie sunt:

musculatura crurala mediala, in principal semimembranosul m.adductor al coapsei ;

M. psoas;

musculatura subscapulara.

Etiologie

Exista numeroase cauze posibile.

Cauze intrinseci (afectiuni febrile)

hipocalcemie (febra vitulera), foarte frecventa;

tulburari digestve ( meteorizatii, peritonite);

distocie;

patraplegie;

accese febrile.

Carnurile febrile exprima intotdeauna o stare de suferinta a animalului.

► Cauze extrinseci favorizante

Timpul ploios, furtunos;

Manipulari numeroase ale carnii;

Conditii necorespunzatoare de refrigerare.

Sanctiun: sanctiunile depind de etiologie.

Daca etiologia este periculoasa pentru consumator – confiscare totala.

In caz de patologoie putin periculoasa (febra vitulera de exemplu), pentru pronuntarea sanctiunii este necesar examen microbbiologic de laborator. Daca acesta este favorabil – dirijare in consum fara restrictii;    daca este defavorabil – confiscare totala.

d)      Miopatia degenerativa a rumegatoarelor foarte tinere

Sinonime:

Boala muschiului alb

Miopatia dispneica a viteilor

Miopatia enzootica a viteilor

Maladia anchilozanta a mieilor

Afectiunea evolueaza adesea brutal, rapid, cu mortalitate ridicata, data de o carenta in vitamina E si seleniu, care antreneaza tulburari de oxido – reducere, care stau la originea unei suferinte a celulei musculare.

Simptome

Boala apare la viteii din rasele de carne si intotdeauna la indivizii cei mai bine dezvoltati.

La miei,apare mai ales la varsta de 3 – 4 luni si mai rar la iezi.

Caracteristici

In forma acuta muschii au culoare gri – galbuie, stearsa. Daca leziunile sunt mai vechi, apare fibroza: muschii devin albiciosi, duri, cu eventuale infiltratii grase.

La inspectia ante mortem, animalele cu forma acuta ezita si se deplaseze. Se ridica si se deplaseaza greu , prezentand dispnee. Aceste semne clinice nu sunt perceptibile in forma subacuta si cronica.

Localizari

Muschii cel mai frecvent afectati sunt cei de la baza mambrelor ( muschii umarului sau cei ai coapsei), eventual m. dorsali si, la vitei, cordul.

Sanctiune indicata: confiscarea zonelor afectate

e)      Miopatia degenerativa a bovinelor tinere precoce

Atinge in principal animalele tinere, de 10 – 16 luni, rar animalel de varsta maim mare. Afecteaza cel mai adesea masculii si mai ales pe aceea care dau carcase cu un format exclent si o conformatie perfecta. Se intalneste la diferite rase dar cele mai expuse sunt cele din rasa Limousine. A fost observata initial in regiunea Lyionaise si Stephanoise, care sunt regiunile de debut pentru acest tip de productie. Aparuta in anii cicncizeci, ea a antrenat confiscare a 35 – 40 t0one de carne anual, in anii saizeci. Actualmente frecventa si importanta maladiei a fost mult diminuata.

Caracteristici

Leziunile sunt de extindere si de dimensiuni variabile in aceeasi masa musculara si se accentueaza in orele care urmeaza dupa taiere. Carnea devine galbuie ( un amestec de galben, gri si roz clar). Exudatia este importanta, interesand si zonele musculare invecinate. Consistenta este diminuata. Adesea se poate observa intre muschi o serozitate chihlimbarie, un infiltrat serohemoragic si foarte rar cateva focare hemoragice in muschi.

Localizari

Intinderea leziunilor este foarte variabila. Ea intereseaza cu prioritate:

Muschiul transvers pectoral, care prezinta leziuni cu atat mai vechi cu cat in alti muschi exista leziuni cu infiltrat fibros , chiar cu un adevarat edem muscular;

Muschiul lung dorsal, intre procesele spinoase ale vertebrelor lombare;



Intr-o faza mai avansata, sunt atinse musculatura toracica si cea fesiera.

