Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Instalatia pneumatica - troleibuz

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Masina asincrona: Statorul, Rotorul
DEFINIREA PARAMETRILOR MECANO - GEOMETRICI AI ROBOTILOR
PROIECT LA SCULE ASCHIETOARE: BROSA
POMPA DE TRANSFER COMBUSTIBIL
Clasificarea automobilelor
TENSIUNI SI DEFORMATII ELASTO – PLASTICE IN MEDIILE CU FISURI
POMPE CENTRIFUGE - Constructia pompelor centrifuge
Metode de investigare si analiza in econologia metalurgica
Dimensionarea orificiilor de
Sisteme electromecanice - Structura generala si bilantul energetic

Instalatia pneumatica - troleibuz

Este destinata sa asigure functionalitatea vehiculului in tot ansamblul acestuia.




1. Descrierea aparatelor componente

Potrivit schemei pneumatice prezentate, aceste aparate vor fi enumerate in continuare.

– Compresorul.

– Condensor.

– Supapa de reglare si purjator.

– Valva de protectie si distributie.

– Rezervor pentru frana puntii din fata.

– Rezervor pentru frana puntii din spate.

14 – Rezervor pentru servicii auxiliare.

17 – Rezervor pentru detenta.

23 – Priza pentru frana de mana.

25 – Priza pentru alimentarea cu aer a vehiculului.

26 – Valva franei de serviciu (pedala de frana).

30 – Valva pentru descarcare rapida a franei cu resort.

31 – Valva pentru descarcare rapida a franei puntii din fata.

36 – Cilindrul franei puntii din fata.

37 – Discurile de frana.

39 – Valva releului de pilotare.

48 – Priza de presiune pentru cilindrii puntii din fata.

50 – Cilindri dubli pentru frana puntii din spate.

55 – Robinetul franei de mana (cu resort).

64 – Supapa cu dublu sens pentru comanda franei puntii din spate.

69 – Supapa de sens unic pentru frana de mana.

80 – Electrovalve ABS contra blocarii rotilor (49EV1, 49Ev2, 49EV3, 49EV4).

81 – Supapa cu dublu sens pentru frana punti din fata.

82 – Supapa cu dublu sens pentru frana cu resort.

83 – Supapa cu dublu sens pentru frana punti din spate.

84 – Supapa de evacuare rapida pentru BBS.

85 – Supapa de reductie 2,8 bar pentru BBS.

86 – Supapa de reductie 8 bar pentru servicii auxiliare.

87 – ventil electropneumatic pentru BBS

Figura 17. Instalatia pneumatica Presostatele

B – Indicator electric analogic de presiune pentru aerul debitat de compresor.

E – Presostat pentru aerul de alimentare a pedalei franei de pe puntea din spate si valva de pilotare 5,2 bar.

D – Presostat pentru aerul de alimentare a pedalei franei de pe puntea din fata 5,2 bar.

Q – Presostat pentru aerul de comanda a franei de pe puntea din spate 0,5 bar.

H – Presostat pentru aerul de alimentare a franei de mana 5.2 bar.

P – Presostat pentru aerul de alimentare cilindrului franei de mana 0,7 bar.

K – Presostat pentru aerul de alimentare a serviciilor auxiliare 5,2 bar.

Prize de aer

PP01 – priza alimentare cu aer a pedalei pentru frana puntii din fata.

PP02 – priza alimentare cu aer a cilindrilor pentru frana puntii din fata.

PP03 – priza alimentare cu aer a pedalei pentru frana puntii din spate.

PP04 – priza alimentare cu aer de comanda pentru frana puntii din spate.

PP05 – priza alimentare cu aer cilindrilor franei cu resort.

PP06 – priza alimentare cu aer a cilindrului dreapta pentru frana puntii din spate.

PP07 – priza alimentare cu aer a cilindrului stanga pentru frana puntii din spate.

Bornele aparatelor pneumatice

Borna 1 – alimentare.

Borna 2 – utilizatori aparate.

Borna 3 – iesiri.

Borna 4 – servicii auxiliare.

Culorile conductelor

10 – 19 verde – frana cu resort.

20 – 29 portocaliu – frana puntii din fata.

30 – 39 albastru – frana puntii din spate.

40 – 49 maro – servicii auxiliare.

1. Compresorul.

Are rolul de a prepara aerul absorbit din exterior pe care il comprima pana la 12,2 bar. Antrenarea lui se face de catre un motor electric de 4 KW alimentat la 3x380 Vca, de la convertorul static si conectat in stea. Odata cu punerea sub tensiune a convertorului (adica odata cu conectarea intrerupatorului automat), motorul electric al compresorului este pus sub tensiune.

Pentru a evita incarcarile si descarcarile fortate ale convertorului static, motorul compresorului functioneaza permanent. La atingerea presiunii de 12,2 bar, aerul este evacuat in atmosfera, astfel incat presiunea sa se mentina intotdeauna constanta si sa nu depaseasca aceasta valoare.

Compresorul este de tip centrifugal, livrat odata cu vehiculul de firma IRISBUS, si se afla in spatele vehiculului.

2. Uscatorul de aer

Are rolul de uscarea a aerului comprimat de compresor. Se afla plasat sub sasiu imediat dupa puntea spate.

Supapa de reglare si purjare (vezi figura )

La atingerea presiunii de 12,2 bar aceasta supapa permite evacuarea aerului din rezervorul de 0,7 l plasat in fata acestuia, ducand astfel la eliminarea impuritatilor.

Supapa mai are rolul de mentinere constanta a presiunii aerului comprimat intre 12,2 si 9 bar, surplusul de aer fiind evacuat in atmosfera fara a se opri compresorul.

Se afla plasat sub sasiu inaintea puntii din spate.

Supapa de siguranta este reglata la 15,5 bar.



4. Valva de protectie si distributie

In aceasta intra aerul comprimat produs de compresor si este distribuit spre toti consumatorii intr-o anumita ordine. Mai este denumit si ventil de protectie. In acesta intra conducta de alimentare cu aer comprimat si ies conductele spre cele 4 consumatoare de aer. Acest ventil este plasat in dreapta vehiculului sub sasiu langa puntea din spate.

Cele 4 circuite sunt alimentate intr-o anumita ordine cronologica.

La inceput sunt alimentate circuitele 21, 22 si 24 si se deschid la presiunea de 7 bar. Se alimenteaza apoi circuitul 23 care deschide la presiunea de 7,3 bar.

Presiunea statica de inchidere pentru toate circuitele este de 4,5 bar.

5. Rezervorul pentru frana puntii din fata

Are o capacitate de 20l, este primul umplut in ordinea ierarhica si se afla sub sasiu in fata vehiculului.

La iesire aerul trece prin doua conducte distincte:

una care duce la pedala de comanda a franei puntii din fata (pedala);

una care duce priza de alimentare din fata vehiculului PP01.

6. Rezervorul pentru franarea puntii din spate

6re o capacitate de 30 l si este primul umplut in ordinea ierarhica dupa pornirea compresorului. Din el aerul se ramifica printr-un T-eu, in doua directii:

la valva de protectie si distributie pozitia 8;

la releul de pilotare al franei de pe spate, pozitia 39.

Rezervorul este tampon si alimenteaza cilindrii dublii ai franei puntii din spate. Este plasat in spatele vehiculului in partea dreapta langa valva de protectie si distributie

7. Rezervorul pentru servicii auxiliare (perne, usi, BBS, claxon si scaun sofer)

Are o capacitate de 30 l si se alimenteaza la depasirea presiunii de 7 bar.

Pe aceeasi parte cu intrarea se afla si conducta de iesire cu 3 T-euri de unde se ramifica in:

pernele pneumatice ale suspensiei.

instalatia de comanda a usilor (si rearmarea acestora), scaun si claxon (printr-o supapa de reductie la 8 bar);

instalatia de alimentare a franei de stationare BBS (printr-o supapa de reductie la 2,8 bar);

8. Rezervorul pentru detenta

Are o capacitate de 0,7l si are rolul de a facilita purjarea si curatarea impuritatilor din aerul aspirat de compresor. In acelasi timp permite destinderea aerului dupa comprimare deci o usoara racire a acestuia.

9. Priza de alimentare cu aer a franei de mana

Permite alimentarea cu aer a cilindrilor franei cu resort in situatia cand aceasta ramane blocata (la remorcarea vehiculului in cazul unor defecte) sau masurarea presiunii aerului din acesti cilindri (presiune prezenta si la presostatul P adica 16p2 din schema electrica).

