CATEGORII DOCUMENTE |
Aeronautica | Comunicatii | Electronica electricitate | Merceologie | Tehnica mecanica |
DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE INFLUENTA A MASELOR IN MISCAREA DE ROTATIE ALE AUTOVEHICULULUI
1. Scopul lucrarii
Determinarea coeficientului de influenta a maselor subansamblelor aflate in miscare de rotatie ale unui autovehicul, prin masurarea directa a momentelor de inertie mecanice ale acestora.
2. Materiale necesare
.Piesele si subansamblele principale ale autovehiculului, aflate in miscare de rotatie (arbore cotit, volant, ambreiaj si roata);
.Stand pentru determinarea momentului de inertie mecanic;
.Cronomentru.
3. Principiul metodei si modul de lucru
Coeficientul de influenta a maselor subansamblelor aflate in miscare de rotatie ale unui autovehicul, (δ), este utilizat la calculul rezistentei la demarare (Rd), cu ajutorul relatiei:
(1)
In cazul unei transmisii mecanice in trepte, cu ambreiaj mecanic, coeficientul de influenta a maselor in miscare de rotatie ale unui autovehiculm care ruleaza intr-o anumita treapta de viteze, se calculeaza cu relatia:
(2)
in care
Ga este greutatea autovehiculului, in N;
Im - momentul de inertie mecanic atat pentru piesele
motorului (arbore cotit si volant), cat si pentru
ambreiaj, in kgm;
ΣIr - suma momentelor de inertie mecanice ale rotilor
autovehiculului, in kgm;
rr - raza de rulare a pneului ce echipeaza autovehiculul
respectiv, in m;
- randamentul transmisiei (la puterea +1 pentru
regimul de tractiune si la puterea -1 pentru regimul
de franare);
it - raportul total de transmitere, care se calculeaza cu
relatia: , unde
isk - raportul de transmitere al schimbatorului de viteze,
in treapta k;
i0 - raportul de transmitere al transmisiei principale.
Valorile rapoartelor de transmitere ale transmisiei autovehiculului se pot afla din cartea sa tehnica, iar valoarea randamentului transmisiei se adopta conform recomandarilor din literatura de specialitate.
Raza de rulare a pneului se poate determina fie consultand STAS-ul anvelopei respective, fie prin masuratori directe asupra pneului montat la autovehicul.
Pentru determinarea momentelor de inertie mecanice ale pieselor aflate in miscare de rotatie se va utiliza metoda suspendarii trifilare, a carei schema de principiu este prezentata in figura 1.
Standul de masurare este alcatuit dintr-un cadru, pe care este fixata, la partea superioara, placa de baza, 1. Prin intermediul a trei piese se
incastreaza, in punctele A, B si
C situate echidistant pe placa de
baza, cele trei fire de
suspendare, 2. In partea
inferioara a firelor, in punctele
M0, M1, M2 cu ajutorul unor
dispozitive special concepute,
se prinde piesa sau
subansamblul de masurat, 3.
Trebuie avut in vedere faptul ca
atat punctele de prindere
superioare (A, B, C), cat si cele
inferioare(M0, M1, M2) sa fie
amplasate echidistant fata de
Fig. 1-Schema de principiu pentru determinarea centrul de rotatie al piesei
momentului de inertie mecanic al unei piese realizarea razelor R si r).
(subansamblu) prin metodata suspendarii trifilare
Dupa realizarea pozitiei de echilibru a piesei suspendate, se executa o mica rotatie a piesei sub un unghi θ (maxim 56s), dupa care se lasa libera piesa sa oscileze. Cu ajutorul cronometrului se moasoara perioada micilor oscilatii (T), prin intermediul careia se poate calcula momentul de inertie mecanic al piesei respective cu relatia:
(4)
in care: T este perioada unei mici oscilatii complete, in sec.;
m - masa piesei, in kg;
R, r - razele de suspendare ( de prindere) ale piesei, in m;
nf - numarul de fire de suspendare utilizate (nf=3);
df, l - diametrul, respectiv lungimea, firului de suspendare, in m;
G - modulul de elasticitate transversal al materialului firelor de
suspendare, in N/m.
Pentru stabilirea cat mai precisa a perioadei unei mici oscialtii, se va masura timpul total (ti) al unui numar (Ni) de oscilatii complete, dupa care, pentru fiecare piesa, se vor executa mai multe masuratori (n). Perioada medie a micii oscilatii complete, utilizata in relatia (4), este data de relatia:
4. Rezultatele masuratorilor si prelucrarea datelor
Centralizarea valorilor timpilor cronometrati pentru determinarea perioadei micilor oscilatii ale pieselor si subansamblelor avute in vedere se face in tab. 1.
Cunoscand apoi valorile razelor punctelor de prindere (r, R), precum si dimensiunile, numarul si modulul de elasticitate transversal al firelor de suspendare (df, l, nf, G), se calculeaza momentul de inertie mecanic cu ajutorul relatiei (4), iar rezultatele se vor centraliza in tab. 2.
Cu valorile astfel obtinute, la care se adauga datele constructive cunoscute pentru autovehiculul respectiv (Ga,it,ηt,rr), prin intermediul relatiei (2) se determina, in final, valorile coeficientului de influenta a maselor in miscare de rotatie, in functie de treapta de viteze si de regimul de miscare al autovehiculului. Rezultatele se vor centraliza in tab. 3.
Tab 1 - Determinarea perioadei micilor oscilatii ale pieselor si
subansamblelor principale aflatein miscarea de rotatie in
transmisia autoturismului ..
n Subans. |
, sec. |
|||||
ti/Ni |
ti/Ni |
ti/Ni |
ti/Ni |
ti/Ni |
||
Arbore cotit cu volant | ||||||
Ambreiaj ans. |
|
|||||
Roata ans. |
Tab. 2 - Determinarea momentelor de inertie mecanice ale pieselor si
subansamblelor principale aflate in miscare de rotatie in
transmisia autoturismului Dacia 1310 Break
Subansamblul |
m, kg |
, sec |
R, m |
r, m |
I, kgm |
ΣI, kgm |
Arbore cotit cu volant |
Im=0,094 |
|||||
Ambreiaj ans. | ||||||
Roata ans. |
ΣIr=0,444 |
Tab. 3 - Valorile coeficientului de influenta a maselor in miscare de rotatie din transmisia autoturismului Dacia 1310 Break
Regim de deplasare |
Tractiune
|
Franare
|
||||||
Treapta de viteze |
I |
II |
III |
IV |
I |
II |
III |
IV |
δk |
5. Concluzii si observatii
Erorile aparate sunt ca urmare a inexactitatii masuratorilor si a aproximarilor facute in calculul matematic.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1815
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved