Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Masurarea marimilor geometrice

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic




Masurarea marimilor geometrice

Lungimi




Unitatea de masura pentru lungimi care este adoptata astazi de catre majoritatea statelor lumii si este unitatea fundamentala in sistemul international de masura, este metrul, m [SI].

Submultiplii metrului sunt:

Ø          decimetrul (dm) 1m = 10 dm

Ø          centimetrul (cm) 1m = 100 cm

Ø          milimetrul (mm) 1m =1000mm

Multiplii metrului sunt:

Ø          decametrul (dam) 1 dam = 10 m

Ø          hectometrul (hm) 1 hm = 100 m

Ø          kilometrul (km) 1 km =100m

In tarile anglo-saxone, in paralel cu sistemul metric, mai sunt folosite si alte unitati de masura pentru lungimi, cum ar fi:

1 inch (in) = 1 tol = 0,0254 m

1 footh (ft) = 1 picior = 0,3048 m

1 yard (yd) = 0, 914399 m

1 fathom = 1,828797 m

1 mila terestra engleza = 1.609,344 m

1 mila USA = 1.609,347 m

1 mila marina engleza = 1855 m

1 mila marina (nautica) = 1852 m

1 leaque = 5,555 km

Unitatile de masura tolerate:

1in (inch)=0,0254m = 2,54 cm = 25,4 mm;

1mlm (mila marina) = 1854m;

1p (punct tipografic) =

1 cic (cicero) = 12p;

1cv (cuadrat) = 4 cic =48p.

Mijloace de masurare :

Metrul etalon - prototipul national confectionat dintr-un aliaj de 90%platina si 10% iridiu, cu simbolul 6c, ce are la capete 3 repere, distanta dintre reperele centrale fiind de 1m la 20 C:

Ruleta;

Rigla;

Panglica topografica.

Aparate de masurare:

Subler cu tija, tip ST cu scara simpla

CARACTERISTICI FUNC}IONALE

Intervalul demasurare -150mm

Valoarea diviziunii 0,1mm

vernierului 0,05mm

0,05mm [i 1/128

Material :OSC8 sau inox

abateri tolerate TAS 1373/1-87

Duritatea    :54HRC

CARACTERISTICI FIZICE



Masa netå 0.15kg

Material SC8 sau inox

Micrometru :

este un aparat pentru masurarea lungimilor mici, de ordinul micronilor, al carui principiu de functionare se bazeaza pe transformarea miscarii de rotatie a unui surub micrometric in miscare de translatie.

Pentru masurare se introduce piesa intre suprafetele de masurare, apoi se realizeaza contactul dintre tija surubului micrometric si piesa, dupa care rotirea continua pana se realizeaza forta de apasare necesara masurarii. Se citeste nr intreg de mm, apoi jumatatile de mm, apoi sutimile de mm de pe tambur.

Parti componente:

1 potcoava; 2 brat cilindric; 3 nicovala; 4 tija surubului micrometric; 5 tambur; 6 dispozitiv de fixare; 7- dispozitiv de limitare a apasarii.

Clasificare dupa precizie

micrometre cu precizia de 0,01 mm;

micrometre cu precizia de 0,002 mm;

micrometre cu precizia de 0,001 mm;

dupa limitele de masurare: indiferent de limitele de masurare domeniul de masurare al micrometrelor este de 25 mm.

Cu limita inferioara 0 si cea superioara 25 mm;

Cu limita inferioara 25 si cea superioara 50 mm;

Limitele cresc din 25 in 25mm, astfel ca exista micrometre pana la 475-500 mm

dupa destinatie:

micrometre de exterior;

micrometre pentru roti dintate;

micrometre pentru filete;

micrometre pentru adancime;

micrometre de interior;

micrometre pentru sarme;

micrometre pentru tevi;

micrometre pentru tabla;

micrometre cu parghie.

2 Unghiuri si marimi unghiulare

Pentru masurarea unghiurilor se foloseste gradul si radianul. In topografie, cel mai adesea se utilizeaza gradul cu submultiplii lui, minutul si secunda. Impartirea cercului pe care se masoara unghiurile poate sa fie clasica (sexagesimala), sau centesimala. Gradele sexagesimale rezulta din impartirea cercului in 360 de parti. Astfel vom avea:

360º = 21.600 = 1.296.000

1º = 60; 1 = 60

In sistemul centesimal, cercul este impartit in 400 de parti astfel:

400g = 40.000c = 4.000.000cc

1g = 100c; 1c = 100cc

Sistemul centesimal permite efectuarea calculeor cu o mai mare usurinta, deoarece valorile unghiulare pot fi scrise direct sub forma zecimala.

Corespondenta dintre marimile unghiulare grade, minute si secunde sexagesimale si centesimale, este urmatoarea:

90º = 100g

1º = 1,1111 g

1 = 1,85183c

1 = 3,0864cc respectiv,

100g = 90º

1g = 0,9º

1c = 0,54

1cc = 0,324

Alaturi de grad, pentru masurarea unghiurilor se mai foloseste si radianul. Radianul este masura unghiului la centru caruia i se opune un arc egal cu raza cercului ce il descrie. Stiind ca lungimea cercului este egala cu 2πR, iar un radian are lungimea R, rezulta ca un cerc are 2π radiani. In gradatia sexagesimala un radian va avea valoarea de 206.265 (sau 57º1745) iar in gradatia centesimala, un radian va avea valoarea 636.620cc(sau 63g 66c 20cc).