10. Priza de alimentare cu aer a vehiculului

Prin priza 23 se alimenteaza intreg vehiculul atunci cand acesta este remorcat. Este plasata in fata vehiculului sub sasiu.

Valva de franare principala

Este plasata in fata vehiculului si este actionata direct de catre pedala de frana prin mecanismul corespunzator.

Este prevazuta cu doua circuite distincte.

Fiecare circuit este alimentat din rezervorul propriu (11 si 12), iar prin apasarea pedalei se trimite aer comprimat in cilindrii puntii de pe fata si aer de comanda la releul de frana (39) al puntii de pe spate.

Cele patru circuite (doua de intrare si doua de iesire) pot fi masurate cu ajutorul unor manometre (sau pot fi alimentate) prin intermediul prizelor PP01 – PP04, plasate in partea dreapta fata a vehiculului.

Prin intermediul unui mecanism si a unui potentiometru, se transmite un semnal analogic spre multiplex, proportional cu unghiul de apasare al pedalei.

12. Valva pentru descarcarea rapida a franei cu resort

Este montata pe circuitul de aer intre valva releului de pilotare 39 (respectiv robinetul franei cu resort 55) si cilindrii franei cu resort.

In momentul in care valva releului de pilotare 39 sau robinetul 55 golesc aerul din conducta 12A (adica comanda intrarea in actiune a franei cu resort), aceasta valva 30, descarca rapid aerul din cilindrii franei cu resort.

1 Valva pentru descarcarea rapida a franei puntii din fata

Este montata pe circuitul de aer intre supapa cu dublu sens 81 si cilindrii franei puntii din fata.

In momentul in care robinetul franei de serviciu 26 sau electroventilul BBS (54EV2), golesc aerul din conducta 21A respectiv 45B (adica comanda defranarea puntii din fata a vehiculului), aceasta valva 31, descarca rapid aerul din cilindrii franei puntii din fata.

14. Cilindrii franei din fata

Primesc aerul din robinetul franei de serviciu 26 si de la electrovalva BBS (54EV2). In traseul spre cilindri aerul trece si prin ventilele ABS pentru protectia contra blocarii rotilor.

Cei doi cilindrii ai franei din fata lucreaza singular actionand individual asupra garniturilor de frecare.

15. Discurile de frana ale puntii din fata

Au rolul de a obtine cuplul de franare impreuna cu garniturile de frecare si de inmagazinare a caldurii rezultate in urma frecarii dintre disc si garnituri.

16. Valva releului de pilotare al franei puntii din spate

Se afla in apropierea puntii din spate.

Este alimentat direct din rezervorul propriu de 30 l (pozitia 12 al franei spate), pe intrare 1, iar comanda o primeste de la valva de franare principala (pozitia 26) pe intrarea 2. Aceasta comanda are doua circuite pentru situatia in care un circuit se blocheaza.




Iesirile 41 si 42 ajung la cilindrii franei de pe spate (circuitul 35G), respectiv la cilindri franei cu resort circuitul 12A. In acest fel, in timpul franarii vehiculului daca dintr-un motiv oarecare a fost comandata frana cu resort, prin circuitul 12A se alimenteaza cilindrii acesteia, deci se elimina posibilitatea functionarii franei cu resort odata cu frana puntii din spate.

La defranare prin eliminarea presiunii de comanda din circuitul 2, valva 39 permite evacuarea rapida in atmosfera a aerului din cilindrii de frana prin iesirea

17. Priza pentru alimentarea cilindrilor de frana a puntii din fata

Montata cate una pe fiecare cilindru, acestea permit verificarea presiunii aerului in cilindrii de frana, sau permit alimentarea cu aer de la o sursa exterioara.

Cilindrii dubli pentru frana puntii din spate

Se compun din cilindrii franei cu resort si cilindrii franei puntii din spate.

Cilindrii franei cu resort primesc alimentare prin supapa cu dublu sens pe doua cai. Una direct din robinetul franei de mana pozitia 55, iar cealalta prin valva releului de pilotare 39 atunci cand are loc o comanda a franei de serviciu). In traseul spre cilindri aerul trece si prin ventilul pentru descarcare rapida pozitia 30.

