Proiect BREVIAR DE CALCUL - proiectare

BREVIAR DE CALCUL

A) Tema de proiect

B) Specificatii de proiectare.

1) Identificare.

1.1) Titlul.

1.2) Destinatia.

1.3) Autoritate emitenta: denumire firma, adresa, fax, telefon, e - mail.

1.4) Data livrarii.

2) Numarul emitere.

2.1) Istoria publicarii.

2.2) Specificatii inrudite.

3) Continut.

3.1) Cuvant introductiv; motiv; circumstante.

3.2) Scop; domenii in limite; elemente introduse perexcluse.

3.3) Destinatie.

3.4) Obiective.

4) Definitie; termeni specializati; termeni utilizati.

5) Specificatii.

5.1) Cerinte de performanta; functiile produsului; cerinte specifice; cerinte tehnice; conditii tehnologice; tehnologie de montaj.

5.2) Cerinte de fabricatie: materiale, asamblare, exploatare, calitate, data livrarii.

5.3) Standarde de acceptare; inspectia; testarea; standarde de patente.

5.4) Eliminare sub forma de deseuri.

5.5) Cerinte de utilizare; instalare; utilizare; intretinere.

C)Proiectarea de detaliu.

1.1) Date initiale necesare proiectarii: forma, dimensiunea, pozitia reciproca a suprafetelor, conditii tehnice, conditii tehnologice, semifabricat.

1.2) Stabilirea operatiilor de prelucrare.

1.3) Determinarea regimurilor de aschiere optime, a fortelor, momentelor si puterii de aschiere.

2) Stabilirea structurii unitatii.

2.1) Generarea conceptelor.

2.2) Selectarea conceptului.

3) Stabilirea caracteristicilor tehnice.

3.1) Forta maxima.

3.2) Puterea maxima.

3.3) Viteza de avans tehnologica.

3.4) Viteza de oprire rapida.

4) Analiza per optimizarea valorilor.

4.1) Calculul puterii motorului electric de actionare a lantului cinematic principal.

4.2) Calculul puterii minime necesare actionarii lantului cinematic de avans.

4.3) Calculul cursei.

5) Alegerea componentelor tipizate.

5.1) Cap de forta pe axa de gaurire.

5.2) Unitate de sanie.

5.3) Reductor.

5.4) Batiu.

6) Cinematica capatului multiax.

6.1) Stabilirea schemei cinematice.

6.2) Determinarea rapoartelor de transmitere.

6.3) Determinarea avansului capului de forta.

6.4) Calculul coordonatelor centrelor antraxelor.

D) Stabilirea diagramei cu bare pentru monitorizarea proiectului.

E) Anexe.

F) Referinte, standarde nationale si internationale.

A) TEMA DE PROIECT

Elaborati o specificatie de proiectare detaliata pentru produsul UNITATE DE LUCRU ce trebuie utilizata la gaurirea unui reper dat:

Reper: CARCASA / APSP 506

B) SPECIFICATII DE PROIECTARE

Identificarea completa a problemei.

Titlul proiectului.

Elaborati o specificatie de proiectare detaliata pentru produsul unitate de lucru ce trebuie utilizata la gaurirea reperului Carcasa" APSP 506.

Destinatie intreprinderi mici si mijlocii si agenti privati din zona.

Autoritate emitenta: Facultatea de Mecanica, Localitatea: Craiova, B - dul I. C. Bratianu, Nr. 165, Tel: 02511432789, Fax: 02511411345, E - mail D.C.10@Mecanica.U.C.V.ro .

Utilizarea si data livrarii: prelucrarea unui lot de piese din familia carcaselor; 01 iunie 2004.

2. Numarul de emitere.

Istoria publicarii: specificatia de proiectare a fost publicata in data de 02.03.2004 in editia 25 a Monitorului Oficial.