Etiologie si patogenie

Fragilitatea musculara este determinata de factori genetici, alimentatie si modul de crestere. Animalele crescute si ingrasate in stabulatie fixa, cele care prin urmare nu au un antrenament la efort, sunt cele mai expuse la perturbari ale proceselor oxidative ale celulelor musculare. La acestea, toate agresiunile pot da nastere la degenerescente ( transport, diminuarea brutala a presiunii atmosferice, etc.).

Consecinte tehnologice

Inconvenientul acestor carnuri este acela ca pierd mult suc muscular, se retracta la gatit si devin dure.

Sanctiunea recomandata: confiscarea partilor atinse

f)        Miopatiile degenerative secundare

Reprezinta un grup minor in raport cu alte miopatii nutritionale. Au fost diagnosticate la toate speciile si la toate tipurile productive. Cand leziunile sunt recente, masele musculare sunt ramolite, decolorate, cu nuanta gri. Sunt acompaniate de rectii vasculare antrenand congestie si edem. Daca leziunile sunt mai vechi, apar procese de fibrozare, dand nastere la leziuni albicioase, dure, consistente. Acest tip de leziuni se poate localiza an diferite teritorii musculare ale carcasei sau in miocard.

Etiologie

Infectioasa: in caz de febra aftoasa exista leziuni degenerative si apoi fibroase ale miocardului si in masele musculare (mai ales in m. fesieri); in caz de tetanos leziunile se instaleaza intotdeauna in masele musculare de la baza membrelor sau pe gat.

In mioglobinuria paroxistica a ecvidelor apar teritorii degenerative in special ale maselor musculare fesiere.

La bovinele cu desmorexie, leziunile se instaleaza in masa crurala.

In cazul unor injectii intramusculare cu substante iritante.

Sanctiun recomandate

Sunt dependente de etiologie. Daca aceasta este periculoasa – confiscare totala. Daca etiologia este doar traumatica – confiscare partiala a zonei lezionate.

g)      Fibrolipomatoza

Aceasta nu este doar o degenerescenta ci, in plus, o reactie a celulelor interstitiale secundara fenomenului degenerativ; este o reactie inflamatorie celulara cu formarea de tesut conjunctiv fibros. Fibrolipomatoza poate rezulta ca urmare a unui fenomen inflamator traumatic sau poate sa corespunda uneoi miopatii primare la cal si uneori si la bovine.

Caracteristici

Animalul nu prezinta nici o manifestare clinica descoperindu-se paradoxal, o extindere mare a leziunilor de fibrolipomatoza la examenul post mortem. La suprafata, aspectul muschiului prezinta o alternanta de benzi rosii si galbene foarte neregulate ca latime.Pe sectiune muschiul are un aspect neregulat, cu plaje mai mult sau mai putin dure, elastice,rezistente, albe galbui, cu aspect grasos. Uneori poate fi atins tot muschiul.Intr-o prima faza fibrele musculare sunt inlocuite de tesut fibros care apoi este invadat de sesut gras – de unde denumirea de fibrolipomatoza.

Localizare

Leziunile pot fi mai mult sau mai putin extinse, dar exista zone de electie:

La cabaline – muschii cutanati ai trunchiului si m. pectorali, apoi m.lung dorsal si m. fesieri;

La bovine – masa musculara crurala si m. trapez.

Etiologie

Etiologia fibrolipomatozei primare este doar ipotetica. Dupa observatiile comerciantilor de cai, boala apare la caii cu o stare proasta de intretinere atunci cand sunt pusi la un regim de ingrasare fortata pentru taiere. Se nai evoca de asemenea tulburarile circulatorii, avand in secundar hipoxie musculara si un proces degenerativ.

Sanctiune recomandata

Pentru ca leziunile nu pun decat probleme organoleptice, se recomanda doar confiscare partiala a acestora.

