Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


SOLUTII TEHNICE PRIVIND CONSTRUCTIA, TRANSPORTUL, DEPOZITAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A UP 3500 - 7 - 2000

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Tehnologia forjarii libere
Sistemul FEAT - tipuri de calcul dinamic
PRINCIPIILE DIAGNOSTICARII
Echipament de excavator cu cupa inversa actionat hidraulic
Tensiuni normale principale. Tensiuni tangentiale principale
CALCULUL MECANISMULUI MOTOR
ASAMBLARI PRIN CANELURI - dreptunghiulare, evolventice
Studiul solutiilor similare si al tendintei de dezvoltare
PERFORMANTELE AUTOVEHICULULUI MERCEDES 509 CDI
REACTIUNILE CAII DE RULARE ASUPRA ROTILOR AUTOVEHICULULUI MERCEDES 509 CDI

SOLUTII TEHNICE PRIVIND CONSTRUCTIA, TRANSPORTUL, DEPOZITAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A UP 3500 - 7 - 2000




DESCRIERE

Unitatea de pompare cu balansier este constituita din urmatoarele parti:

Rama de baza - formata din longeroane contiunui consolidate cu traverse de legatura.

Capra – de tip tripoda, este alcatuita din profile laminate asamblate la partea superioara prin sudura si suruburi cu piulite, in constructie tip cheson.

Prinderea caprei pe rama de baza se face prin suruburi si piulite.

Postamentul reductor – executata din pereti de tabla si platbande sustine reductorul, sprijinindu-se pe rama de baza de care se asambleaza cu suruburi si piulite.

Balansierul – executat din profile laminate, sau grinzi cu profil compus dublu T, se asambleaza de capra prin intermediul lagarului central.

Capul de cal – executat in constructia sudata de tipul grinzii cu zabrele, are axul de rabatare vertical.

Operatia de rabatare se executa cu ajutorul unui mecanism asamblat pe balansier.

Lagarul sferic, lagarul central si articulatia sferica – sunt de constructie cu rulmenti de tip oscilant, avand ungere cu vaselina, iar etansarea cu inele simmering.

Traversa – executata ca o grinda dreapta de tip cheson este alcatuita din platbande sudate, cu bolturi si bucse la capete prin intermediul carora se asambleaza bielele.

Bielele – executate din teava, sunt prevazute cu capete din otel forjat, de care se asambleaza prin sudura.

Manivelele - executate din fonta cenusie, sunt prevazute cu cremaliere pe cele doua fete de sprijin a contragreutatilor cu care se angreneaza pinionul de deplasare a acestora la schimbarea echilibrajului.

Puntea cu cablu – realizata in varianta cu traversa de otel turnat, de extremitatile careia se fixeaza capetele cablului. Prinderea cablului se face prin imbinarea capetelor cu plumb turnat in locasurile de forma transconica prevazute, in corpul traversei.

Varianta constructive cu doua tronsoane traverse si bacuride fixare a cablului si tijei polizate este mai rar utilizata si se executa la cerere.

Dispozitivul de franare - format din frana propriu-zisa de tipul cu tambur si saboti actionati prin capra este comandata prin mecanismul de transmisie, folosind maneta de comanda.

Reductorul – cu doua trepte de viteza, are o asezare simetrica a rotilor ce formeaza angrenajul de tip cilindric cu dantura in “V” si profil in evolventa.

Arborii executati din oteluri aliate, tratate termic se sprijina pe rulmenti (cu exceptia reductoarelor de 500, 7.500, si 10.000 N.m., la care arborele principal se sprijina pe cuzineti din bronz).

Ungerea angrenajului si rulmentilor de arborele motor si principal se face cu ulei din baie prin barbotare, captare si dirijare.

La cerere poate fi livrata si varianta constructiva in care toate lagarele reductorului sa aiba ungerea cu ulei din baie.

Pe extremitatile arborelui principal se asambleaza manivele cu contragreutati, prin ajutaj cu strangere si pene.

Postamentul motor – executat din doua longeroane solidarizate prin traverse de legatura. Pe aceasta se gasesc asamblate sinele de ghidaj ce permit deplasarea motorului in directia transversala si longitudinala, in vederea centrarii acestuia si respectiv intinderea curelelor de transmisie, folosind cele doua suruburi de reglaj.

Aparatoarea de curele – executata intr-o constructie usoara cadru din teava si pereti din plasa si sarma, avand la partea superioara o copertina din tabla pe toata lungimea acestuia.

Grilaj – format din panouri usoare (cadru din teava si pereti din plasa si sarma) sprijinite pe montanti fixati pe sol.

Scari (24-25 platforme la cerere) - pentru acces la punctele de ungere sau pentru interventii sunt construite din platbande si barele asamblate prin sudura.

Fundatia unitatii – formata din partea metalica pentru prinderea de beton, compusa din tevi de ancorare si suruburi tip cap ciocan, livrata la uzina furnizoare si respectiv partea din beton turnat executata de beneficiar conform planului de fundatii anexat.

Unitata de pompare se livreaza cu echipamnet electric de actionare (motor si automat de protectie si pornire) sau adecvat pentru echipamentul beneficiarului, fie electric, fie termic.

Saibele de curele ale motorului se vor stabili in functie de turatia motorului si numarul de curse duble/min cerut in exploatarea unitatii de pompare, date ce se vor stabili la contractarea.

Unitatea de pompare este prevazuta cu scule speciale si standardizate care se livreaza in conformitate cu prescriptiile contractuale.

LIVRARE, TRANSPORT, DEPOZITARE SI GARANTII

LIVRAREA

Livrarea unitatilor de pompare se face in conformitate cu specificatia de contract.

Marcarea unitatii de pompare se face prin placuta indicatoare a parametrilor tehnici, fixata pe traversa de la capra (a) pe redactor (b).

a)     Placuta indicatoare a unitatii de pompare:

marca fabricii;

denumirea si tipul;

sarcina maxima (de lucru);

lugimile de cursa;

cuplul de la axa principala a reductorului

masa neta fara echipament de actionare;

seria de fabricatie;

anul de fabricatie.

b)     Placuta indicatoare a reductorului:

marca fabricii;

denumirea si tipul;

cuplul la axul de iesire;

raportul de reducere;

turatia maxima la axul de iesire;

masa neta;

capacitatea baii de ulei;

seria de fabricatie;

anul de fabricatie.