Cilindrii franei de serviciu primesc alimentarea de la valva releului de pilotare pozitia 39 prin supapa cu doua cai. Cei doi cilindrii lucreaza combinat, actionand asupra garniturilor de frecare.

Presiunea aerului in cilindrii franei de serviciu duce la franarea vehiculului, iar prezenta aerului in cilindrii franei cu resort duce al defranarea vehiculului.

Frana de mana se mai numeste si frana cu resort, pentru ca un resort mentine apasati sabotii, deci vehiculul franat. Defranarea se face prin comanda manuala, cand se permite aerului sa intre in cilindru. Acesta comprima resortul si duce la eliberarea franei (defranare).

Tija de actionare a sabotilor este comuna cu a cilindrilor de frana.

Frana cu resort actioneaza numai cu cei doi cilindrii pentru rotile din spate.

19. Maneta pentru comanda franei de mana

Este un robinet care inchide sau deschide trecerea aerului comprimat de comanda spre cilindrii franei cu resort . Se afla in stanga soferului langa fereastra.

Pozitia normala de functionare in tractiune este cu maneta indreptata in fata, care corespunde trimiterii aerului spre cilindrii franei cu resort, prin comprimare carora are loc defranarea vehiculului.

20. Supapa cu dublu sens

Prin cele doua intrari (de la pedala franei si de la BBS), aerul ajunge pe intrarea de comanda 2 a valvei releului de pilotare pozitia 39. In acest fel este selectata comanda franarii vehiculului ori din pedala ori din electrovalva BBS.

21. Supapa de sens unic

Permite trecerea aerului din valva de preselectie spre robinetul frane cu resort doar intr-un singur sens.

22. Ventil electropneumatic ABS

Are rolul de protectie impotriva blocarii rotilor in timpul franarii. Functioneaza prin eliminarea in atmosfera, partial sau total, a aerului din cilindrii de frana. Din punct de vedere constructiv se ala cate unul pe fiecare cilindru de frana.

2 Supapa cu dublu sens pentru frana puntii din fata

Permite selectarea aerului pentru franarea puntii din fata atat de la pedala de frana cat si de la BBS.

24. Supapa cu dublu sens pentru frana cu resort

Permite selectarea aerului pentru defranarea franei cu resort, atat de la robinetul franei de mana, cat si de la valva releului de pilotare 39.

25. Supapa cu dublu sens pentru frana puntii din spate

Permite selectarea aerului pentru franarea puntii din spate atat de la valva de pilotare pozitia 39, cat si de la RSR (49EV6).

26. Valva pentru descarcare rapida a franei BBS

Este montata pe circuitul de aer intre electroventilul pozitia 87 (54EV2) si cele doua circuite de franare ale puntii din fata respectiv spate.

In momentul in care electroventilul pozitia 87 goleste aerul din intrarea 1, atunci are loc evacuarea rapida in atmosfera a aerului di cele doua circuite comandate 21 si 22, ducand astfel implicit la defranarea vehiculului.

27. Supapa de reductie a presiunii aerului la 2,8 bar pentru BBS

Reduce presiunea aerului din circuit la 2,8 bar. Aceasta presiune se foloseste la alimentarea cilindrilor de frana la o presiune de 2,8 bar.

28. Supapa de reductie a presiunii aerului la 8 bar pentru serviciile auxiliare

Reduce presiunea aerului din circuit la8 bar. Aceasta presiune se foloseste la alimentarea usilor, claxonului, scaunului pentru sofer si rearmarea alimentarii usilor la o presiune de 2,8 bar.

29. Ventil electropneumatic pentru BBS

Permite trecerea aerului comprimat atat spre cilindrii franei puntii din fata cat si spre cilindrii franei puntii din spate. Este comandata de catre multiplex printr-un buton de pe panoul de bord cat si de catre microprocesorul instalatiei de tractiune.

30. Presostat pentru aerul din cilindrii franei puntii din fata transmis de BBS

La atingerea presiunii de 0,7 bar transmite un semnal „1” spre multiplex. Este plasat in fata vehiculului sub sasiu. In acest fel se aprinde lampa 54h1 care semnalizeaza starea franata a vehiculului prin BBS.

31. Presostate de pe valva de protectie si distributie

B – Indicator electric analogic de presiune pentru aerul debitat de compresor. Alimenteaza aparatul indicator al presiunii aerului debitat de compresor.