TULBURARI ALE METABOLISMULUI GRASIMILOR

A.       Tulburari cantitative

Organe si subproduse de abator

Supraincarcarea grasa sau steatoza cu localizare esential hepatica, cu etiologie nutritionala legata de o alimentasie intensiva sau dezechilibrata este intalnita frecvent la mieii ingrasati in sistem intensiv. Ficatul este galben si de consistenta redusa. Mai este intalnit la vacile cu productii mari de lapte alimentate in exces cu glucide. Si la acestea ficatul devine de consistenta redusa friabil, decolorat. Acest tip de steatoza nu prezinta nici un risc pentru consumator, dar, la gatit, ficatul pierde grasimea.

Sanctiune recomandata

Confiscarea ficatului, eventual a rinichilor daca si acestia sunt afectati.

Carcasa

a) Obezitatea

Se caraczterizeaza printr-o acumulare considerabila de grasime in depozizte subcutanate (maniamente) sau interne (sublombare) si infiltartii musculare accentuate. In abator cea mai mare parte din grasimea de depozit la bovine este inlaturata in timpul fasonarii si finisarii carcasei, ceea ce reprezinta o importanta pierdere. Carnea, desi suculenta dupa gatit, nu este agreata de consumatori.

Sanctiune recomandata – consum fara restrictii.

b) Lipomatoza

Anomalia a fost observata la ecvide (mai frecvent la magari si catari decat la cai); masele musculare sunt atrofiate si puternic infiltrate cu grasime. Grasimea de acoperire este de asemenea in cantitate mare, depasind in unele locuri 5 – 8 cm grosime.

Sanctiune recomandata: confiscare totala.

c) Slabirea

Se manifesta prin absenta totala sau aproape totala a tesutului gras. Daca slabirea este asociata cu amiotrofie, este vorba despre casexie.

Nu mai exista nici un fel de grasime de acoperire si nici in muschi. Doar in marilre cavitati mai poate exista o cantitate redusa, sub forma unor filete sau granulatii de grasime. Daca tesutul muscular de la asemenea animale este expus la aer, poate fi confundat, datorita culorii anormale rosu brun, cu carcasele congestionate sau cu cele cu sangerare incompleta.

Din punct de vedere organoleptic, are loc o diminuare a suculentei si a savorii, dar, cu toate acestea, asemenea carnuri sunt preferate in industria mezelurilor, unde grasimea continuta si adaugata este de preferat sa fie cea de porc.

Etiologia este cel mai adesea fiziologica, prin urmare lipsita de risc. Ea poate fi datorata imbatranirii sau inexistentei unei perioade de ingrasare:

Vaci cu productie foarte mare de lapte, in perioada de insuficienta alimentara dre lunga durata;

Cai de sport si tauri de reproductie;

Caprele adulte si cele batrane.

B.       TULBURARI CALITATIVE

Legate de alimentatie

Compozitia depozitelor adipoase ale animalelor depind in mod direct de compozitia in acizi grasi a ratiei alimentare, in particular de raportul dintre cantitatea acizilor grasi saturati (cu 16 si 18 atomi de carbon) si cea a acizilor grasi mononesaturati (oleic) sau polinesaturati ( linoleic, linolenic). Acizii grasi saturati dau nastere la trigliceride solide, in timp ce acizii nesaturati, la aceeasi temperatura ambianta, formeaza trigliceride lichide. Acest raport va influenta prin urmare caracterele organoleptice, consistenta cat si capacitatea de oxidare a tesuturilor grase. Cand fractiunea acizilor grasi polinesaturati este normala grasimea este ferma, casanta la rumegatoare, cu rezistenta normala la oxidare. Cand cantitatea acizilor grasi nesaturati este mai mare, grasimea are consistenta moale, difluenta; in produsele de mezelarie asemena grasime oxideza repede.In mezelurile uscate grasimea este deja oxidata, ranceda inainte de faza de maturare si uscare. Ele vor avea o culoare gri galbuie, un miros picant care vor impiedica vanzarea.

Sanctiune recomandata: consum fara restrictii.

Citosteatonecroza

Mai este denumita si casexia uscata, desi termenul este impropriu pentru ca fenomenul a fost observat si la animale cu o stare de ingrasare convenabila.

Este intalnita in principal la ovine si la femelele adulte si batrane din specia bovina. Este rara, absenta chiar la alte specii. Intereseaza doar unele depozite adipoase si mai rar intreg tesutul gras.

