Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura

Cadastru

Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom. Sec XVII-XVIII

Arhitectura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
APARITIA SOCIOLOGIEI URBANE CA DOMENIU DE STUDIU
CERTIFICAT DE URBANISM
Echipamente ale locuintei
ILUMINAREA NATURALA A SPATIILOR
Tehnica solara
URBAN. URBANIZARE – ASPECTE SI DELIMITARI CONCEPTUALE
PLAN URBANISTIC ZONAL LACUL TABACARIEI - MUNICIPIUL CONSTANTA
ARHITECTURA ROMANA: Apeducte, Temple, Locuinta romana
VIATA URBANA ASTAZI
Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom. Sec XVII-XVIII

Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom. Sec XVII-XVIII

Tarile romane, partea extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol XVIII conduse de domni fanarioti, sistem inaugurat in 1716 si care a durat aprox. 100 de ani. Dupa mijl. Sec . XVI pina incep. Sec XIX nu a existat un interes special al domnitorilor pentru dezvoltarea oraselor de unde a rezultat o dezvoltare libera caracterizata prin spontaneitate si organicitate. Exceptii facind deschiderea caii victorie 1692 Constantin Brincoveanu pentru a lega resedinta lui din oras de proprietatea palatul mogosoaia. In a doua jum. A sec. XVIII 1775-1776 (Alexandru Ipsilanti, fanariot foarte cultivat) intentiile de a elabora un nou cod urban in care sa fie stranse documentele reglementate existenta urbana elaborata de Fotinov. Cuprinde si reguli de constructii urbane: oricare contructie noua trebuie sa aiba aprobarea domnitorului; o reparatie a unei cladiri nu trebuie sa aiba ca efect o modif. De infatisare; sensul anu modif. Inaltimea cladirii rezulta un plan de imobilism in ordinea oraselor. Imaginea care putea fi perceputa de pe fereastra unei locuinte facea parte din acea proprietate= rezulta o anumita mentaliate.




Reglementari bizantine din sec. IV- V preluate si prelucrate, unele inca valabile in grecia dar fara rost in rominia. Reguli in absenta fortaretelor, exceptii girgiu si braila:fortificatii construite de turci.

HANURILE au aparut in a doua jum. A sec XVII

Constructii orinetate spre interior, spre oras, spatii urbane de cele mai multe ori ziduri opace

Dezvoltarea considerabila a curtilor boieresti, prezenta aparuta inca din evul mediu, importanta in configurarea oraselor, transpune niste gospodarii de la tara in oras ocazional un loc foarte mare, contrastul intre actual ansambl rezidential si de productie si loc. Obisnuite

TRANSILVANIA

+ banat + o parte din nordul moldovei ocupat de imperiul habsburgiulor prin 1870

Avansareaaustreicilor pina la limita carpatilor implanatarea unei adm. F. bine organizate foarte dezvoltata dpdv birocratic, reguli f stricte exemplificate si in doc urbane.

Diploma leopoldina 1691

Tratatul de pace de la 1699

Prin astea rezulta restaurarea domn. Habs asupra trans si banatului

Dpvd al urbanismului modificari spectaculoase: tipul de fortificatii, modificarea unor localitati existente si aparitia unor orase noi.

Sistemul de fortificatii medievale abandonat in trans sev XVII(contur neregulat, puternic fortificat) e inlocuit cu un sistem geometric bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban.

Exemple: alba iulia, cluj, sibiu, timisoara

Apar orase noi pe un teren complet neutilizat sau restructurarea unor localitati existente (timisoara)

  • impartirea regulata a insuleleor in parcele, trama ortogonala, reguli f clare

imagini:

orasul medieval din trans fortificat: sebes

  • terenuri inguste spre strada, f adinci, care au determinat si modul de constrcutie al caldirilor
  • fortificatii de cele mai multe ori complete
  • largire centrala, piata cu biserica

pina la reforma lui luther a existat o singura biserica , intregul sat era o singura parohie.

Fortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie integrala. Au existat si orase fara fortificatii.

IASI

Oras medieval extracarpatic

  • dezvoltare f libera in teritoriu
  • dezvoltare tentaculara dealungul arterelor spre teritoriu
  • concentrarea cladirilor in zone centrale(comerciale, front continu) spre zona rezidentiala (case dispuse neregulat)
  • configurare neregulata tesutului rban (trama, parcelar)
  • fara existenta unui spirit ordonator
  • alc din cartiere ce coincid cu parohiile (fiecare cite o biserica) ; silueta dominata de mai multe flese spre de deosebire de trans silueta dominat de o singura flesa

GIURGIU

Fortificatii turcesti in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inchid o supraf mai mare deecit cea construita; cu destinatii agricole.

Braila+ Giurgiu, o a doua fortificatie in interior formeaza un punct militar.

Planul borotin 1846

Configurarea oraselor in momentul in care a inceput modernizarea initiata de municipalitate.

Hanul serban-voda a doua jum a sec XVII. Primul han

Hanurile , o zona cu caracter comercial si defensiv. Au o anumita configuratie/imagine: comert + cazare + in jurul unei curti largi, libere sau uneori cu biserica marginita de ziduri groase. Intrarea in han : control serios se facea izolare dupa model;ul caravn seraiurilor turcesti

TRANSILVANIA

Satu mare; fortificatii de pamint foarte larga pe somes. Orasul pe timisul repede si aradul pe ….

Cetatea de la oradea nu se mai pastreaza astazi

  • cetate bastionara, corpuri care avanseaza in teriotoriu
  • bastioane de forme diferite
  • in mijloc a mare biserica gotica disparuta
  • axul zonei urbanizate cioncide cu axul intraii in cetate

TG mures

A doua jum a sdc XVII; fortificatie tirzie

* fortificatie traditionala medievala

nu exista bastioane

BISTRITA

Oras medieval sasesc

  • zona libera imprejmuita fortificata: zona non edificanti din ratiuni militare in aparatul de urbanizare
  • urbanizarea exterioara fortificatiilor sa facut per traseele drumurilor de acces in localitate datotita insuficientei sp in terior si dat discrimarii cu caractre etnic, maghiarii si rom nu aveau drept de propriete in interiorul orasului.

CLUJUL

Oras in aproprierea Somesului

  • prima fortif de la incep. Sec.18
  • fortif cu caract. Militar pe deal de catre admin. Austriaca
  • loc propriu zisa s-a extins f. mult depasind zidurile.
  • Recensamint 1785 nr pop. Din afata zidurilor e mai mare decit a celor din interior.

SIBIU

  • vechea fortif medievala a inceput sa fie moderna in prima jum. A sec. 18 cu bastioane.
  • Proiect pt o citadela
  • Pc. Cu rol militar in apr. orasului. Reaiz. Partial.
  • A 2 jum a seb 18.: extindere – nevoia unor fortif. Suplimentare pe partea cealalta a Ciminului rezulta o zona in care sunt plasate cazarmi + alte cladiri de pe r. Mariei Tereza

ALBA IULIA

  • fortif. Medievala rectangulara intarita la coltzuri inlocuita cu una tip Vauban
  • urmele vechii incinte se mai pot citi
  • trasarea regulata a str. S-a pastrat, unele cladiri, etc.
  • nou: sist. De fortif. Stelat ce inlocuia pe cel bastionar, supraf. Goem. F regulate, supraf. Mai mici de aparat,cu 2,3 platforme succesive, materiale f. rezistente (fortif. Pr-zisa), celelalte 2 sunt din pamint sau oglinda d apa
  • inaltimea mare a fortif nu isi avea locul rezulta ca scade inaltimea, piatra e inlocuita cu caramida, prin lovire=aschii mai mici si mai usor de evitat

sec 18 – barocul- curent dominant in Trans.;toate elem decorative capata tenta baroca=fortif cu deco baroce

exemple similare:

FAGARAS:in mij. Veche fortif. Medievala +nouaincinta de dimensiuni mari

DEVA- idem: dimensiuni mari = amploarea loc.

ARAD – oras aparat relativ tirziu sec 14-15 la limita d vest a Trans.Activ de comert.Sist de protectie a trecerii peste Mures. Pop. De limbi dif. :sirbi+romani. In

In timpul conducerii tucesti, Aradul – fortif mai mari – cartierele izolate se unifica prin cresterea pop.

Sec. 18: schimbare imp.:colonia cu pop. Germanica, realiz pe teren a unui tip d sp. Specific:

  • strada larga, dreapta
  • zona constr in front continuu
  • cetatea- pc. De fortif. Isi pierde din imp, fiind f. mica;demolata si constr alta noua in bucla Muresului
  • pc. Fortif. Lateral u dezv nefortif. a orasului
  • tipurile de plan sunt cele prezente in urb european: planul grila

BLAJ

* fondat ca oras de Inocentiu Micu Klein pe baza unui plan elaborat de un austriac

* piata centrala cu caracter baroc pe una din laturi

apar cladiri cu fct. De invatamint.