O alta unitate de masura pentru unghiuri folosita in topografie este miimea. Miimea este definita ca unghiul care subantinde un arc de cerc egal cu a mia parte din raza. Un cerc are 6.283 de miimi. Pentru a facilita lucrul, cel mai adesea se considera ca cercul are 6.400 de miimi, sau, in unele cazuri, 6.000 de miimi.

Metode de masurare si instrumeste de masurare :

n      Metode directe (goniometrice ) prin determinare prin masurare folosind :

- echere,cale unghiulare,raportoare.

n      Metode indirecte (trigonometrice ) folosind:

- rigla de sinus

- rigla de tangenta

3 Suprafete:

Unitatea de masura a ariilor (suprafetelor) este metrul patrat, m2[SI] sau mp[SI]. Submultiplii m2 sunt: decimetrul patrat (dm2), centimetrul patrat (cm2) si milimetrul patrat (mm2).

1m2 = 100 dm2 = 10.000 cm2 = 1.000.000 mm2

Multiplii m2 sunt : arul (ar) sau decametrul patrat (dam2), hectarul (ha) sau hectometrul patrat (hm2) si kilometrul patrat (km2).

1 km2 = 100 hm2 = 100 ha = 10.000 dam2 = 10.000 ari = 1.000.000 m2

In sistemul anglo-saxon se folosesc urmatoarele unitati de masura pentru suprafete:

1 square inch (sq. in) = 1 tol patrat = 6,45 cm2

1 square foot (sq. ft) = 1 picior patrat = 9,2903 dm2

1 square yard (sq. yd) = 1 yard patrat = 0,836126 m2

1 acre (acru) = 4046,86 m2

1 square mile (sq. mile) = 1 mila patrata = 259 ha

In trecut, in tara noastra se foloseau urmatoarele unitati de masura pentru suprafete
In Muntenia, stanjenul patrat sau stanjenul pogonesc, prajina pogoneasca si pogonul.

1 stj2 = 3,86712225 m2

1 prajina pogoneasca = 54 stj2 = 208,82 m2

1 pogon = 5012 m2

In Moldova, stanjenul patrat falcesc, prajina falceasca si falcea.

1 stj2 falcesc = 4,9729 m2

1 prajina falceasca = 179,024 m2

1 falce = 14.321,95 m2

In Transilvania stanjenul patrat vienez, jugarul mic (ungar) si jugarul cadastral (lantul)

1 stj2 vienez = 3,59565095 m2

1 jugar mic (ungar) = 4316 m2

1 jugar cadastral (lantul) = 5754,6415 m2

MASURAREA SI CONTROLUL    ABATERII DE LA PLANITATE SI RECTILINITATE

Scema de masurare este asemanatoare cu cea de la masurarea abaterii de la circularitate si concentricitate.

Piesa de masurat se aseaza pe suprafata de masurat a suportului comparatorului si se deplaseaza pe o singura directie, iar masuratorile se fac pe mai multe directii de masurare (pentru masurarea abaterii de la rectilinitate).

In cazul masurarii abaterii de la planitate, piesa se deplaseaza pe doua directii si se fac masurtori pe mai multe directii de masurare si in mai multe sectiuni de masurare.

C:UsershtfPicturesAdobeOther PhotosScanariScan 9bismasurarea abaterii de la planitate.JPG

4 Volum:

Volumul desemneaza proprietatea unui corp de a avea tridimensionalitate, adica intindere de-a lungul a trei axe perpendiculare ce masoara lungimea, latimea si respectiv inaltimea sa (toate cele trei dimensiuni fiind, de fapt, lungimi; a se vedea lungime, respectiv suprafata).

Din punct de vedere al fizicii, ca stiinta ce masoara exact, precis, proprietatile corpurilor si ale campurilor, volumul (simbol litera majuscula V) este o marime fizica derivata (a se vedea marimi fizice derivate) ce se masoara in unitatea de masura a lungimii, 1 metru (1m), ridicat la puterea a treia (1m x 1m x 1m = 1 m3).

Densitatea este o marime derivata in SI, care se defineste ca fiind masa unitatii de volum:

Unitatea de masura a densitatii in SI este kg/m3, iar ca unitate tolerata g/cm3

Greutatea specifica se defineste ca fiind greutatea unitatii de volum, exprimata prin relatia:

Metode de masurare a densitatii

Masurarea densitatii lichidelor se poate face prin metode bazate pe: 

  • - echilibrul hidrostatic;
  • - determinarea masei si volumului unui

      corp;

  • - determinarea punctului de fierbere;
  • - principiul vaselor comunicante.

Mijloace de masurare a densitatii

Masurarea densitatii pe principiul hidrostatic se poate face:

cu ajutorul densimetrelor;

► cu balanta hidrostatica;

► cu balanta Mohr Westphal.

Masurarea densitatii prin cantarirea unui volum constant se poate face:

cu ajutorul picnometrelor; 



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2232
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site