Specificatii anterioare inrudite: s - au studiat specificatii de proiectare prin aschiere (strunguri, masini de frezat, masini de alezat si frezat), centre de prelucrare, masini cu comanda numerica, linii automate de fabricatie.

OBS: Unitatea de lucru pentru gaurire trebuie sa faca parte dintre o linie automata de fabricatie.

Continut

Cuvant introductiv: specificatia de proiectare ce trebuie realizata face referire atat la reperul ce se prelucreaza cat si la sculele, dispozitivele, masinile utilizate la executia acestuia.

Scop. Domenii in limite. Elemente incluse excluse

Scopul conceptiei si realizarea specificatiei de proiectare este acela de a obtine un numar de produse cu un pret acceptabil in conditii de calitate si productivitate cerute de potentialii clienti declarati si de normele si standardele in vigoare.

Domenii in limita:

de material: specificatia de proiectare limiteaza materialul de prelucrat la clasa otelurilor;

de calitatea suprafetelor: dupa prelucrare rugozitatea suprafetei se va afla in domeniul: 6,3.3,2 m;

clasa de executie: executie mijlocie conform STAS 2300 - 75;

viteza de avans de lucru: 8 500 (mm/min

viteza de avans rapid: 2 5 (m/min

viteza de avans rapid inapoi: 4 8 (m min);

limite economice: preturi cat mai mici in conditii calitative egale sau comparabile.

Declararea obiectivelor

elaborarea specificatiei de proiectare a produsului unitatii de lucru pentru gaurire;

unitatea de lucru in timpul functionarii trebuie sa atinga un nivel de vibratii in limite acceptabile;

elementele componente ale unitatii de lucru trebuie astfel pozitionate si orientate incat sa se asigure precizia dimensionala si un acces usor la mecanismele de reglare;

Definirea unor termeni specializati.

1. Proces tehnologic: procesul prin care se realizeaza transformarea obiectului muncii in produs finit pe baza unei tehnologii de fabricatie;
2. Unitatea de lucru: unitatea functionala care sustine sculele si asigura miscarea principala de aschiere si de avans;
3. Masina agregat: reprezinta un sistem compus din unitatile tipizate in constructie modulara asezate pe un batiu comun pe care se executa procese de aschiere;
4. Linie de fabricatie: reprezinta un sistem de masini asezate in o succesiune in functie de procesul tehnologic realizat. Linia de fabricatie cuprinde sisteme de transfer si inmagazinare a semifabricatelor, pieselor finite, sculelor sisteme de comanda si control; are functionare ritmica.

Specificatii.

5.1 Cerinte de performanta.

a. Functii:

Functie principala - sustine scule si asigura miscarea principala de rotatie si avans a sculelor aschietoare;

Functie auxiliara - sustine instalatia de racire, dispozitivele de orientare si fixare a pieselor, sisteme de transfer.

b. Cerinte:

Tip piesa: CARCASA.

Rol functional.

Volum productie: 10000 buc/an.

Alte cerinte:

calitatea suprafetei dupa prelucrare;

operatiile de prelucrare;

clasa de executie;

sculele aschietoare utilizate;

regimuri de aschiere;

Cerinte de fabricatie.

Procese: gaurire;

Material: FC 250, OL 37, OL 42, OL 60, OLC 45, OT 45;

Asamblare si expediere: ambalaj tip cutie lemn; transport - auto;

Data livrarii: 01.06.2004.

Ritm de livrare;

Cerinte de utilizare.

a.       Instalarea produsului este completa. Aceasta include: ambalarea, timpul necesar , furnizarea de instructiuni la nivel de pricepere cerut la instalare.

b.      Utilizarea: se specifica urmatoarele:

numarul de operatori necesari: 1/schimb;

nivelul de pricepere: calificati pentru prelucrarea prin aschiere;

sursa de alimentare: curent alternativ 380 V 50 Hz 16 A;

consumul maxim de energie: P = 3 kW

c.       Intretinerea: din faza de proiectare ne axam pe o politica de minimalizare a timpului de nefunctionare, de asigurare a unei asamblari corecte, de regula a interschimbabilitatii pieselor componente. Se specifica: elementele de siguranta, nivel de ungere, deasemenea se specifica daca trebuie sa fie o intretinere de rutina sau reparatii capitale.