Blajul devine nuclul scolii ardelene

Gherla

  • pina prin se. 16 a existat pc. Fortif de impozitare a marfurilor ce a gevenit inchisoare]
  • 1701-1702supraf f mare d teren cumparata de o comunitate de armeni care a venit dela n e org. dupa un plan facut la Roma: insulele imp. In propr. Aprox. Egala ca dimensiuni;piata cu catedrala – prima data e constr. Din chirpici.
  • 1720-1780 se inlocuieste cu constr. Din caramida si piatra acoperite cu tigla
  • casa saseasca: toate elem deco apartin barocului, tratete cu discretie, marcheaza elem. Principale ale ansamblului; imbinare intre caract barocului(curbe-contracurbe)apartine spiritualitatii armenilor – alt tip de mentalitate si cultura

TIMISOARA

  • cucerita prin 1716 d armatele Habs. De la turci.
  • Se inlocuie fortif. Cu ua noua
  • Canalizare, regulariz. Apei Begai
  • Noul tip de ordonare a terit apare ca urmare a amenajarii apei
  • In timpul turcilor, orasul era fortif;castelul, canalele si bratele Begai au generat un caracter mlastinos
  • Imediat dupa cucerire 1725 s-a decis demolarea si reconstruirea completa a orasului. A ramas un fragment d castel
  • Pc. strategic imp.
  • 1725 – planuri, proiecte elaborate , rapoarte militare
  • s-a adoptat:trama str. Regulata, rectangulara, piete regulate, sist. Defensiv dupa o forma ce preia in buna masura traseul fortif. Anterioare. Intarire cu bastioane .regularitate desavirsita a tipului de fortif.
  • Prima jum sec. 18:nou brat al Begai facea inutilizabila o zona din int. fortif.
  • A doua jum a sec. 18; apar definite sp. Publice, pitele erau realizare calculatorului lui Fisher von Elach
  • Structura gigantica    a fortif fata de incinta orasului; nerealiz completaniciodata
  • Fortif +nonedificandi=I km.
  • Locuintele militarilr – locuinte tip;insula caract. Era impartita regulat
  • Dupa 1750 – reguli de constr. F stricte
      • Constructii in front continuu
      • Grad de ocupare foarte mare – genereazaa aparitia unor curti e lumina
      • Inaltimea cladirilor: P la periferie, P+1 in miezul central din motive de protectie incaz de atac militar – genereaza o imag. A orasului- regula Vieneza
  • piata unirii:decoratie cucaracter baroc evident, divers colorat
  • in apropriere localitate la distanta de aprox 1 Km de fortif. Astazi imglobata in oras – cartierul Farbic (zona industriala) – cartierele Mehala si Elisabetin de astazi

Inagine oraselor medievale din seoul 18 spre deoseb de orasul medieval

  • perspectiva a Clujului din a doua jumatate a sec. 18 e o silueta data de mai multe flese
  • varietate mare a frontului:inaltime relativ miaca a freontului, cladiricu caracter medieval alaturate celr renascentiste si baroce
  • santuri de scurgere a apei pe mijlocul strazii

Cladiri de mari dimensiuni:biserici

Oradea:ansamblul baroc al resedintei episcopale si biserica incep sa iasa din scara orasului de pina atunci

Timisoara:palatul guvernului ocupa aproape un front intrg al pietii unirii

Sibiu:palatul Bruckental realizat prin unificarea mai multor proprietati medievale

Cluj: palatul Bunffy realizat prin unificarea a 3 proprietati – contrast cu restul constr medievale cu resturi inguste.