La ovine : in grasimea de acoperire ( umar, gat, perete toracic) se observa mase de culoare cretacee sau ivorie si de consistenta uscata;

La bovine : grasimea perirenala si eventual grasimea de acoperire cu aspect cretaceu, grasimea perirenala cu aspect fainos, pulverulent.

La gatit, carnea are un gust de sapun foarte dezagreabil.

Acest caracter anormal este dat de o proliferare a adipocitelor si a celulelor conjunctiv, in care se observa cristale de acizi grasi. Este un fenomen de saponificare a trigliceridelor sub efectul lipazelor bacteriene.

Sanctiune recomandata

Indepartarea maselor adipoase atinse daca fenomenul este localizat.

Confiscare totala, daca modificarile sunt generalizate.

5.1.3. TULBURARI ALE METABOLISMULUI MINERAL

Leziunile rezultate in urma tulburarilor metabolismului mineral sunt rare. Pot fi descrise precipitarea sarurilor calcare si litiaze.

A.     Precipitarea sarurilor calcare

Calcinoze distrofice

Pot fi observate in unele focare de fibroza sau de necroza.

Saruri de fosfat de calciu precipitate in cicatrici chirurgicale vechi.

Sanctiune recomandata: confiscarea zonei

Precipitate calcare in focare de necroza date de tuberculoza

Sanctiune recomandata: confiscare in functie de tabloul lezional din tuberculoza.

Calcinoze metabolice

Pot fi rezultatul unei    hipervitaminoze D de origine alimentara sau terapeutica sau a unei hiperfunctii paratiroidiene.

Calcificari mezenterice la scroafe, apar fie sub forma unor conglomerate fie sub forma unor lame osoase pe mezenter.

Sanctiune recomandata: excizarea si confiscarea viscerelor abdominale.

Calcinoza generalizata a fost observata rar in Ungaria, Franta si Austria. Se caracterizeaza printr-o stare generala foarte proasta ( casexie ) a animalului, calcificare vasculara si pulmonara, la nivelul cardiac, tendoanelor, flaxurilor, care atrage o pozitie permanenta semiflexata.

Sanctiune recomandata: confiscarea cordului sau, in caz de casexie, confiscare totala.

B.     LITIAZA

Litiaza urinara – Este intalnita cel mai frecvent la miei. Etiologia este alimentara, observandu-se o hipertrofie importanta a ureterelor la iesirea din rinichi. Riscul este legat de retentia de urina, care conduse la un miros caracteristic, de urina, transmis carnii.

Sanctiune recomandata:

- In absenta mirosului de urina al carcasei se confisca doar rinichii.

- Daca mirosul de urina este prezent, confiscare totala.

Litiaza biliara este legata de prezenta calculilor in caile biliare.

Sanctiune recomandata: confiscarea ficatului.

C. AMILOIDOZA RENALA

Cei doi rinichi sunt hipertrofici si decolorati. Consistenta insa este normala sau usor crescuta. Este rezultatul acumularii unei proteine avand proprietatile tinctoriale ale amidonului. Adesea este confundata cu nefrita interstitiala cronica, care produce o crestere importanta a consistentei parenchimului renal. In ambele, conduita este identica.

Sanctiune recomandata: confiscarea rinichilor.

5.1.4. TULBURARI ALE METABOLISMULUI PIGMENTILOR SI COLORATII ANORMALE EXTRINSECI

Coloratiile anormale extrinseci sunt date fie de pigmenti exogeni fie de dezvoltarea de microorganisme cromogene.

A. CULOAREA normala a tesuturilor

La toate speciile tesutul conjunctiv este de culoare alba. Tesutul muscular si cel gras au culori variabile, in functie de specie.

La porc, carnea are culoare roz, rosu clar sau galbuie. Intotdeauna are un reflex irizat. Grasimea, dintre toate speciile4 de animale, este singura la care este realmente este alba.

La bovinele adulte destinate taierii coloratia normala a carnii este rosu viu ( ca sangele). Culoarea este cu atat mai deschisa cu cat animalele sunt mai tinere. Grasimea bovinelor de carne are o tenta galbuie sau ivorie.