Standarde de acceptare.

Inspectia: se verifica marimile caracteristice ale produsului;

a)      Rol functional: unitatea de lucru trebuie sa indeplineasca in bune conditii functiile pentru care a fost proiectata si realizata;

b)      Precizia de prelucrare se determina in functie de precizia prescrisa a pieselor ce au fost prelucrate;

c)      Evaluarea preciziei de forma;

d)      Evaluarea calitatii suprafetei prelucrate;

e)      Pretul de cost trebuie sa fie minim;

Prestarea:

a)      Precizia tehnologica: prin verificarea preciziei pieselor realizate;

b)      Precizia statica: se verifica rigiditatea asamblarilor si mecanismelor unitatii de lucru sub actiunea unor eforturi statice;

c)      Precizia geometrica: se va verifica in stare neincarcata pozitia relativa a subansamblelor masinii;

d)      Precizia cinematica: se va determina prin verificarea deplasarii si pozitiei relative a componentelor de executie de la capetele de iesire a lanturilor cinematice ( generatoarea auxiliara );

e)      Precizia dinamica: este stabilita prin verificarea sub sarcina a lanturilor cinematice componente si intregii structurii a unitatii;

Standarde de acceptare: trebuie sa corespunda normativelor si standardelor in vigoare.

Eliminarea deseurilor.

Reconversia masinii: utilajul proiectat trebuie sa contina cat mai multe elemente tipizate in vederea refolosirii acestora in care uzura morala a pieselor apar mult mai repede decat uzura fizica;

Politica firmei: produsele care au un impact mai mic asupra mediului vor avea un avantaj pe piata de produse decat produsele similare care nu respecta aceasta conditie. Ele permit firmei sa foloseasca produse ca pe o oportunitate publicitara care - i va imbunatati pozitia pe piata produselor similare;

Riscuri: orice riscuri potentiale care pot cauza dificultati la sfarsitul duratei de viata a produsului trebuie identificate si specificate;

C) PROIECTAREA DE DETALIU.

1.1) Date initiale necesare proiectarii; forma; dimensiunea; pozitia reciproca a suprafetelor; conditii tehnice; conditii tehnologice; semifabricat.

Materialul din care este fabricata carcasa este: Fc 250 STAS 568 - 82, fonta cenusie cu grafit lamelar.

Acest material este echivalent cu Fcx 250 / STAS 8541 - 86, fonta turnata in piese pentru masini unelte. Acest material are urmatoarele caracteristici principale

Notare:

Notarea fontelor pentru masini unelte se face indicand simbolul fontei Fcx urmat de valoarea rezistentei minime la tractiune (exprimata in N/mm) determinate pe epruvete cu diametrul de 20 mm, prelucrate din probe cu diametrul 30 mm, separate prin o linie oblica de numarul prezentului standard.

Conditii tehnice de calitate:

Caracteristicile mecanice ale pieselor turnate din fonta cu grafit lamelar pentru masini unelte trebuie sa corespunda datelor din tabelul 1.

Tabelul 1.

Duritatea ghidajelor turnate din fonta necalita trebuie sa fie de minim 180 HB la masini unelte de prelucrare a metalelor si 170 HB la masinile unelte pentru prelucrarea lemnului. Diferenta de duritate pe intreaga lungime a unui ghidaj din fonta necalita nu trebuie sa depaseasca valoarea din tabelul 2.

Tabelul 2.

In cazul pieselor turnate care sunt supuse unor solicitari de incovoiere (se va indica pe desen) rezistenta la incovoiere trebuie sa fie conform tabelului 3.