  • 1716 – ocupatie a Olteniei de catre imp Habsburgic
  • reforma a facut ca 20% din populatie in transilvania sa treaca la catolicism, restul trecind la luteranism sau la religia protestanta (calvinism pentru maghiari) din motive religioase si financiare
  • din frica nobilimii de a nu perde pamintul dat de voievod conduce la fortificarea cetatilor(sistem Vauban)
  • fortificatii interioare (2 cetati):Alba Iulia, Timisoara
  • venirea nobilimii si a catolicismului are ca efecte:
    • aparitia unui baroc in forta
    • nobilimea vieneza isi construieste resedinte in oras si in exteriorul lui (primele locuinte urbane in stil baroc)
    • sec 16 – Iernut – Pavilion de poarta = acoperis f inalt cu o curba moale, arc in miner de cos – baroc
  • Castelul de la Bontida – aripa renascentista la care in peroada baroca:
    • intrarea are o curba moale,
    • prezenta statuilor caremarcheaza cornisa,
    • curtea in forma de potacoava
    • aripa neogotica

Constructii Baroce:

  • Palatul Teleki de la Gornesti
    • elemente palat – logie- gradina – apa pe un teren plat = Renastere
    • peisaj, teren denivelat, lac, insula, foisoare,statui, banci = Baroc – intrare in forma de U
  • Palatul de la SinPaul
    • Sala de bal – un mare spatiu care semnifica intrarea habsburgilor cu oul stil de viata – balurile vieneze
    • 1977 – cutremur inurma ccaruia palatul a fost parasit, acum – retrocedari
    • fresce cu soldati, steme – renascentism
    • fatada Art Nouveau
      • bolti “Avela” – mult mai plate si mai moi
      • acoperis cu panta frinta
      • arc in miner de cos
  • Palatul tip bara are aceleasi caracteristici:
  • Curii = palate de mici dimensiuni, secuiesti.
    • Exista diferente mici de statut in colectivitate, este important rangul in armata (resedinta mai redusa)

ARHITECTURA ORASENEASCA:

  • tesut medieval: fiecare nobil doreste sa-si construiasca cit mai in centru
    • ex:Ansamblul Episcopal de la Oradea ( cu palat si catedrala bazilical cu 3 nave; una centrala + 2 laterale cu dubla curbare a fatadei (se aproprie de barocul vienez)
    • Catedrala de la Timisoara – fatada plana cu elemente de dιcor care dau tensiune, cornise puternice care se muleza dupa fatade
  • preotii care slujau in bisericile unite in Trans aveau idei unite pentru ca studiasera toti la Roma:
    • 2 turnuri infatade + fronton cu elemente de baroc (la Lugoj – turn cu voluta)
  • la sf sec 19 -19 se imita arh baroca in N Moldovei si in Bucovina ocupate de asustrieci pina la primul razboi mondial
MOLDOVA

Coranul ii impiedica pe turci sa invete limbi straine; pe timpul fanariotilor – dragoman = traducator – putea deveni conducator in tarile romane

  • ambele arhitecturi pun accentul pe fortificatii: Moldova si Oltenia: existau dese incursiuni ale turcilr pe Dunare respectiv ale cazacilor in Moldova
    • aparare in cazul uniposibil atac
    • influenta unor elemente stilistice in baroc:
      • Sfintul Ioan Botezatorul, Iasi: pridvorul are ziduri groasepentru ca turnul si acoperisul sa poate ascunde si sa se poata trage din ele; arce etajate
      • Sfintii Teodori, Iasi: acelasi pridvor redus ca dimensiuni+tainita; influente baroc –clasicism
  • retrageri in arc in acolada, ancadrament – vin din S. Dunarii – prototip pentru arhitectura de tranzitie (arhitecutra traditionala    _ arhitectura baroc – clasicista)
    • se inspira si din elemente brincovenesti:
    • Biserica minastirii frumoasa elemente d factura clasicista, rusesti+ habsburgice; disparitia spatiilor traditionale – unificarea spatiului altarului, cupole false = baroc
    • Biserica Letcani planimetric nu mai aminteste de cele vechi, este clasicista (linga Iasi) – modificare fundamentala a tiparelor
    • Iasul – extrem de receptiv la nautati
    • Suceava: pastreaza noile caracteristici
  • a 2-a jumatate a sec 18 – forme specifice de fortificatii inMoldova, prog de arh intr-o stilistica aparte (aparitia turnului de V) si aparitia stilurilor occidentale in moldova(clasicitate baroca)
  • fenomenul de insecuritate este valabil si in Tara romaneasca: garnizoanele turcesti care nu mai pot fi platite sii stapinite de Pooarta ataca frecvent malurile Dunarii (pasa de la Vidin)

TARA ROMANEASCA in a 2-a jumatate a sec. 18:

  • resedinte ale unor boieri, dar nu in stil brincovenesc: casa se reduce ca dimensiune si reapare un zid de incinta care chiar daca pastreaza elem de factura clasicista (rectangularitate) capata rol de fortificatie, redevenind zid de aparare.ex: curtea de la Balaci
    • locuinta asezata pe o latura: Balacestii erau crescatori de oi si in caz de atac adaposteau animalele in int curtii
    • se preiau astfel principiile de compozitie clasicista
  • Curtea gostinari – in aproprierea Buc – transf intre timp in cimitir iar biserica in capela, prezinta urme de locuire adosate zidurilor
    • Tip de constr care revine la aparare – se pastreaza catre o epoca tirzie
  • Brosteni – Curtea de la Brosteni – se mai pastreaza o mare parte cu 2 cuhnii laterale
    • Tipul de curte inconj revine dar cu incinta rectangulara
  • Casa Magheru – fam Magheru    boieri intre sec 16-17 – pe fosta strada Labirint
  • Locuinta isi reduce dimensiunile in raport cu epoca lui Brincoveanu
  • Compozitie clasica a pridvorului – pina in 1800, uneori pridvor cu scara inchisa
  • Compozitia casei: sala centrala cu incaperi in stinga si in dreapta,
  • Au disparut loggia si gradinile
  • Gradinile de flori se transforma in gradini de legume si pomi fructiferi
  • Intreaga gospodarie e inconj de un zid inalt cu turnuri si paznic – nici domnitorul u avea aces fara permisiunea proprietarului
  • De mute ori dispar si pivnitele adinc ingropate in pamint
  • Dispar sculpturile si tot ce insotea foisorul de epoca brincoveneasca, dar foisorul se pastreaza
  • Ex:
    • casa la Craiova- foisor cu scara inchisa – leg de aparare
    • casa de la Glagova – pivnite marite, guri de tragere in parapetul foisorului chiar daca partea superioara era deschisa, guri de tragere pe tot conturul casei
    • casa fam Bratianu – celebra pentru tipul caselor combinate cu cula (turn de aparare – ultim refugiu al posesorilor in caz de atac
  • exista in Oltenia o anumita uniformitate in constituirea caselor boieresti: de obicei de forma rectangulara, cu curte int si gradina in spate; fortificatiile prezente ca si in alte zone

CULA – denumire in turca pentru cuvinteul “Turn” – locuinta f raspindita in peninsula Balcanica

  • turcii au adus acest tip de constr
  • premergatoare ca progr de arh patr turcilor, ei raspindindu-l doar in pen balcanica prin intermediul mesterilor
  • de cele mai multe ori in sp urban, cu goluri foarte reduse destinate ventilarii si cu lumina foarte redusa
  • in tara romaneasca se preia acest program in conditii specifice:
    • transpunerea din rural in urban
    • modelare specifica olteniei
    • in relatie cu progr de tip cula si arh din Tara Romaneasca la sf. sec 18 – influenta sud Dunareana resimtita

Renasterea Bulgara – circula prin europa si se intoarce cu idei: anume tip de tratare urbana, a locuintei, celebrele strazi comerciale. Ex: Gabroveni – strada negustorilor veniti din Gabrova

  • in sudul Dunarii au loc atacuri otomane si se refugiaza in N Dunarii sau in zona Vienei
  • tarile romane, in special Tara Romaneasca – tari de migratie –oameni vin si se stabilesc aici, cu atit mai mult cu cit exista o Academie la Buc infiintata de Seban Cantacuzino
  • Aflux de populatie crestina , de negutatori si de mestesugari – patura ce lipsea in Romania
  • Formarea de bazin cultural: impartasire a acelorasi cutume
  • Programul culelor: program orasenesc transpus in sec 18 dat perioadelor nesigure determinate de schimbarile dese de domnitori

TIPURI DE CULA

  1. cula ca turn locuinta – resedinta obisnuita si acces de la un nivel superior sau chiar din pod: cula de la. Vladoaia
  2. casa mai ridicata de la sol: alc ansambluri cu biserici… sau resedinte fara zid inconjurator
  3. cula aditionata casei printr-un palimar (pasarela) – loc de refugiu in caz de atac
  4. cula singura – posibil loc de refugiu, in acelasi timp semnalizare: se aprinde foc si se vede repade pt a semnala un eventual atac
  • Cula de la Curtisoara: legate de umblatoarele scoase in afara si cu fct de aparare in acelasi timp (goluri tragere); primele 2 niveluri aproape oarbe, nivelul3 (locuibil) deschis printr-un element specific in valahia
  • Cula de la Rahovita (pitesti) – deschideri putine