TRANSPORTUL

Transportul unitatii de pompare se face in colete pe subansamble sau grupe de subansamble, ambulate in lazi si stelaje adecvate unui transport terestre sau maritime.

Pe timpul operatiilor de manipulare la incarcare, descarcare sau depozitare si transport (legarea in macara, pe vagon sau puntea vasului) se vor lua masuri care sa asigure unitatea tamponarilor sau socurilor ce ar putea duce la distrugerea ambalajelor sau deteriorarea pieselor asamblate.

Atentie marita se va acorda deasemeni si la manipularea subansamblelor dupa dezambalare, la montaj sau depozitare in sensul de a nu fi izbite, tamponate sau scapate din macara.

Suspendarea reductorului in macara se va face petrecand cablul de legatura pe sub urechile carcasei inferioare a acestuia.

DEPOZITAREA

Depozitarea coletelor asamblate ale unitatii de pompare se va face pe rampe destinate acestui scop respective in locuri ferrite de actiunea intemperiilor (soare, ploi, umezeala).

Nu se recomanda dezambalarea subansamblelor unitatii de pompare decat dupa transportul acestora la sonda unde urmeaza a fi montate.

Este interzisa depozitarea coletelor unitatii de pompare pe marginea drumuirlor unde este abundenta de praf sau lasate in camp sub actiunea intemperiilor (soare, ploi, umezeala).

Subansamblele care au fost din considerente justificate dezambalate la baza de desfacere sau statia mecanica pentru verificarea completului de livrare, de conservare etc. si nu se vor monta imediat, acestea vor fi depozitate in magazine care vor indeplini conditiile aratate la punctul 9 si vor fi transportate la locul de montaj la data la care s-a programat executia montajului.

In cazul subansamblelor unitatii de pompare care vor ramane mai mult timp in magazii, acestea vor fi inspectate periodic cu reconservarea corespunzatoare la nevoie.

Acelasi regim de depozitare si conservare se prescrie si pentru piesele de schimb ale unitatii de pompare.

GARANTII

Se garanteaza calitatea materialelor respective lipsa de defecte ascunse a acestora ca si calitatea executiei unitatii de pompare – Vulcan pe o perioada de 6 luni dupa montaj, respective 12 luni de la livrare.

Pentru calcularea perioadei de exploatare, exploatarea intermediara se considera ca perioada continua de exploatare.

Prezenta garantie se anuleaza daca echipamentul este exploatat la parametrii peste cei proiectati, respective montaj gresit sau intretinere necorespunzatoare.

De asemenea, prezenta garantie se anuleaza daca beneficiarul efectueaza lucrari sau schimba piese fara autorizatia explicita a Uzinei Vulcan.

PREGATIREA MONTARII

FUNDATIA

Unitatea de pompare se monteaza pe o fundatie de beton de care se fixeaza prin suruburi, piulite si tevi de ancorare.

Fundatia trebuie sa asigure o functionare de lunga durata in conditile impuse de o buna comportare in exploatare. Ea constituie o operatie importanta in pregatirea montarii si punerii in functiune a unitatii de pompare.

Fundatia se va executa conform desenului de fundatie.

Indicatii si recomandari

Planul de fundatie s-a realizat corespunzator unui sol cu presiunea specifica admisibila de 1,5 N/m2. Pentru un alt sol, fundatia va fi recalculata si dimensionata in mod corespunzator. Materiile folosite pentru executarea fundatiei vor fi:

beton de constructie “B 110” pentru partea superioara a fundatiei si “B 200” pentru partea de sol a acestuia conform STAS 3622-70;

nisipul folosit trebuie sa fie curat, adica lipsit de amestecuri de argila, substante organice sau saruri;

piatra bruta sau piatra sparta (250-400 mm) ca si pietrisul vor avea rezistenta egala cu rezistenta betonului utilizat si vor fi curatate de impuritati. Nu sunt admise urme de ulei sau vaselina pe materialele folosite;

Turnarea se va face dintr-o singura repriza, iar in cazul cand aceasta nu este posibila intreruperile nu vor fi mai mari de 8-10 ore.

Pentru cazurile cand totusi sunt necesare, intreruperile mai mari de 10 ore la turnarea sarjei ori sarjei urmatoare se va proceda dupa cum urmeaza:

se sparge stratul supreficial al fundatiei turnate urmarindu-se obtinerea unei suprafete curate si cat mai neregulate care apoi se spala cu jet de apa pentru a se indeparta eventualele urme de corpuri straine;

Se aplica mai intai un strat de lapte de ciment cu dozaj mare dupa care se toarna betonul prevazut. Operatiile de executare a fundatiei sunt:

se stabileste pozitia de amplasare a fundatiei, inaltimea capului de pompare si se verifica verticalitatea capului de pompare; in cazul unor abateri de verticalitate, acestea trebuie corectate.

orientarea axei longitudinale a fundatiei va fi stabilita in functie de directia vantului si conformatia terenului care trebuie sa ajute la drenarea naturala a apei si a fluidelor in jurul instalatiei, indepartandu-le de fundatie; daca conditiile de drenaj natural lipsesc, se vor practica ca jgheaburi sau inclinari in jurul fundatiei care sa asigure indepartarea de fundatie a apei sau a altor fluide.