Tabelul 3.

Aspect:

Piesele turnate trebuie debavurate si curatate.

Locurile alimentatoarelor si bavurile rezultate din turnare trebuie sa fie curatate in limitele abaterilor prevazute in standardele de produs, sau in lipsa acestora in conditiile prevazute de contract.

Forma, dimensiunile si pozitia reciproca a suprafetelor sunt prezentate in tabelul 4.

Tabelul 4.

Conditii tehnice:

1. Pentru piesa turnata:

a) Toleranta si adaosurile de prelucrare conform STAS 1592 1 - 85 clasa III.

b) Clasa de calitate T5 - STAS 12304 - 88 cu exceptia gaurilor filetate a alezajului care va fi in clasa Tp1.

c) Se admite remaniere cu chit metalic astfel:

- maxim 5 defecte, negrupate.

- suprafata maxima: 35 .

- adancimea maxima: 1,5 .

d) Razele de racordare neindicate maxim 5 mm, inclinarile de turnare maxim 5 mm.

2. Pentru piesa prelucrata:

a) Tolerante m.s. STAS 2300 - 88.

b) Muchiile ascutite se vor tesi.

3. Protejat prin vopsire .

Conditii tehnologice:

a)      calitate suprafetelor: rugozitatea generala; alte rugozitati .

b)      dimensiuni de gabarit: .

c)      semifabricat: turnat.

d)      regimul liniei tehnologice:

in care: - fondul real de timp, corespunzator aceleiasi perioade la care a fost raportat si programul de

productie si care, in acest caz a fost considerat un an.

- volumul de productie ()

in care: - coeficient care tine seama de incarcarea utilajului;

- numarul zilelor lucratoare din perioada de timp considerata ();

- numarul de schimburi ();

- durata in ore a unui schimb ();

In functie de si se calculeaza productivitatea liniei tehnologice:

in care: - volumul de productie;

- ritmul de fabricatie;

1.2) Stabilirea operatiilor de prelucrare si repartizarea acestora pe posturi.

Alegerea operatiilor de prelucrare s - a facut tinand cont de conditiile tehnice specificate in desenul de executie al piesei si semifabricatul adoptat.

S - a avut in vedere prelucrarea simultana a mai multor suprafete cu un grup de scule. Traseul tehnologic de prelucrare s - a impartit astfel incat s - a obtinut timpi de prelucrare cat mai apropiati pentru fiecare post de lucru.

Operatii de prelucrare:

alezare continua , doua alezari dispuse conform desenului;

gaurire , trei gauri dispuse echidistant pe cercul cu diametrul ;

gaurire, patru gauri dispuse conform desenului piesei, ;

Alegerea operatiei de prelucrare: gaurire , patru gauri dispuse conform desenului piesei, .

1.3) Determinare regimului de aschiere optim, a fortei, momentului si puterii de aschiere.

Conditii de prelucrare:

Prelucrarea celor patru gauri se face prin burghiere, folosind patru burghie elicoidale cu urmatoarele caracteristici, conform tabelului 9.93 [2]:

diametrul burghiului ;

unghiul de inclinare a canalului de evacuare a aschiilor (unghiul de degajare) ;

unghiul de atac principal ;

unghiul de atac secundar (tais secundar)

unghiul de asezare ;

Materialul din care este confectionat semifabricatul este Fcx 250 / STAS8541 - 86;

Dimensiunile gaurii ce urmeaza a fi prelucrata: ;

Rugozitatea obtinuta ;

Fluidul de racire ungere utilizat: emulsie 20%;

1) Stabilirea adaosului de prelucrare.

2) Alegerea regimului de aschiere.

Adancimea de aschiere reprezinta chiar adaosul de prelucrare pe raza.

Avansul de aschiere. Pentru diametrul burghiului , la prelucrarea fontei cu unitati, se recomanda avansul de aschiere cu valorile .