La vitei muschii au o coloratie roz cu variatii mai mult sau mai putin importante. Grasimea este normala, ivorie, cu nuante de roz.

La cal, ca aspect general carnea are culoare rosie inchisa, intotdeauna mai inchisa decat la rumegatoare, cu variatii in functie de varsta cailor. Grasimea este in general galbena, de intensitate mai mare sau mai mica.

La rumegatoarele mici carnea are o culoare rosie franca, cu variatii in functie de varsta: rosu franc la oaie si miei ( mai inchisa sau mai deschisa la culoare, dupa varsta). Culoarea carnii de capra este intotdeauna mai inchisa. Grasimea la carnea de oaie este ivorie, pala la miei si mult mai mult sau mai putin galbena.

C.     modificari de culoare

1. Depigmentarea sau decolorarea

In cazul numeroaselor leziuni, depigmentarea sau decolorarea este un parametru de care se tine cont pentru diagnosticul lezional.(miopatii degenerative, degenerescente hepatice etc.).

Albinismul muscular este foarte rar observat, intotdeauna la bovinele de carne, in mod special la unele Rase de vaci, la care intervine un factor genetic. In ansamblu muschii sunt extrem de decolorati, asemanatori carnii de pasare. Carnea nu prezinta nici un fel de pericol, existand doar pericolul de a fi comercializata, in fals, ca si carne de vitel.



Sanctiune recomandata: confiscarea carcasei.

Coloratiile galbene

Coloratiile galbene pot avea cauze diferite:

Icter

Adipoxantoza

Hematurie esentiala

Coloratii medicamentoase.

a) Adipoxantoza   

Se traduce printr-o coloratia galbena a grasimii si doar a grasimii, de intensitate variabila, de la galben deschis la galben inchis. In general galbenul este cald, agreabil si intotdeauna omogen, chiar daca exista diferenta de nuanta intre galbenul grasimii de acoperire si cea din depozitele interne. Apare sistematic la bovine, cabaline si capre, mai rar la oi si este inexistenta la porc. Are origine alimentara, fiind legata de pigmentii liposolubili, de carotenoizi. Acestia, nefiind descompusi in totalitate la cal, bovine si capre, se acumuleaza in grasime. Intensitatea coloratiei creste odata cu varsta animalelor. La animalele de varsta foarte inaintata, acumularea carotenoizilor se asociaza cu o modificare structurala a tesutului adipos, care da o coloratie galben portocalie sau ocru ( adipoxantoza senila). Exista de asemenea un factor rasial, rasele perfectionate, ameliorate, fixeaza mai usor carotenoizii decat cele rustice.

La ovine, carotenoizii sunt in mod normal eliminati, dar adipoxantoza poate fi observata daca alimentatia este foarte bogata in carotenoizi si este asociata cu o deficienta genetica a enzimelor de oxidare si de transformare a carotenoizior. Se poate observa adesea o coloratie care pare a fi adipoxantoza. Este vorba de fapt de o acumulare a xantofililor si in particular a luteinei ( la miei si la iezi).

Porcii degradeaza carotenoizii si prin urmare nu prezinta niciodata adipoxantoza.

Adipoxantoza nu prezinta nici un pericol pentru consumator, dar ea antreneaza modificari organoleptice care pot deveni motiv de confiscare.

Sanctiuni recomandate:

Daca este vorba de porc – confiscari totale

La oi si in particular la miei, confiscari totale daca coloratia este perceptibila net.

b) Icterul

Icterul rezulta din acumularea de bilirubina provenind din degradarea de porfirinei si hemoglobinei. Coloratia galbena intereseaza toate tesuturile: cartilaginoase, osoase, musculare si nervoase.

Pe ansamblul carcasei, culoarea este foarte eterogena pe ansamblul carcasei, variind de la galben caracteristic icterului acut asociat cu un fenomen de congestie generalizata, rezultand o suprapunere de galben si de rosu (leptospiroza) cu un galben rece, pal, care evolueaza inspre tente verzui daca este expus la aer (bilirubina se oxideaza la biliverdina) in icterul subacut sau cronic.

Icterul poate fi regasit in toate tipurile de productie, cu o frecventa mai mare la ovine.

In caz de dubii intre adipoxantoza si icter, se examineaza:

Valvulele cardiace;

Endarterele si arterele medii (artera iliaca interna sau artera axilara).

Mucoasa bazinetului.

Aceste tesuturi sunt galbene doar in caz de icter.

In functie de etiologie, se disting tre tipuri de icter: icter prehepatic ( hemolitic), hepatic si post hepatic.

Icterul hemolitic este determinat de o hemoliza intensa care antreneaza o descarcare importanta de bilirubina in organism. Se caracterizeaza prin splenomegalie ca si consecinta a hiperhemolizei. Etiologic, cel mai adesea nu prezinta nici un pericol, daca este vorba de babesioze sau piroplasmoze, dar, daca este vorba de cauze nutritionale cum este intoxicatia cu cupru, sau de intoxicatii date de clostridii sau streptococi, atunci pericolul devine major.

Icterul hepatic sau hepatocitar este dat de o insuficienta hepatica functionala, cu tulburari de captare, de conjugare si de excretie a bilirubinei. In general acest tip de icter comporta un risc major, pentru ca este urmarea unor infectii hepatice ( cu salmonele, leptospire, etc.), sau a unui fenomen de toxiinfectie (enterotoxiemie) sau de intoxicatie. In general, in caz de icter hepatic, trebuie avuta in vedere posibilitatea unui risc major.

Icterul post-hepatic sau post hepatocitar mai este denumit si colestatic. Este determinat de o retentie a bilirubiei cauzata de o obstructie sau de o ocluzie a cailor biliare. Cauzele nu prezinta in general un pericol litiaza, hepatita interstitiala cu o fibrozare importanta a cailor biliare, sau o obstructie a cailor biliare cu paraziti (distomatoza, ascaridioza). Compresiunile asupra canalelor biliare pot fi insa determinate si in caz de tuberculoza sau leucoza.

Sanctiuni recomandate: depind de existenta riscului pentru consumator cat si de intensitatea modificarilor organoleptice ( intensitatea culorii ).

Daca icterul are o etiologie periculoasa, se impune confiscare, determinata de etiologia icterului, care in acest caz nu reprezinta decat o caracteristica a tabloului lezional.

In absenta riscului etiologic, daca intensitatea culorii galbene este marcata, se impune confiscare, justificata de icterul dat de ( cauza icterului).

In absenta riscului etiologic, daca modificarea de culoare este de slaba intensitate, nu se impun confiscari.

In absenta riscului etiologic, daca modificarea de culoare este medie, intermediara, carnurile se pun sub sechestru, la rece, timp de 24 de ore. In contact cu aerul bilirubina se oxideaza la biliverdina, dobandind reflexe verzui ale carcasei. Daca aceste reflexe sunt bine evidentiate confiscare totala. Daca lipsesc fara restrictii in consum.

c). Hematuria esentiala

Hematuria esentiala sau cistita cronica hemoragica a bovinelor este produsa de Cornul secarei.Este intalnita in cateva regiuni cu terenuri sarace in elemente minerale. Este o afectiune cronica, nepericuloasa, care sta la originea unei anemii si a unei casexii, cu leziuni renale si vaezicale caracteristice: acumularea unei magme muco – sangvinolente in bazinet si limfonoduri, rosu inchis pana la brun pe mucoasa vezicala. Este posibila si colorarea in galben deschis a oaselor, in special a vertebrelor sacrale.

Sanctiune recomandata: Confiscare totala, din cauza casexiei si a anemiei.

d) Coloratiile medicamentoase

Rezulta din fixarea substantelor active sau a adjuvantilor. Coloratiile straine nu sunt neaparat galbene, dar galbenul este culoarea care da cele mai mari probleme pentru diagnosticul diferential. In cele mai dese situatii coloratia este localizata, in centrul locului unde a fost facuta injectia, dar ea poate fi generalizata daca inocularea a fost facuta intraperitoneal sau intravenos. In icter, dimpotriva, mucoasele nu sunt niciodata colorate.