se aprovizioneaza materialele si accesoriile necesare pentru executia fundatiei:

a)           o conducta de alimentare cu apa in zona de lucru (daca este posibil);

b)           un rezervor de alimentare cu apa de 2-3 m3 si lazi pentru amestecarea materialului si respectiv pentru pastrarea uscata a cimentului;



c)            ciment, piatra bruta, piatra sparta, nisip, lemn pentru cofraj, sablon pentru fixarea tevilor de ancorare de fundatie;

d)           se curata si se niveleaza terenul pregatindu-se pentru trecerea la lucrarea de contructie;

e)           se picheteaza (marcheaza) conturul excavatiei pentru fundatie si se incepe lucrul;

f)      in eventualitatea ca apare apa subterana in timpul excavatiei, se va sapa un jgheab de colectarea a apei de 0,5 m adancime de jurul imprejurul excavatiei de unde va fi inlaturata;

g)           in cazul in care fundatia urmeaza a fi amplasata intr-o zona instabila, teren slab sau afanat (umplutura), sub fundatie trebuie sa se introduca piloni;

h)            se verifica dimensiunile excavarii si se va netezi fundul excavatiei;

i)      se aseaza prima sarja de piatra pe solul uscat folosind la primul strat pietre de dimensiuni mai mari impanate cu bucati de piatra sparta. Se bate stratul de piatra si apoi se toarna mortarul care trebuie sa patrunda bine in interstitiile dintre pietre. La colturi se vor folosi pietre mai mari. Urmatoarele straturi pana la nivelul solului se vor executa folosind un mortar mai gros si cu putere lianta ridicata “B 200” cu nisip in proportie de 1,

j)      solul (fundatia de la suprafata solului) trebuie sa fie construita ca un corp monolit din beton “B 110” realizat din ciment, nisip, pietris sau piatra sfaramata in proportiile 1, 2, 4. Inainte de turnarea soclului se verifica din nou pozitia cofrajului si inaltimea fata de nivelul capului de pompare. In cursul turnarii, din cand in cand, se compacteaza betonul in forma pentru a asigura o forma eficienta.

Pietrele introduse in fundatie trebuie sa fie amplasate la o distanta de minim 50 mm. fata de pereti. La partea superioara a fundatiei, in zona picioarelor caprei se prevede local o plasa de sarma ø10 dupa indicatiile din desenul de fundatie, dupa care se adauga un strat de beton consistent pana la nivelul superior al cofrajului. Pe fata superioara a fundatiei, se vor practica in acesta jgheaburi de scurgere a apei (ploaie, zapezi) pe sub rama de baza.

k)            a doua zi se toarna la intervale regulate apa peste beton pentru a creste rezistenta fundatiei. Cofrajul poate fi scos dupa ce rezistenta betonului atinge cifra de 20-25 N/m2.

Pentru orientare se indica urmatoarea dependenta intre temperatura mediului ambiant si numarul de zile necesare captarii rezistentei prescrise.

Tabel 1

Temperatura mediului

Numarul de zile, min.

In cazul in care executia fundatiei se face la o temperatura a mediului ambiant sub 00 C, se vor lua masuri corespunzatoare de prevenire a inghetarii betonului. Gurile tevilor de ancorare vor fi obturate cu calti, panza sau hartie de sac pentru a nu patrunde corpuri straine in interiorul tevii de ancorare.

DECONSERVAREA

Mai intai se extrage din lada reductorului sau lada suruburilor, documentatia tehnica ce va fi studiata in prealabil astfel incat controlorii si lucratorii sa cunoasca masurile de siguranta si procedeele de montaj si exploatare.Se dezasambleaza toate subansamblurile si piesele componente. Se inlatura materialele de protectie de pe suprafetele exterioare ale pieselor, cum ar fi: hartia cerata, pasla si vaselina pentru a se putea folosi un tampon inmuiat in petrol sau witespirt.

Reductorul se spala la interior, folosind pentru acces gura de vizitare. Pentru spalare se va folosi un degresant, tipul de ulei ce se intrebuinteaza carterului motoarelor de automobil si in final whitespirt.

Se va urmari cu atentie ca in timpul acestei operatii sa nu patrunda inauntru praf, nisip sau alte corpuri straine cum ar fi: tampoane de bumbac de la spalat, chei etc. care ar putea avea urmari grave.

Se recomanda In final o scurgere a murdariei din interior, dupa spalare. Se completeaza vaselina in: lagarul sferic 6, central 9, articulatia sferica 10, articulatia superioara a bielei, capul balansier 5, dispozitivul de franare 13.

MONTAREA

Se va acorda deosebita atentie in mod permanent intregii operatii de montaj spre a se evita eventualele accidente de manipulare si montaj.

Legarea in macara se va face cu deplina siguranta, folosind locurile care prezinta siguranta si stabilitate in macara. Nu este permis a se circula sau a se stationa sub echipamentul suspendat in macara. De asemeni, nu este permisa intrarea personalului in raza de rotatie a manivelelor.

Se traseaza cu creta pe fundatie axa longitudinala a unitatii de pompare, axa care trebuie sa treaca prin centrul gurii sondei si mijlocul distantei dintre tevile de ancorare de fundatie.

Se traseaza axa transversala a unitatii de pompare care marcheaza distanta de la lagarul central la gura siondei, distanta indicata pe desenul de fundatie. Montajul se va efectua cu acuratete si siguranta pentru functionare.

Suprafetele de asamblare vor fi bine deconservate si curatate de corpurile straine ce ar fi putut adera la acesta cum ar fi: praful, nisipul etc. dupa dezambalare.

Se suprapune rama de baza peste fundatie in asa fel incat axa de simetrie a acesteia (situata la jumatatea distantei dintre gaurile de prindere) sa coincida cu axa longitudinala trasata pe fundatie.

De asemeni, axa transversala a ramei de baza (axa lagarului central), marcata printr-o gaura ø5 (executata in traversarea intermediara a acesteia), va trebui sa coincida cu axa transversala marcata pe fundatie.

Se asigura orizontaliteatea ramei de baza pe cele doua directii folosind nivela cu bule de aer cu doua directii si respectiv pene de sprijin, dupa care se umple cu doua directii si respectiv pene de sprijin, dupa care se umple cu ciment proaspat de dozaj ridicat interstitiile dintre rama de baza si fundatie.

Dupa intarirea betonului, penele se scot, si golurile se completeaza cu ciment. In cazul in care penele sunt in contact cu lonjeronul, pe toata latimea aripei acestuia penele pot remane definitiv sub rama de baza cu conditia de a fi sudate de lonjeronul acesteia, daca acesta este posibil si conditiile de securitate tehnica o permit.