Se alege:

Durabilitatea economica si uzura admisibila a sculei aschietoare. Pentru burghiul elicoidal cu se recomanda:

, conform tabelului 9.113 [2]

conform tabelului 9.116[2]

Viteza de aschiere. Pentru burghie cu si , se recomanda :

conform tabelului 9.122 [2]

(extras tabelul 9.122 [2] ) Tabelul 5.

Coeficientii de corectie sunt:

functie de adancimea gaurii, tabelul 9.122 [2];

coeficienti functie de calitatea si rezistenta materialului, tabelul 9.122 [2]

Turatia sculei aschietoare:

relatia 6.1 [2]

Verificarea puterii motorului electric.

Din tabelul 5 se scoate valoarea momentului de torsiune necesar operatiei de gaurire .

Puterea va fi:

relatia 5.3 [2]

3) Stabilirea conditiilor tehnice.

3.1) Forta axiala totala.

Cunoscand forta axiala de avans pentru scula aschietoare:

forta axiala maxima de avans necesara prelucrarii cu scule, diametre identice, scule aschietoare identice se calculeaza cu relatia:

3.2) Puterea totala de aschiere.

- puterea efectiva pentru un burghiu;

Puterea totala necesara prelucrarii cu scule pentru diametre identice, scule aschietoare identice, se calculeaza cu relatia:

3.3) Viteza de avans tehnologic, se calculeaza cu relatia:

in care: - turatia sculei aschietoare, in ;

- avansul de aschiere, in

Viteza de avans tehnologic trebuie sa apartina domeniului de viteze al unitatii de lucru :

3.4) Viteza de apropriere rapida, se adopta:

3.5) Viteza de retragere rapida, se adopta:

4) Analiza per optimizarea valorilor.

4.1) Calculul puterii motorului electric de actionare a lantului cinematic principal.

Puterea motorului electric de actionare a lantului cinematic principal se calculeaza cu relatia:

in care: - puterea totala de aschiere, in ;

- randamentul unitatii de lucru ();

Cunoscand turatia sculei aschietoare si puterea de calcul a motorului electric , se alege din cataloage puterea motorului electric de actionare a lantului cinematic principal, cu urmatoarele caracteristici:

puterea motorului electric ;

turatia de sincronism a motorului electric ;

4.2) Calculul puterii minime necesare actionarii lantului cinematic de avans.

Initial se tine seama de sarcina exterioara maxima pe directia avansului si de viteza de avans tehnologic Puterea minima necesara actionarii lantului cinematic de avans se calculeaza cu relatia:

4.3) Calculul cursei.

Lungimea cursei se calculeaza cu relatia:

in care: - cursa necesara pentru pozitionarea initiala a capului de forta, in mm ();

- cursa de siguranta, in mm ();

- cursa necesara de iesire a sculei aschietoare din material, in mm (pentru

gauri strapunse );

- lungimea cursei, in mm;

5) Alegerea componentelor tipizate.

5.1) Cap de forta pe axa de gaurire.

Cunoscand turatia sculei aschietoare din tabelul CFG, pagina 12 [3] rezulta:

simbol grupa de turatie 2.04; turatia de iesire

turatia de sincronism a motorului electric

Tabelul 6.

Cunoscand turatia arborelui de iesire a capului de forta turatia de sincronism a motorului electric puterea calculata a motorului electric de actionare a lantului cinematic principal si respectand conditia , rezulta puterea motorului electric:

din tabelul motoare electrice ce se pot monta pe CFG - uri, pagina 12 [3].

Tabelul 7.

Cunoscand puterea motorului electric turatia de sincronism a motorului electric rezulta marimea capului de forta din tabelul Motoare electrice ce se pot monta pe CFG - uri, pagina 11 [3]: 320.

In figura 1 este prezentat desenul CFG - ului (pagina 15 [3]):

Figura 1.