Regulamentele org. ale lui Kiseleff vorbeste despre creearea unor trasee din cule de semnalizare

De remarcat nevoia de deschidere (prispa) spre deosebire se pop din sudul Dunarii – elemente din lemn

N-ar rezista unor armate, de fapt nu mai era perioada atacurior cu armate, doar citva soldati, grupuri mici ce atacau si apoi se refugiau

Nu sunt propr unor boieri mari, ci a unora cu posibilitati mai reduse

  • Biserica Minastirii Jianu – turn adaugat in a 2-a jumatate a sec 18 pt a functiona ca loc de observatie si probabil adapostire
  • Tipul de biserica cu turn peste pronaos sau naos specific epocii

In satele din N Olteniei taranii se unesc si se constituie ca comunitati – prin ridicarea de biserici: tehnici in urma fata de ale ctitorilor domnitori – finante reduse – solutii inventive. Comunitatea e evidentiata prin picturile murale existente in bierici

Secolul 19

sec. 19 – perioada foarte importanta pt istoria arh si urb

in prima parte a sec 19 – evolutie mult mai lenta spre deosebire de partea a doua, si in jurul anului 1900 – transformari importante

pt societatea europeana , sec 19 inseamna enorm – s-a schimbat totul

sfirsitul revolutiei franceze – sec 18 – populatia urbana era de 15%, mai tirziu ra de 50%

economia si industria- prezenta pretutindeni – sunt motorul principal, imediat dupa acea transformare- caile ferate- rapiditate mult crescuta, mobilitate mai mare, au facut granitele ceva fragil

sec 18 – sec afirmarii natiunilor – foarte putine erau construite ca atare innainte Ex: Franta

1870 – unificarea unor anumite tari:Italia, Germania; aparitie a statului national grec desprins din imperiul otoman

Afirmarea identitatii nationale: reflexul unei gindiri puternic impregnate dee ideile romantice

Romania nu a facut exceptie de la miscarile politice si Europene

1859 – unificarea

1877 – 1878 proclamarea Independentei

…proclamarea Regatului

populatia e legata de o noua forma de economie; economia agricola incepe sa piarda din importanta

dupa 1830 – orasul devine motorul dezvoltarii independentei

burghezia capata pondere mai mare; apar profesiunile liberale, tot ce tine de invatamint

apare proletarismul legat de industrie

administrarea orasului trebuie sa faca fata unui nou sistem – reglementari care sa dirijeze dezv urbana si planuri de sistematizare urbana care au inceput sa intre I obisniuinta fiecarei administratii

orasul isi schimba infatisarea nu numai datorita arh diferite ci si a unor tipuri noi de cladiri, programe noi care au venit in intimpinarea unor noi solicitari, raspunsul unor noi institutii: societati de asigurari, banci

stilurile arhitecturale, tipologia arhitecturii – modificarea imaginii oraselor

sec 19 Parisul si-a schimbat complet infatisarea

Florenta s-a extins foarte mult si a inclus vechiul nucleu intr-o structura moderna ce functioneaza si astazi

Orase care s-au dezvoltat complet nou: Budapesta – se dezv dupa principii arh complet noi pornind de la 2 parti vechi

Orasul sec 19 – reflecta o soc capitalista – a existat un transfer propriu a burgheziei spre orase

Realismul – actiune pragmatica, realista, eficienta – regasit in interesu asupra oraselor

Saltul spre planul de sistematizare – planul nu se mai ocupa doar de o parte din oras- se ocupa de tot orasul

Relatia Arhitectura –societate: arh prin produsele ei de dimensiuni impozante a cautat sa reprezinte burghezia in urcare spre virfurule societati – exprima gusturile si cultura ei

Evolutia tehnicii dezv. Rapida si spectaculoasa a ind – noi materiale de constructii: metal sticla; sec 19 apare betonul armat in formele sale primare

Romania se inscrie in procesul de schimbare

Transilvania si Banatul au ramas ca parte a imperiului Austroungar dupa 1867

In imp. Maghiar- miscare reformista importanta

Sincronie importanta a modernix=zarii tarilor balcanice

Vechiul regat – arh eclectica adoptata ca o influenta occidentala

1828 –Pacea de la Adrianopol a pus capat razboiului ruso-turc – i-a urmat guvernarea rusa a principatelor sub generalul Kiseleff sub care s-au elaborat Regulamentele Organice in tara Romaneasca 1831 si Moldova 1832 –contin o insumare de reglementari de legi pe diferite domenii de functionare a societatii romanesti – un fel de constitutie a noilor structuri moderne