Fundatia va fi in final perfect nivelata si va avea suprafata perfect netezita pentru scurgerea rapida a apei. De asemeni, pe fata fundatiei vor fi practicate

jgheaburi (longitudinale si transversale) de forma si dimensiunile indicate in desenul de fundatie.

Pentru a asigura o buna priza (aderenta) a betonului de completare la fundatie se recomanda ca in prealabil suprafata acestuia sa fie curatata si spalata cu jet de apa. Suruburile de prindere a ramei de baza pe fundatie se strang definitiv atunci cand butonul a capatat rezistenta maxima.

Se preasambleaza capra la sol si apoi se ridica pe rama de baza, de care se asambleaza prin suruburi, dupa care acestea se strang definitiv, capra la sol si suruburile de asmablare de la partea de sus a picioarelor caprei.

Se asigura centrarea caprei pe rama de baza, folosind firul de plumb fixat I centrul placii superioare a acesteia care va trebui sa cada in centrul de control marcat pe rama de baza printr-o ramura de ø5 practicata in traversa intermediara a acesteia.Se verifica orizontalitatea placii superioare a caprei pe cele doua directii folosind nivela de control cu doua directii.

Se monteaza postamentul reductorului pe rama de baza, urmarindu-se asigurarea orizontalitati fetei superioare a acestuia pe cele doua directii, dupa care se strang suruburile definitiv.

Se monteaza articulatiile sferice pe manivele si se ridica reductorul pe postament. La montarea reductorului, acesta va fi legat cu cablu pe sub urechile de ridicare a carcasei inferioare, se ridica in macara si se curata suprafata de asezare respectiv suprafata de asezare a postamentului, dupa care se face asamblarea prin suruburi si piulite.

Se suspenda manivelele in macara si se extrage complet teava de sustinere a acestora prevazuta pe timpul transportului, dupa care acestea sunt coborate incet, pana ce capata pozitia verticala. In tot acest timp personalul nu va intra in raza de rotatie a manivelelor.

Se asambleaza la sol balansierul cu lagarul central, capul de cal si puntea de cablu, iar la cealalata extremitate, lagarul sferic asamblat in prealabil cu traversa si bielele. Ordinea montarii acestor subansamble cu balansierul, se stabileste in functie de dispozitivele si utilajele de ridicat de care dispune beneficiarul.

Oarecum, operatiile trebuiesc executate cu deosebita acuratete si siguranta in manipulare, sprijunire sau fixare a pieselor in timpul montajului. Una din variantele de montaj ar putea fi urmatoarea: pe un teren orizontal denivelat se aseaza pe doua

traverse (grinzi de la ambalaj), balansierul cu talpa inferioara deasupra si se montza lagarul central.

Se roteste apoi balansierul cu 900, se trece la montarea capului de cal si blocarea acestuia Ia pozitia normala de lucru. Se aseaza balansierul in pozitia normala de lucru, sprijinindu-se la un capat de extremitatea inferiara a capului de cal,iar la celalalt capat pe un suport care sa permita introducerea sub balansier si montarea lagarului sferic. Se ancoreaza bine in aceasta pozitie balansierul, im vederea acestei asamblari.

Balansierul astfel asamblat se ridica cu multa atentie pe capra, unde se asambleaza in pozitie de lucru prin intermediul lagarului central.

Se ambaleaza bielele la manivele prin intermediul articulatiei sferice.

Se monteaza motorul pe postamentul sau si se asambleaza saiba cu curele.

Se monteaza curelele de transmisie, pentru care: se aduce motorul cat mai aproape de reductor si se monteaza trapezoidale, dupa care se procedeaza la impingerea (deplasarea) in sens invers a motorului, intinzand curelele pana capata o sageata de 3-5 cm. prin apasare la mijloc, functie de marimea instalatiei.

Operatia se realizeaza folosind suruburile de impingere aflate iin dotarea postamentului motor. Intregul set de curele trebuie sa aiba o intindere uniforma.

Se monteaza dispozitivul de franare si se regleaza frana propriu-zisa, aducandu-se cama de impingere a sabotilor in pozitia care sa asigure o franare sigura, folosind intinzatorul de pe tija de transmisie (se probeaza cu tamburul franei care apoi se monteaza definitiv).

Se face legatura electromotorului la reatea prin intermediul aparatajului de pornire si protectie. Acesta din urma se monteaza pe un suport de beton sau pe un stalp de aerian la o distanta de minim 15 m. de gura sondei.

Se monteaza contragreutatile pe manivele sau pe balansier. Unitatile de pompare Vulcan sunt livrate cu manivele cu cremaliera, iar contragreutatile sunt prevazute cu pinion de antrenare. Contragreutatea de pe balansier este prevazuta cu surub de antrenare in scopul realizarii deplasarii necesare. Operatia de montare a contragreutatilor pe manivele se poate face in felul urmator:

se aduca manivelele in pozitie verticala avand capetele libere in jos, apoi se prinde contragreutatea in cablul de ridicat, astfel incat, fata de

montaj sa capete o pozitie verticala, iar accesul la actionarea pinionului sa ramana in exterior;

se introduc suruburile contragreutatii in fonta de pe manivela si se aliniaza in pozitia de montaj a contragreutatii;

contragreutatea suspendata in macara in pozitiile de montaj, este apropiata de manivela pana ce suruburile intra in gaurile contragreutatii, apoi se strang suruburile in mod asigurator;

se foloseste cheia din setul de scule si un prelungitor teava;

La fel se procedeaza si in cazul celorlalte trei contragreutati. Acest procedeu se remarca din motive de securitate in montaj.

Pozitia contragreutatilor pe manivela va fi cea rezultata din calculul de echilibraj efectuat pentru fiecare sonda in parte.

Operatia de montare a contragreutatilor de pe balansier se face in uzina furnizoare si se livreaza asamblata la beneficiar.