E – Presostat pentru aerul de alimentare a pedalei franei de pe puntea din spate si valva de pilotare. La atingerea presiunii de 5.2 bar transmite spre multiplex un semnal „0” (16p5).

D – Presostat pentru aerul de alimentare a pedalei franei de pe puntea din fata. La atingerea presiunii de 5,2 bar transmite spre multiplex un semnal „0” (16p6).

Q     – Presostat pentru aerul de comanda a franei de pe puntea din spate. La atingerea presiunii de 0,5 bar in circuitul de comanda al franei puntii de pe spate, transmite spre multiplex un semnal „1” (16p1). In acest fel multiplexul comanda aprinderea lampilor rosii de stop din spatele vehiculului

H     – Presostat pentru aerul de alimentare a franei de mana. La atingerea presiunii de 5.2 bar in circuitul de alimentare al robinetului franei cu resort transmite un semnal”0” spre multiplex (16p4).

P     – Presostat pentru aerul de alimentare cilindrului franei de mana. La atingerea presiunii de 0,7 bar transmite un semnal „1” spre multiplex (16p2).

K     – Presostat pentru aerul de alimentare a serviciilor auxiliare. La atingerea presiunii de 5,2 bar la serviciile auxiliare, transmite un semnal „0” spre multiplex (16p3).



32. prizele de aer

Sunt plasate sub vehicul in fata partea stanga, sunt in numar de sapte si se compune din o supapa care permite:

montarea unui instrument de masura;

alimentarea de la o conducta exterioara;

golirea aerului prin apasarea ventilului.

Cele sase destinatii ale prizelor de aer sunt urmatoarele:

PP01 – priza alimentare cu aer a pedalei pentru frana puntii din fata.

PP02 – priza alimentare cu aer a cilindrilor pentru frana puntii din fata.

PP03 – priza alimentare cu aer a pedalei pentru frana puntii din spate.

PP04 – priza alimentare cu aer de comanda pentru frana puntii din spate.

PP05 – priza alimentare cu aer cilindrilor franei cu resort.

PP06 – priza alimentare cu aer a cilindrului dreapta pentru frana puntii din spate.

PP07 – priza alimentare cu aer a cilindrului stanga pentru frana puntii din spate.

23 – priza pentru alimentarea cu aer a franei cu resort ( defranarea vehiculului).

25 – priza pentru alimentare cu aer a vehiculului.

3 Pernele pneumatice

Formeaza suspensia vehiculului si sunt 4 pentru puntea din spate (cate doua pe fiecare parte a vehiculului, alimentate din cate un electroventil de alimentare 74EV1 si 74EV2) si doua pentru partea din fata alimentate din ventilul de nivel corespunzator.

Pernele au rolul de a mentine vehiculul suspendat elastic si de a prelua atenuat socurile transmise de carosabil spre caroserie.

Ventilele de nivel sunt electrice transmitand un semnal analogic la multiplex in functie de incarcatura vehiculului. Acestea sunt comandate de catre un brat articulat de sasiul vehiculului.

Daca greutatea (pe una din partile spate sau fata) se mareste, prin coborarea bratului articulat, multiplexul comanda electroventilul corespunzator permitand astfel intrarea unei noi cantitati de aer in perna respectiva, pana cand vehiculul s-a ridicat la inaltimea initiala.

Daca greutatea s-a micsorat (prin coborarea din vehicul a mai multor pasageri) procesul are loc in sens invers, iar aerul din perna este evacuat in atmosfera pana cand se ajunge din nou la nivelul initial. Nivelul de ridicare poate fi reglat usor prin bratele reglabile ale ventilului.

Cele doua electroventile sunt plasate in parte dreapta, in spatele usii din mijloc, sub sasiu.

In statii vehiculul poate fi inclinat spre dreapta. Comanda este data de un buton din cabina de conducere (73b3). Revenirea acestuia in pozitia initiala se face din acelasi buton dar apasat in sens invers. Revenirea urgenta in stare initiala (in pozitie orizontala) se face prin apasarea butonului din bord 73b2

34. Manometrul

In bord pe panoul central, se gaseste un manometru alimentat electric printr-un semnal analogic dat de un traductor plasat pe valva de protectie.

35. Conductele de legatura

Cu exceptia conductei de aer de la compresor pana la priza de alimentare, care este din teava de cupru, toate celelalte conducte de legatura sunt elastice din PVC.