Principalele medicamente incriminate sunt:

Acridina si derivatii sai, utilizati in tratamentul catorva maladii parazitare;

Fenotiazina si derivatii, cafre dau un metabolit, tionolul, colorat in galben oranj;

Clortetraciclinele, care antreneaza o coloratie persistenta;

Nitroxinil (Dovenix), cu o mare putere de colorare.

Persistenta acestor coloratii in tesuturi este estimata la cca. trei saptamani. Conduita trebuie sa tina cont de etiologie, de caracteristicile substantei chimice injectate si de caracteristicile oranoleptice ale carnii.

Sanctiune recomandata

Coloratiile generalizate sau asociate cu leziuni ale unei afectiuni prezentand risc, impun confiscare totala (indiferent daca este vorba de coloratii medicamentoase sau de alta origine).

Coloratiile regionale sau localizate confiscare totala daca exista certitudinea originii medicamentoase, daca nu, confiscare larga a regiunii afectate (datorita coloratiei anormale).

Coloratii brune sau negre

a) Antracoza

Produce o liziera de culoare neregulata intre corticala si medulara nodulilor limfatici la bovine. Pulberile patrunse pe cale pulmonara sunt antrenate in curentul limfatic si se acumuleaza in corticala limfonodulilor, care dobandesc o culoare negricioasa densa sau pichetata. Nu exista nici un fel de risc patologic pentru consumator.

Sanctiune recomandata: Nu se impune nici un fel de sanctiune; ganglionii vor fi confiscati de catre personalul sanitar    veterinar.

b) Hemosideroza

Este determinata de catabolismul hemoglobinei , prin urmare consecutiv degradarii hematiilor si a hemoglobinei. Localizarea cea mai frecventa este in limfonoduli, ca urmare a unei adenite congestive sau hemoragice. Se traduce printr-o coloratie rosie, de vin vechi, a suprafetei sectionate a limfonodulilor. Nu trebuie confundata cu o adenita congestiva sau congestiv hemoragica, care semnifica un fenomen patologic in plina evolutie. Limfonodulii prezina in acest caz caracteristicile unei adenite acute, adica hipertrofie, ramolisment si caracter exudativ pe sectiune. In caz de hemosideroza limfonodulii au aspect normal sau sunt usor hipertrofiati.

Sanctiune recomandata: nici o sanctiune

c) Melanoza

Din punct de vedere etiologic, exista doua tipuri: melanoza congenitala (infiltratia melanica) si melanoza tumorala.

Melanoza congenitala (infiltratia melanica)

Reprezinta o anomalie de organogeneza cu proliferarea melanocitelor in tesutul conjunctiv si cu o hiperproductie de melanina a acestor melanocite. A fost observata mai ales la rumegatoarele tinere si mai rar la cai sau la porci. Apare extrem de rar la adulti, crezandu-se ca dispare cu inaintarea in varsta.

Se prezinta sub forma unei melanoze difuze a unor tesuturi ( seroase, meninge, tesut conjunctiv, periost), sub forma unui pichetaj negru stralucitor, de intindere foarte variata sau sub forma de melanoza maculata a unor organe, aparand ca niste zone de culoare neagra stralucitoare perfect circumscrise, de marime variabila si de consistenta normala. Pot fi intalnite pe suprafata si in interiorul plamanilor, ficatului, si eventual, dar foarte rar, pe splina si rinichi. Aceste leziuni se instaleaza intr-o anumita ordine: infiltratia difuza afecteaza in primul rand meningele si seroasele, apopi tesutul conjunctiv si in final periostul (stadiu in care se considera ca intregul organism este atins. Nu prezinta pericol, dar degradeaza oranoleptic tesuturile atinse.

Sanctiuni recomandate

Daca leziunile sunt extinse, generalizate, situatie rar intalnita, confiscare totala;

Daca pigmentatia afecteaza doar zone de pe carcasa – confiscarea acestora;

Confiscarea organelor afectate, in situatia in care doar ele sunt atinse.