Se procedeaza la verificarea si centrarea finala a unitatii de pompare, in raport cu gura sondei. Lagarul central permite corectarea montajului in limitele ±15mm. longitudinal si ±10 lateral, folosind in acest scop suruburile de impingere de pe placa caprei. Prin operatia de centrare a unitatii de pompare, se urmareste ca:

planul dimetral al unitatii de pompare sa treaca prin axa gurii sondei;

verticala tangenta la placa curbata a capului de cal continua in planul dimetral si distanta de acesta cu jumatate din grosimea cablului puntii trebuie sa cada in centrul gurii sondei.

Verificarea se face cu ajutorul firului de plumb, admitandu-se o abatare de 1,5 mm. fata de axa gurii sondei. Se verifica si se corecteaza la nevoie centrarea cablului de-a lungul plqacii curbate a capului de cal, evitand frecarea acestuia cu tablele marginale in timpul functionarii unitatii de pompare.

Se verifica alinierea reductorului la unitatea de pompare astfel incat planul de simetrie al acestuia sa coincida cu planul dimetral al unitatii de pompare. De asemeni un montaj corect cere ca bielele sa se afle la distante egale de manivele si paralele    cu acestea. Se verifica paralelismul axului reductor cu axul motor, respectiv alinierea saibelor de curele, reductor-motor.

Se strang in mod egal toate burlanelede fundatie si se controleaza strangerea tuturor suruburilor de asamblare a unitatii de pompare.




Se leaga prajina polizata la puntea cu cablu a unitatii de pompare, dupa ce s-a verificat in prealabil distanta dintre capul de pompare si puntea de cablu aflata in pozitia cea mai de jos.

Se monteaza dispozitivele de acces si de protectie cum sunt aparatoarele de curele, scari, platforme, balustrade si grilaje.

Se va controla capul de pompare, care va trebui sa fie vertical, respectiv sa formeze 900 cu fata fundatiei. In caz contrar, se va corecta pozitia acestuia.

La pornirea unitatii de pompare, mai intai se decupleaza frana si apoi se porneste motorul, iar la pornire mai intai se porneste motorul si numai dupa aceea se cupleaza frana.

PUNEREA IN FUNCTIUNE SI EXPLOATAREA

PUNEREA IN FUNCTIUNE

Se verifica si se asigura strangerea tuturor suruburilor, de asamblare in special:

lagarul sferic cu balansierul si capra;

articulatiile sferice cu bielele si manivelele;

manivelele pe raborele reductor;

contragreutatile pe manivele;

reductorul pe postament;

rama de baza pe fundatie;

asamblarea postamnetilor reductor si motor.

Se controleaza daca au fost montate toate dispozitivele de acces si protectie.

Se controleaza daca este asigurata calea de acces a pieselor in miscare la puneerea in functiune a instalatiei.

Se verifica, respectiv se controleaza cu lubrifianti toate punctele de ungere, conform schemei de ungere.

In cazul echiparii unitatii de pompare cu motor electric, se va controla:

reglajul automatului de pornire si protectie care trebuie sa fie corespunzator parametrilor de lucru a echipamentelor instlatiei;

izolatia echipamentului electric si toate conexiunile care trebuie sa satisfaca conditiile normale de functionare.

Se controleaza daca au fost asigurate regulile de securitate pentru punerea in functiune a instalatiei.

In baza calcului de echilibrare efectuat la sonda, se stabileste valoarea contrabalansarii cu care se intra in diagramele de echilibrare.

Intregul set al curelelor de transmisie trebuie sa aiba o intindere uniforma (lungime constanta) cu o sageata realizata prin apasare la mijloc de 3-5 cm. in cazul in care unele curele sunt mai slabe, acestea vor fi schimbate cu curele de lungime corespunzatoare.

Uniteatea de pompare se considera apta de punere in functiune, numai dupa ce s-a efectuat verificarea intregii instalatii de suprafata si de adancime, paramatrii unitatii de pompare satisfac parametrii rezultati din calcul, iar montajul si conditiile de penere in functiune s-au efectuat in concordanta cu prezentele descriptii si recomandari.

Inainte de a porni unitatea de pompare, se va proceda la deblocarea franei.

Sensul de rotatie a unitatii de pompare Vulcan este sensul acelor de ceasornic, pentru observatorul care are capul de cal al unitatii de pompare in stanga sa.

Punerea in functiune a instalatiei se face prin intermediul automatului de pornire si protectie.

Timp de 48 de ore de la pornira unitatii de pompare se va asigura o supraveghere atenta a acesteia, timp in care se va urmari temperatura lagarelor si a uleiului din baie, care nu trebuie sa depaseasca 600 C. Apoi se opreste unitatea si se face un nou control al unitatilor, se strang suruburile slabite si se porneste unitatea in regim normal de lucru.

Dupa un timp de functionare a unitatii de pompare de una sau doua saptamani de la punerea in functiune, se verifica strangerea tuturor suruburilor, etansarilor respectiv scurgrile lubrifiantilor, la lagare si reductor, nivelul uleiului in reductor etc.

EXPLOATEREA

1.Unitaea de pompare Vulcan,exploatata si intretinuta ii condtiile normale , respectind prezentele indicatii de montaj , intretinere si exploatare,nu numai ca va da satisfactii depline in exploatere , dar va asigura o anduranta indelungata in exploatare.

Rezulta ,ca o conditie esentiala,necesitatea de a instrui si familiariza in prealabil , personalul de serviciu cu prezentele instructiuni.

Este necesara tinerea evidentei prin jurnalul fiecarei sonde , a tuturor datelor si modificarilor survenite in exploatare, incepand cu data punerii in functiune a unitatii de pompare , cum ar fi :caracteristicile tehnice ale titeiului , adancimea de pompaj , tubinguri , pompa , garnitura de prajini , nr. curse dubl/min , lungimea cursei , echilibrajul , debitul , opriri si justificarea acestora , porniri , felul interventiilor sau reparatiilor.

Se precizeaza ca incarcarea unitatii de pompare pe timpul probelor sau exploatarii , peste parametrii nominali , conduce la pierdera garantiilor date de firma furnizoare .