Dimensiunile centrajului si ale arborelui de antrenare sunt date in tabelul 8:

Tabelul 8.

Simbolizare:

5.2 Unitatea de sanie.

Cunoscand forta axiala maxima de avans viteza de avans tehnologic lungimea cursei si respectiv conditia cu , rezulta tipul saniei cu avans hidraulic , pagina 5 [3].

Caracteristici functionale conform tabelului 9, extras din tabelul 2, pagina 6 [3].

Tabelul 9.

Cunoscand lungimea cursei si respectand conditia din tabelul 10, extras din tabelul 1, pagina 5 [3], rezulta ca

Cunoscand: rezulta ca din tabelul 10 se alege sania cu avans hidraulic SAH 320x250. Desenul saniei cu avans hidraulic este dat in figura 2.

Figura 2.

Caracteristicile dimensionale sunt date in tabelul 10.

Tabelul 10.

Generalitati:

Saniile cu avans hidraulic se utilizeaza pentru efectuarea miscarii de avans rectiliniu.

Dimensiunile principale se incadreaza in recomandarile STAS 8976 - 71, ISO 2582 respectiv DIN 69572.

Actionarea se face de catre un cilindru hidraulic cu franare la capatul cursei de retragere, iar oprirea la cursa de lucru se face cu tampon mecanic reglabil.

Saniile cu avans hidraulic sunt prevazute cu ghidaje plane avand pana de reglaj a jocului in plan orizontal.

Ungerea ghidajelor se face de la o instalatie cu dozatoare, alimentarea instalatiei de ungere se face din exterior fie de la o pompa manuala, fie de la instalatia centralizata a masinii agregat.

Ghidajele sunt calite si rectificate, fiind prevazute cu stergatoare de ghidaje eficace.

Ciclul de lucru este comandat electric de la un bloc cu limitatori, la alegere cu 4, 6 sau 8 limitatori si came. Acesta poate fi amplasat la agregat pe partea stanga ( S ) executie normala sau dreapta ( D ) a saniei (se va specifica in comanda).

Simbolizare:

5.3 Alegerea reductorul.

Pentru ca turatiile sunt aproximativ egale (), nu se mai alege un reductor.

5.4 Alegerea batiului.

Cunoscand sania cu avans hidraulic SAH 320x250, cursa , din tabelul " Batiuri laterale orizontale " pagina 8 [3], se alege batiul lateral orizontal.

Generalitati:

Batiurile laterale centrale se utilizeaza pentru sustinerea unitatilor de lucru orizontale. Se executa in doua variante:

constructie turnata T;

constructie sudata S;

La partea inferioara sunt prevazute cu suruburi de reglare a orizontalitatii si ancorare.

Schema unui batiu lateral orizontal este prezentata in figura 3.

Figura 3.

Caracteristicile dimensionale sunt date in tabelul 11 extras din tabelul BLO pagina 8 [3].

Tabelul 11.

cursa saniei ce se monteaza pe batiu.

Simbolizare:

6) Cinematica capatului multiax.

6.1) Stabilirea schemei cinematice.

Amplasarea axelor sculelor aschietoare - rezulta din desenul de executie al piesei in functie de schema prelucrarii. Schema cinematica este prezentata in figura 4.

Figura 4.

6.2) Determinarea rapoartelor de transmitere.

Pentru diametre identice (scule aschietoare identice) avem:

turatia sculei aschietoare

avansul sculei aschietoare

Rezulta conform tabelului Capete de forta de gaurire si filetare" CFG2, pagina 14 [3], simbolul gamei de turatii 2.04.

Cunoscand: raportul de transmitere

6.3) Determinarea avansului capului de forta.

in care: turatia arborelui conducator, in ;

turatia sculei aschietoare, in

avansul capului de forta, in

avansul sculei aschietoare, in

Trebuie respectata conditia:

Este indeplinita conditia de mai sus.