Functionarea instalatiei pneumatice

Dupa pornirea compresorului acesta comprima aerul pe care il trimite in instalatie spre supapa de reglare, uscator, si ventilul de evacuare. Functionarea compresorului este continua iar la depasirea presiunii de 12,2 bar supapa de evacuare va elimina surplusul de aer in atmosfera. Daca aceasta presiune creste pana la 15,5 bar atunci intra in actiune supapa de siguranta a ventilului de protectie si distributie pozitia 8.

Prin aceasta supapa 5, aerul se indreapta spre valva de protectie si distributie, de unde trece spre rezervoarele instalatiei, a caror umplere se face treptat.

Dupa terminarea umplerii tuturor rezervoarelor, exista aer la scaunul conducatorului auto, la usi, la perne si la toate ventilele si releele de frana.

Prin manevrarea manetei robinetului franei de mana se trimite aer spre supapa cu dublu sens pozitia 55, care va permite intrarea aerului in cilindrii franei de mana, va comprima resortul si astfel vehiculul se defraneaza.

Defranarea mai poate avea loc si daca se actioneaza pedala franei de serviciu pozitia 26, cand se comanda intrarea in actiune a franei de serviciu.

Intrarea franei de mana (cu resort) in actiune se face atunci cand se comuta maneta robinetului de comanda din bord sau atunci cand se elibereaza pedala franei de serviciu (daca a fost comandata initial frana de mana).

La apasarea pedalei de picior (atunci cand se actioneaza valva principala de franare) se trimite aer spre cilindrii franei din fata si spre valva releului de pilotare al franei puntii din spate pozitia 39. In acest fel, dintr-un circuit al acestei valve se introduce aer comprimat in cilindrii de frana a puntii din spate.

Daca la actionarea franei de serviciu, frana cu resort a fost activa, atunci pentru a evita blocarea necontrolata a rotilor, are loc introducerea aerului in cilindrii franei cu resort. In acest fel are loc eliberarea franei cu resort. La eliberarea pedalei aerul din cilindru de frana si cel din cilindrul franei cu resort, este evacuat in atmosfera (in acest fel vehiculul ramane franat cu frana de mana).

La oprire dupa deschiderea cel putin a unei usi de acces al calatorilor, daca frana de mana nu a fost comandata, din microprocesor se da comanda de BUS-STOP, comanda electrica care va alimenta electroventilul pozitia 87 si care va permite intrarea unei presiunii de 2,8 bar in cilindrii franei vehiculului.

La pornire cand se actioneaza pedala de tractiune iar schema de mers este conectata, aceasta comanda de franare BUS-STOP, se mentine pana la atingere unui curent de 100 A pe MT. Sub aceasta forma actiunea franei este necesara mai ales la pornirile in rampa.

Mentinerea nivelului constant de ridicare a vehiculului se face in mod automat prin ventilele de nivel.

La prima punere in functionare a compresorului sau atunci cand se face alimentarea cu aer de la o sursa exterioara, se asteapta pana cand s-au umplut toate rezervoarele (vizibil prin cresterea pana la 7 bar a presiunii de la manometrul di bord si pana la aparitia aerului comprimat la perne si scaunul conducatorului auto). Dupa trecerea acestui timp va exista aer comprimat si la usi, putandu-se astfel face comanda acestora electropneumatic.

Deschiderea sau inchiderea manuala a unei usi se poate face numai prin izolarea robinetului cu maneta rosie, plasata deasupra fiecarei usi.

Evacuare aerului din cilindrii franei puntii din fata se face prin valva de evacuare rapida pozitia 31. Evacuarea aerului din cilindrii franei puntii din spate se face prin valva releului de pilotare pozitia 39. Evacuare aerului din cilindrii franei cu resort se face prin valva de descarcare rapida pozitia 30.

In caz de defect major al vehiculului acesta poate fi tractat numai daca se face alimentarea cu aer de la o sursa exterioara la priza 25 din fata. In acest caz se poate defrana vehiculul prin actionare robinetului pozitia 55. Daca defectul este in instalatia pneumatica, atunci scoaterea din functie a franei cu resort se poate face prin alimentarea direct la priza pozitia 23, sau la priza PP05.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 949
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site