2.In cazul observarii unor fenomene anormale in cursul functionarii unitatii de pompare (reductorului) cum ar fi zgomote , lovituri , supraincalziri , etc. se opreste imediat instalatia de pompare si se cerceteaza locul , natura si cauzele defectiunii , dupa care se intreprind masuri de eliminare a acestor anomalii .

Unitatea de pompare Vulcan , are un mers linistit ,fara zgomote si vibratii.

3.Ungerea

Se va verifica si asigura lubrifierea unitatii de pompare in timpul exploatarii in conformitate cu indicatiile.

In cazul cand , se constata functie de conditiile climaterice locale , necesitatea unor modificari a acestor indicatii , in special cu privire la scurtatea intervalelor de timp intre doua lubrifieri , beneficiarul trebuind sa o faca de la sine.

4.Transmisia prin curele.

Montarea si intretinerea curelelor , care trebuie sa fie sortate la aceeasi lungime , se face dupa indicatiile date la paragraful VII.

La inlocuirea curelelor rupte , se va inlocui intregul set cu curele noi , sau cu seturi formate complet din curele uzate de aceeasi lungime aigurand o intindere uniforma a intregului set sau se vor folosi seturi combinate , adica seturi formate din curele noi si curele vechi .

Se va tine seama de faptul ca , curelele pre intinse vor determina scurtarea duratei de viata a lagarelor (rulmentilor) motor si reductor , in timp ce curelele prea slabe ,pot aluneca (patina) sau se pot rasuci in canalurile saibelor , conducand in final la deteriorarea curelelor .

Pentru efectuarea aesctor operatii , in prealabil se demonteaza si apoi se monteaza la loc aparatoarea de curele .

Modificarea lungimii cursei.

Modificarea cursei tijei polizate se face prin schimbarea pozitiei articulatiei sferice pe lunginea manivelei .Aceasta schimbare se face printr-o trecere continua la unitatile de pompare mici (UP 3F) prin deplasarea articulatiei sferice in lungul manivelei cu ajutorul unui surub , iar la unitatile mari –in trepte , prin fixarea articulatiei sferice in unul dintre alezajele de pe manivela , procedandu-se dupa cum urmeaza:

Se opreste unitatea de pompare cu manivelel in pozitie orizontala cu contragreutatile spre motor si se franeaza in acesta pozitie.

Se blocheza tija polizata printr-o bratara , fixata deasupra capului de pompare si apoi se slabeste frana , pana cand tija , respectiv bratara , coboara , sub greutatea coloanei si se sprijina pe capul de pompare .

Se rotesc manivelele cateva grade , in acelasi sens , folosind motorul unitatii de pompare sau folosind o macara al carei carlig se leaga la capatul din spate al balansierului si se ridica 10-15 cm pana ce cablul puntii flexioneaza.

Se franeaza unitatea de pompare in aceasta pozitie , dupa care operatorul va ramane mereu la manta de comanda a franei , pe toata durata

acestei interventii.Se va tine seama de tendinta de rotire a balansierului sub efectul dezechilibrului constructiv al U.P , care va fi preluat de macara.

In aceasta pozitie , cand cablul puntii este descarcat , se pot demonta articulatiile sferice , scotand mai intai cuiul spintecat apoi piulita , dupa care prin

lovituri usoare de ciocan in capul butonului manivelei (fara a lovi filetul) , se scoate aceasta din urmasi se introduce in noul alezaj stabilit functie de lungimea cursei

alese .Aceasta operatie se face dupa ce in prealabil , atat alezajului manivelei cat si butonul manivelei au fost bine curatate si unse cu un strat subtire de ulei da masina.

In cazul cand butonul manivelei a capatat mici bavuri acesta se indeparteaza in prealabil prin pilire usoara si se curata prin spalare cu petrol.

Se infileteza piulita folosind pentru strangerea acesteia cheia speciala livrata in setul de scule.

Nu este admisa slabirea piulitei pentru a introduce cuiul spintecat

In gaura din butonul manivelei (locasul cuiului spintecat) sa va aplica un strat de vopsea (grund) anticoroziva inainte de a fi montat cuiul spintecat .Operatia se efectueaza la ambele articulatii sferice , apoi se slabeste usor frana pana cand se intinde cablul puntii de la capul de cal.

Se desface bratara de la tija polizata si se elibereaza spatiul din raza de lucru a manivelelelor , balansierului ,transmisiei de curele etc.

Se calculeaza in noua situatie , echilibrajul necesar si numai dupa corectarea acestuia , se poate considera unitatea de pompare gata pentru a fi repusa in exploatere.

6.Reglarea contragreutatilor

Ori de cate ori se modifica parametrii de functionare (lungimea cursei , diametrul pompei , garnitura de prajini adancimea de fixare a pompei , numarul de curse duble/min , etc). se va face corectarea contrabalansarii , in care scop:

-se opreste unitatea cu manivelele (in cazul contrabalansarii oscilante) usor inclinate fata de de orizontala , asa fel incat pozitia lor (panta) sa ajute la deplasarea contragreutatilor;

-se slabesc suruburile care fixeaza contragreutatile cu ajutorul pinionului respectiv surubului de antrenare;   

-dupa aducerea contragreutatilor in pozitia necesara , se strang suruburile de fixare a acestora;

-valoarea contrabalansarii neceasre se stabileste prin calcul functie de elementele de exploatere , iar pentru gasirea in mod expeditiv a pozitiei pe manivele respectiv pe balansiere , corespuzatoare contrabalansarii cerute , se face cu ajutorul diagramelor.

Nu se porneste unitatea , pana ce nu s-a verificat daca strangerea s-a facut corect la fiecare surub in parte.

In cazul actionarii unitatii de pompare cu echipament electric se poate face verificarea practica a corectitudinii echilibrajului stabilit folosind un ampermetru mobil tip cleste , cu care se masoara curentul maxim cinsumat pe perioada celor doua semicurse (ascendenta si descendenta) ale untatii de pompare a carei valori trebuie sa fie aproximativ egale.