Melanoza tumorala

Este intalnita mai ales la caii suri si la cei albi, dar poate afecta toate rasele de cai si chiar alte specii. La caii adulti si la cei batrani, prezenta de mase tumorale negre, stralucitoare, localizate pe plafonul bazinului si in regiunea perianala, denota prezenta unor tumori primitive care se vor extinde pe carcasa la nivelul cavitatii abdominale, sub muschii romboidali, pe viscere (ficatul si splina sunt hipertrofiate, boselate). Leziunile se gasesc si in plaman. Pentru depistarea leziunilor de melanoza tumorala la cai, este necesara examinarea atenta, prin inspectie si sectionare, a limfonodulilor subscapulari.

In cazuri rare, la bovine, se pot observa, pe seroase si in limfonoduli, leucomelanoame.

Sanctiuni recomandate

daca este vorba de o singura leziune, primara – confiscarea regiunii afectate;

daca se constata metastaze – confiscare totala;

e)      Porfiriile (osteocromatoze sau hematocromatoze)

Reprezinta acumulari de porfirine ca urmare a tulburarilor de sinteza a hemului. La bovine si la porc sunt cel mai adesea de origine congenitala. Cel mai frecvent sunt intalnite la bovine, sub forma unei coloratii brun ciocolatii, cu localizare , totdeuna, osoasa, rar in alte tesuturi sau organe. Fenomenul este lipsit de risc, asa incat nu justifica decat confiscari partiale. Exista o forma particulara, destul de frecventa la bovinele adulte, cu localizare renala, numita „rinichi de abanos”, in care corticala celor doi rinichi este colorata, dar carcasa nu prezinta nici o modificare, ceea ce justifica doar confiscarea celor doi rinichi.

Sanctiuni recomandate

Confiscarea teritoriilor afectate;

Daca este vorba de localizare osoasa – dezosare, cu eliminarea oaselor, restul fara restrictii in consum.

f)       Cromatolipoidoza (lipofuscinoza)

Este determinata de tulburarea metabolismului acizilor grasi nesaturati. Exista doua forme:

Atrofia bruna, cu localizare in principal musculara;

Ceroidoza, caracterizata printr-o coloratie bruna sau brun roza a depozitelor adipoase. Grasimea ramane moale datorita scaderii proportiei de acizi grasi saturati, in favoarea cresterii proportiei celor nesaturati. Coloratia anormala este determinata de peroxidarea acizilor grasi nesaturati.

Aparitia sa are cauze diferite:

La ovine, este legata de un caracter ereditar, dar si de o ratie bogata in acizi grasi nesaturati; Cel mai adesea sunt afectati berbecutii proveniti din aceeasi crescatorie, sau loturile de miei care au origine genetica comuna. Modificarea apare intotdeauna la nivelul grasimii de acoperire.

La porci, modificarea apare la cei hraniti cu faina de peste degresata, coloratia cea mai pronuntata instalandu-se la grasimea abdominala.

Modificarea a fost constatata si la pui.

Sanctiune recomandata: confiscare totala.

4. Coloratiile verzi

Pot avea intensitate variabila, de la verde deschis la verde brun, inchis, intotdeauna localizate si corespunzand unei infiltratii de polinucleare de eozinofile, semnaland o leziune de origine parazitara. Pot exista trei localizari: pulmonare, limfonodulare si in ,masele musculare.

Localizari pulmonare

Sunt caracteristice pentru vitei, dar pot fi intalnite eventual si la porc. Coloratia verzuie, clara, intereseaza tesutul conjunctiv interlobular. Informeaza despre existenta foarte probabila a unei parazitoze ( ascaridioza sau strongiloze).

Sanctiune legala: confiscarea pulmonilor.

b) Localizari limfonodulare

Coloratia la nivelul limfonodulilor hepatici, mezenterici, pulmonari, este mai intotdeauna brun verzuie, asociata cu o hipertrofie a acestora si o adenita de tip subacut, definita ca adenita subacuta, eozinofilica parazitara (in particular produsa de fascioloza si de esofagostomoza)



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 995
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site