Schema cinematica este prezentata in figura 5.

Figura 5.

Distanta teoretica dintre axe a unui a angrenaj cilindric se calculeaza cu relatia:

Distanta reala dintre axe rezulta din desenul de executie al piesei (folosind teorema lui Pitagora intr - un triunghi drept ).

Se deosebesc trei cazuri particulare:

a)      cazul ideal cand

b)      cazul cand se folosesc roti intermediare

c)      cazul incompatibil (se reface calculul)

Pentru calcul se ia o roata din angrenare si roata centrala ca in figura 6.

Figura 6.

Se alege numarul de dinti ai rotii centrale:

raportul de transmitere;

Se adopta: .

Distanta teoretica dintre axe este:

Ma aflu in cazul ideal rezulta ca:

Diametrul primitiv al rotii conducatoare este:

Diametrul primitiv al rotii 1 (2, 3, 4) este:

Diametrul primitiv al rotii de pe arbore este:

Inaltimea dintelui:

Schema cinematica este prezentata in figura 7.

Figura 7.

6.4) Calculul coordonatelor centrelor antraxelor.

Schema pentru calculul coordonatelor centrelor antraxelor este prezentata in figura 8.

Figura 8.

Coordonatele centrelor antraxelor sunt prezentate in tabelul 12.

Tabelul 12.

Verificarea regimului de lucru:

Structura unitatii de lucru este prezentata in figura 9.

Figura 9.

Unitatea de lucru se compune din:

cap de forta: CFG - 2 - 320 - 2x1500 - 2.04;

sanie cu avans hidraulic: SAH - 320x250 - 4;

batiu lateral orizontal: BLO - 320 - 1120 - 5;

cap multiax cu patru antraxe;

Alegerea mesei rotative indexate.

Se face in functie de forta axiala totala:

Cunoscand forta axiala totala, greutatea piesei G=15[kg], respectand conditiile si , din tabelul 13 extras din tabelul 71, pagina 53, se alege masa rotativa indexata de marimea MRI 800, numarul de indexari 4.8, timpul de indexare la este cinci secunde, bataia frontala a tamburului 0,02 mm, eroarea de divizare

Desenul mesei rotative este prezentat in figura 10.

Figura 10.

Caracteristicile dimensionale si functionale sunt prezentate in tabelul 13, extras din tabelul 'Mese rotative indexate

Tabelul 13.

Mesele rotative indexate sunt elemente tipizate care intra in componenta masinii unelte agregat si joaca rolul de element de transfer al pieselor ce se prelucreaza, dintr - un post de lucru in altul, transfer care se face prin rotirea mesei. In pozitia de lucru mesele sunt indexate si blocate.

Dupa modul de blocare mesele sunt impartite in doua categorii :

mese rotative, indexate cu blocarea centrala (tipodimensiunile , ) ;

mese rotative indexate cu blocarea centrala (tipodimensiunile );

Actionarea meselor se face cu motoare hidraulice tip Ex produse de Uzina Mecanica Plopeni.

Mesele pot executa un anumit numar de indexari prin amplasarea unui numar corespunzator de came de indexare pe platoul mesei.

Pentru colectarea si evacuarea spanului mesele sunt prevazute cu jgheaburi constructie sudata care se executa in doua variante:

A - cu gaura de evacuare mare care necesita suport special de evacuare;

B - cu gaura de evacuare, aceasta facandu - se printre doua posturi vecine;

Mesele rotative indexate se fixeaza pe suporti poligonali constructie sudata, numarul laturilor poligonului fiind functie de numarul posturilor de lucru.

Simbolizare:

Bibliografie.

Culegere de standarde comentate - Oteluri - Institutul Roman de Standarde - Bucuresti 1994.

Regimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp - Aurelian Vlase, s.a. - volumul 1- Editura Tehnica Bucuresti 1994.

Elemente tipizate pentru masini de gaurit.