7.Reglarea franei

In functie de conditiile de montaj sau de uzarea ferodoului de pe saboti , se face reglajul franei ,urmarind ca in permanenta sa fie in stare de functionare perfecta.Reglarea franei se va face tinand seama de indicatiile date mai sus.

8.Rabatarea capului de cal

Capul de cal , asamblat pe balansier se rabate in jurul unui ax vertical , in cazul efctuarii de interventii la sonda.

Manevra de rabatere si respectiv blocare a capului de cal in pozitia dorita (pentru interventii , respectiv functionare) se face de pe platforma sau scara caprei , cu ajutorul unui dispozitiv destinat acestui scop actionat cu o cheie.

9.Schimbarea vitezei de functionare

Modificarea numarului de curse/min la unitatea de pompare ,actionata cu motor electric , se face prin schimbarea saibei motor , cu alta de diametru corespunzator vitezei sporite.

Numarul maxim de curse/min , al unitatii de pompare nu poate depasii pe cel nominal precizat in documentatie si placuta de inscriptionare de pe utilaj.

Odata cu unitatea de pompare se livreaza si saiba de curele pentru motor , aferenta numarului maxim de curse/min (la cerere).

10.Alinierea generala.

Pentru controlul unitatii de pompare se urmeaza instructiunile date la subcapitolul 4.33-Montarea.

Daca grinda iese din aliniere in timpul exploatarii unitatii de pmpare , se va controla capul sondei (axa) daca este perpendiculara pe fata da asezare a fundatiei , asemenea , se va folosi nivela pentru a vedea daca rama de baza nu are vreo inclinare .

Se va conrola ca rama de baza sa nu se miste pe fundatie.

Ungerea

Instructiunile de ungere indicate se refera la conditii de exploatare normale.

In cazul unor conditii de exploatare neobisnuite sau in cazul unor conditii climaterice deosebit de reci , ungerea se va urmarii cu mare atentie si se va consulta un specialist in lubreifianti care va tine seama de conditiile locale de exploatare si de API-Reccommended Practice for Installation and Lubrication of Pumping Units.

Ungerea reductorului.

1.-Ungerea reductorului se va face cu uleiul recomandat in tabelulde la pag sau cu unul din uleiurile echivalente cu continut de substante inhibitoare de rugina si oxidare , prcum si cu un agent anti-spumant.

2.-Se va mentine nivelul uleiului deasupra semnului inferior al indicatorului de ulei , si nu se va umple reductorul deasupra semnului superior. periodic (la o luna) operatorul     va controla vizual uleiul , pentru a detecta prezenta eventuala a murdariei , emulsiei de apa si a altor forme de contaminare.

3.-Tabelul de mai jos prezinta capacitatea aproximativa a baii de ulei a reductorului .

Tabelul 2.

Tipul /cuplu N∙m

Capacitatea baii de ulei

Litri

Gall

R 5/500

30

6.6

R 10/1000

40



8.8

R 20/2000

98

21.56

R 35/3500

180

39.60

R 55/5500

230

50.60

R 75/7500

300

66.00

R 100/10000

280

61.60

4.Pentru a se obtine o durata de exploatare lunga a reductorului unitatii de pompare , este necesar ca uleiul sa aiba o vascozitate corespunzatoare si sa nu contina substante straine(noroi,apa etc) .

Pentru mentinerea unei vascozitati adcvate , uleiul trebuie schimbat primavara si toamna ,in concordanta cu temperaturile indicate in tabelul 4.2

Tabelul de mai jos , prezinta recomandarile API-RPII-G , referitoare la vascozitatea uleiului pentru roti dintate.

Temperatura uleiului in timpul functionarii reductorului co roti dintate de la unitatea de pompare va fi de obicei temperatura aerului la care se adauga pana la 25°F peste temperatura aerului respectiv +14°C.

Temperaturile indicate in tabel prezinta valorile limita intre care se poate estima o ungere satisfacatoare .

Tabelul 3.

Temperatura uleiului in baia reductorului

Cifra de vascozitate SAE

°C

°F

Ulei de ungere

Ulei de motor

De la -46 la 0

De la -50 la +32

75

5w

-40 la +10

-40la +50

-

10w

-29 la +26

-20 la+80

80

20w

-18 la +38

0 la +100

-

30

-12 la +52

+10 la +125

90

40

-7 la +57

+20 la +135

90

50

-2 la +68

+30 la +155

140

-

6.Perioada de schinbare a uleiului mai este determinata si de calitatea uleiului folosit

De aceea se recomanda inspectare in mod periodic a reductorului fie ca sa se ia mostre de ule ipentr u analize de laborator , spre a determina procentajele de apa si de substante solide in ulei vascozitatea sau aciditatea , fie ca se foloseste controlul vizual periodic a unui specialist , pentru a se hotari cand se schimba uleiul .Acesta se poate baza pe:

-controlul vizual al interiorului cutie reductorului;

-examinarea unei mostre de ulei luata din fundul reductorului si lasata sa se sedimenteze .

In aceasta situatie se va schimba uleiul cand se va constata ca:

-exista depuneri pe suprafetele din interiorul reductorului;

-uleiul se transforma in emulsie ;

-uleiul devine malos;

-uleiul este contamonat de substante straine , cum ar fi noroi , nisip, particule metalice .Se va constata de obicei mal si emulsie , daca in reductoare a fost o cantitate excesiva de apa.

La fundul reductorului se poate strange o mica cantitate de apa .Aceasta apa trebuie extrasa , pentru a se preveniacumularea ei in cantitati mai mari cand ar puta fi antrenata odata cu uleiul provocand emulsionarea sa uformarea de mal.

Starea corespunzatoare a uleiului poate proveni ca urmare a unor conditii nefavorabile ca:

-exploatarea intermitenta;

-exces de praf;

-fum cu continut excesiv de sulf;

-combinatia unei umiditati mari cu o mare variatie de temperatura in timpul a 24 de ore (de la zi la noapte).

In conditiile cele mai favorabile de schimbari minime ale temperaturii in timpul zilei si de la un anotimp la altul de reducerea umiditatii , de lipsa prafului in atmosfera , un reductor poate functiona un an, fara ca uleiul sa se contamineze sau alterze p-na la necesitatea schimbarii lui.

