Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


TEHNICI PROIECTIVE - FENOMENUL PROIECTIEI

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECTAREA REDUCTORULUI DE TURATIE
Proiectarea tehnologiei de executie a unui cutit pentru canelat interior - Tipuri de cutite
Principiul de functionare si vederea generala asupra presei hidraulice
APLICATII LA POMPELE CU PISTON
MASURAREA FLUXULUI DE NEUTRONI DIN REACTORUL NUCLEAR
Proiect - mecanism de actionare
CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULUI
TRANZISTORUL BIPOLAR
INFLUENTA DIVERSILOR FACTORI ASUPRA FLUAJULUI
ROBOT PENTRU ORIENTAREA ANTENELOR SATELIT

Curs

TEHNICI PROIECTIVE

Fenomenul proiectiei




1. Definitie

Termenul de „proiectie“ a fost folosit pentru prima oara de S. Freud, in lucrarea „Psihonevrozele de aparare“. Freud afirma ca proiectia implica o operatie prin care subiectul expulzeaza din sine si localizeaza in altul anumite calitati, sentimente, dorinte pe care nu le cunoaste sau pe care refuza sa si le asume. Acest mecanism se afla la baza anumitor tulburari psihopatologice – in paranoia si in fobii.

Definitia clasica este formulata de E. Frank:

Proiectia este tendinta indivizilor de a fi influentati de emotiile, trebuintele sau structura lor psihologica de ansamblu in interpretarea realitatii, mai ales cand campul perceptiv prezinta o anumita ambiguitate.

2. Prezenta proiectiei in viata cotidiana

Proiectia se manifesta in toate domeniile vietii psihice:

In toate relatiile interpersonale. Modul in care il percepem pe celalalt, faptul de a simti atractie sau respingere afectiva fata de el este un fenomen proiectiv. In relatiile de cuplu, proiectia se manifesta in felul cum se aleg partenerii. (Alonso si Bachs, in Femeile batute, au prezentat un studiu, efectuat pe baza testului Szondi, asupra femeilor agresate de parteneri; au constatat ca ele tindeau sa-si aleaga parteneri dominanti, agresivi, pentru ca proiectau asupra acestora imaginea tatalui capabil sa apere, sa protejeze.) Un alt exemplu de proiectie in relatiile interpersonale poate fi gasit in relatia medic-pacient, in care are loc investirea de catre pacient a figurii medicului cu o aura de vindecator (prin proiectia imaginii tatalui omnipotent).

In alegerea profesiei. Szondi a aratat ca, in functie de anumite pulsiuni, individul se orienteaza spre anumite activitati sau meserii care permit punerea in act a acelor pulsiuni intr-un mod acceptat social.

In tulburarea mentala – acesta este domeniul privilegiat de manifestare a proiectiei (vezi delirul paranoid).

La nivel social – in manipularea sociala. Jung a scris un studiu foarte interesant despre influenta lui Hitler asupra germanilor in perioada interbelica si despre proiectiile pe care le suscita el: Hitler capta proiectia razboinicului, al eliberatorului – adica a arhetipului german al razboiului, zeul Wotan. In general, aderenta grupurilor la un lider politic se bazeaza pe asemenea proiectii.

In arta – asa-numita „arta psihopatologica“ – desenele psihoticilor, in special ale schizofrenilor (in stil Picasso). Schizofrenii deseneaza obiecte sau personaje dezmembrate, imbucatatite, prin care proiecteaza spaima de dezintegrare psihica – sparagmos. Marie Bonaparte a incercat sa-l psihanalizeze pe autorul american A. E. Poe prin simbolurile din opera acestuia, intre care se aflau doua motive neintalnite la alti scriitori: motivul apelor moarte / negre / fara viata si motivul iubitei care moare si invie. Ea pune aceste tematici in relatie cu biografia lui Poe, care si-a pierdut ambele mame la o varsta foarte frageda – fapt in virtutea caruia elementul maternal i-a format un set morbid.

3. Testul proiectiv (tehnica proiectiva)

Testul proiectiv este un instrument psihologic prin care provocam si captam proiectiile individului, pentru a-i cunoaste personalitatea. Testele proiective se definesc prin urmatoarele caracteristici:

a)      Sunt sarcini ambigue sau mai slab structurate, care permit o mare libertate de a raspunde.

b)      Subiectul nu cunoaste semnificatia raspunsurilor sale si adesea nici nu stie ca se tradeaza, proiectand.

c)      Scorarea si/sau interpretarea lor contin in grade variabile o anumita implicare subiectiva din partea psihologului.

Distinctie test proiectiv – test obiectiv

Prin „test obiectiv“ se intelege, in general, acel instrument de evaluare psihologica standardizat si care satisface proprietatile psihometrice de baza. Regulile de interpretare sunt clare si obiective. Prin contrast, testele proiective sunt criticate pentru faptul ca nu li s-a stabilit validitatea, nici fidelitatea si de multe ori nici nu au fost etalonate. Ca urmare, cand interpretezi un test proiectiv te bazezi mai mult pe inspiratie decat pe reguli, fapt din care pot decurge anumite erori fundamentale de interpretare.



Distinctia intre testul obiectiv si testul proiectiv are la baza o prejudecata. Exista teste obiective care contin in structura lor si itemi proiectivi (exemplu – item din WISC: „De ce le cere statul oamenilor un certificat cand se casatoresc?“). De cealalta parte, unele teste proiective (testul Rorschach in varianta americana, testul Rotter) au fost supuse unui proces indelungat de validare.

Clasificarea testelor proiective

Fiecare test proiectiv poate fi comparat cu un fel de limbaj al subiectului, pe care acesta il vorbeste fara a constientiza ca o face. Exista mai multe criterii de clasificare a testelor proiective; vom prezenta doar clasificarea bazata pe acest criteriu, al limbajului:

Limbajul desenelor sau proiectia grafica: testul arborelui;

Limbajul petelor de cerneala sau proiectia structurala: testul Rorschach si variantele sale (Zulliger, Holtzman etc);

Limbajul povestilor sau proiectia tematica: testul de aperceptie tematica (TAT);

Limbajul culorilor sau proiectia cromatica: testul Luscher;

Limbajul fetelor umane sau proiectia pulsionala: testul Szondi;

Limbajul cuvintelor sau proiectia asociativa: testul asociativ verbal al lui Jung;

Limbajul frustrarii: testul Rosenzweig.

Avantajele si limitele testelor proiective

Avantaje:

Reprezinta sarcini opace pentru subiect si, astfel, subiectul reuseste mai putin sa favorizeze „fatada sociala“.

Permit de multe ori, dar nu intotdeauna, o analiza profunda si integrata a subiectului: ofera informatii despre procesele lui inconstiente, despre fantasme, trebuinte nesatisfacute, despre imaginea de sine si despre functionarea cognitiva.

Pot fi aplicate pe categorii speciale de subiecti: copii, persoane defavorizate cultural.

Unele dintre ele sunt foarte economicoase ca timp de aplicare, scorare si interpretare.

Dezavantaje:

Slaba lor standardizare, din care decurge subiectivismul in interpretare. Insa insuficienta standardizare nu reprezinta un obstacol decisiv pentru aplicarea lor in psihologia personalitatii.

Majoritatea necesita un timp mai indelungat de invatare si perfectionare.

Aplicabilitate

Testele proiective pot fi folosite in orice context unde se face o evaluare de personalitate: in psihologia clinica, in psihologia scolara si, cu prudenta, in psihologia organizationala. Obligatoriu, informatiile obtinute cu ajutorul lor se coreleaza cu informatii despre subiect obtinute din alte surse.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 657
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site