7.Dupa ce s-a folosit un solvent al petrolului pentru spalare ,se va indeparta tot lichidul de spalare si se va umple imediatrepus in functiune, umiditatea trebuie actonata cel putin 10 min sai chiar mai mult , daca este necesar ,pentru a se asigura ca toate suprafetele sa fei acoperite cu o pelicula de ulei pentru protectie , inainte de a intra in sarcina.

8.Probleme de ungere.

O combinatie de lubrifianti alesi in mod gresit , precum si conditiile de exploatere deosebit de dificile pot conduce la oricare dintre urmatoarele probleme care trebuie recunoscute si remediate.

Ungerea lagarelor

Toate lagarele unitatii de pomparesunt unse la uzina constructoare.Cu toate acestea la montare se vor completa cu vaselina proaspata toate punctele de ungere , prevazute in schema de ungere.

Ungerea va fi inspectata periodic si completata vaselina pierduta .Din 6 in 6 luni respectiv toamna si primavara , se va face schimbarea veselinei lagarelor .

In climat tropical , se va folosi o unsoare cu sapun de lithiu nr 1, avand un aditiv pentru presiuni mari , de preferinta naftanat de sodiu .Nu se va folosi unsoare cu sapun de soda.

In climat rece , se va folosi o unsoare cu sapun de lithiu nr 0 , cu un aditiv pentru presiuni mari , de preferinta naftanat de plumb .Nu se va folosi unsoare cu sapun de soda.Inainte de ungerea rulmentilor , se va face o inspectare completa a subansamblelor lagarelor .In aceasta inspectare , se vor controla garniturile de etansare , respectiv eventualele scurgeri , si se va urmari ca lagarele sa prezinte o functionare fara zgomot , normala .

Daca se constata abateri de la functionalitatea normala , lagarele se vor demonta , se vor controla si se vor inlocui garniturile de etansare la nevoie.

Ungerea cablului de la capul de cal

Cablul de la capul de cal , se intretine prin presiune (nu se va curata prin folosirea de rulmenti) si acoperirea cu un lubrifiant da calitate buna , avand proprietatea de a patrunde si adera la cablu.

Acest lubrifiant nu va contine acizi sau baze .

Nu se va folosi titei sau alt material care contine substante chimice care pot ataca otelul.

Masuri de securitate

a.Personalul operator

Functionarea normala a unitatii de paompare , necesita lubrifiere corespunzatoare specificului de lucru , o ingrijire regulata , strangerea piulitelor la buloane sa fie facuta in mod asigurator , contrabalansarea bine stabilita , montarea ti

centrarea corecta a transmisiei de curele , oprirea ti pornirea facuta potrivit cu instructiunile furnizorului etc.

Toate aceste operatii pot provoca accidente personalului de serviciu daca se neglijeaza respectarea regulilor de securitate .

Se dau mai jos regulile mai importante care sa fie respectate cu strictete da catre personalul da serviciu in exploatarea unitatii de pompare .

1-Unitatea de pompare trebuie sa fie prevazuta cu aparatoare ingradind partile in miscare ale acesteia .

2-Suprafata de lucru in jurul unitatii de pompare , trebuie sa fie curata si sa nu fie aglomerata .

3-Hainele de lucru ale personalului de serviciu nu trebuie sa aiba parti care atarna , deoarece acestea pot fi abtrenate de partile in miscare ale unitasii de pompare .

4-Este strict interzis sa se scoata sa sau sa se monteze curelele trapezoidale pri pornirea motorului pentru o durata scurta sau fara a astepta ca acesta din urma sa se opreasca complet .

Metoda corecta de a efectua aceste operatii este sa se aseze motorul oprit de-a lungul sinelor sale de alunecare .

6-Prinderea tijei polizate la puntea cu cablu de la capul de cal , cat si fixarea tijei polizate la capul de pompare pe timpul interventiilor la sonda , se va face folosind o bratara corespunzatoare si in perfecta stare de functionare de functiune .

7-Toate partile mobile ale unitatii de pompare (manivela cu contragreutati , biele , traversa , balansierul si capul de cal ) trebuie sa se deplaseze liber si in nici un caz sa nu loveasca nimic in calea lor .

8-Inainte de a porni motorul se asigura ca frana este slabita iar la oprire mai intai se opreste motorul si apoi se actioneaza asupra franei pentru blocarea unitatii de pompare in pozitia dorita.

9-In timpul montarii cat si a reparatiilor unitatii de pompare trebuie urmarit cu atentie si respecate regulile de securiate curente in timpul legarii si manipularii in carcaturii , in macara .

10-Regulile de baza pentru asigurarea securitatii cu privire la echipamentul electric:

Toate piesele conductoare neizolate , amplasate la inaltime la limita posibilitatilor de atingere de catre om , trebuie sa fie aparate in mod sigur;

-Nu este permis personalului sa efectueze operatii cu instalatia sub tensiune;

-Sigurantele fuzibile arse , trebuie sa fie inlocuite cu pozitia intrerupatorului “deconectat” ;

-Toate piesele metalice , trebuie sa fie legate la pamant in mod corespunzator

-Este interzis a se efectua lucrari la instalatia electrica , in intuneric;

-Verificarea prezentei tensiunii in sistemul de energie se face numai cu indicator de tensiuni sau cu o lampa de incercare.

b.Contra incendiilor

In vederea securiatii contra incendiilor se vor lua urmatoarele masuri:

-In cazul actionarii unitatii de pompare cu echipament electric , panoul de comanda (automatul de pornire si protectie ) se amplaseza la o distanta de minimum 15 m de gura sondei ;

-Se vor folosi echipamente de actionare (electrice sau termice) de tip special , adecvate conditiilor de exploatarea sondelor de petrol;

-Se vor respecta normele locale de securitate contra inundatiilor;

-Beneficiarul va dota locurile de exploatare a unitatilor de pompare , cu instalatii si materiale pentru stins incendii;

-Personalul de serviciu va fi instruit corespunzator pentru paza contra incendiilor.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 794
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site