1866 – prima constitutie, la scurta vreme dupa renuntarea la tron a principelui Carol

Mihail Kogalniceanu: ”sarcin noastra este de a transforma un popor de tarani intr-un popor de cetateni”- asta inseamna modernizare, oameni egali care sa-si cunoasca drepturile dar si raspunderile

Al. I.Cuza 1859- 1866 a emis legi esentiale care au pus baza dreptului modern. A creeat institutii noi, - a impins Romania spre calea modernitatii rapide; nu a privit neaparat mare masa, si structura si virfurile – motoarele societatii

Apar dincolo de modernizare structurile vechi: drumuri, cai ferate, gari, care au avut efecte importante asuprea oraseler:caile ferate au transformat Constanta in port important: circulatia pe Dunare- consecinte importante asupra oraselor –dupa pacea de la Adrianopole, prin cauzele sale – liberalizarea comertului in tarile romane

Apar orase noi de-a lungul Dunarii

Comisia Europeana a Dunarii – cuprinde Anglia, Franta, Italia care aveau interventii economice si politice in zona – scopul; controlul gurilor Dunarii (rol legislativ – reglementau circulatia pe Dunare, constructii importante: Sulina, Galati; a creeat canalul Sulina – unicul canal navigabil la varsarea Dunarii



Teritoriul in zona agricola

Reforma agrara a lui Cuza

o        Secularizarea averilor minastiresti

o        Divizare a marilor proprieteti

o        Improprietarirea unui numar mare de tarani

o        Sate noi- redistribuire a populatiei in teritoru

pe parcursul sec 19 – idei urbanistice pe plan european – in Romania - acte normative: legi+ regulamente de construire- dirijaza modul de constructie urbana:plan de sistematizare:actualul PUG – de 2 tipuri pina la al doilea razboi mondial:

o        in Transilvania si Banat;menajarea teritoriului urban dar si extinderea teritoriului (dupa model german)

o        in vechiul regat – pl de sistematizare se refera exclusiv la teritoriul urban

Interventii urbanistice in scopul modernizarilor:

orasele situate de-a lungul Dunarii- restructurari radicale+aparitia unor orase complet noi

extinderea planificata a oraselor existente

transformarea oraselor existente, fiecare I mai multe feluri:

o        modificare tramei stradale, inclusiv prin noi artere de circulatie

o        modificarea structurii parcelare – modul de divizare si utilizarea teritoriului

o        aparitia unor spatii publice de agrement: parcuri, gradini

o        asezarea cladirilor fata de vecinatati, inaltimea cladirilor, POT, arhitectura.(1860)

toate aceste modificari- modificare lenta a contextului urban

Orase noi sau structurate integral:

Turnu Magurele – nucleu de cetate – Turnu

forma speciala datorita relatiilor, parcele foarte regulate

plan pe cuori ce semnifica pretul teitoriului – cel mai scump e cel aflat aproape de zona verde, periferica

proiectarea unor spatiipublice noi – pietele

1900 – extindere: zona verde e parcelata, spatiul mare al pietii e micsorat

Turnu Sevarin

forma regulata, axe ce fac legatura cu restul teritoriului

miez varde al orasului prezent si acum

extindere –spre N, V si E – fata de nucleul principal – se pastreaza ordinea

Calafat, Oltenita, Zimnicea, Calarasi – orase noi de-a lungul Dunarii – interesul acordat culoarelor de circulatie

Giurgiu, Braila- orase structurate integral

Giurgiu – prezenta puternica a fortificatiilor ce cuprindea si garnizoana turceasca.

Imediat dupa 1830(Regulamentul Organic) – arh austriac Moriz von Otl a facut actualul plan al Giurgiului modern:

a darimat turnul militar al garnizoanei turcesti – in locul ei urma sa fie amenajat un parc public

pe teritoriul vechiului zid – artera de circulatie

spatiu verde restrins si ocupare cu locuinte sau functiuni publice

1870 – un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele centrale

Braila – sf sec 18 – 5 ziduri de fortificatii relativ concentrice

1832 – plan facut de un colonel rus – nemultumitor

1834 – Rudolf von Borotzin – s-a pastrat doar ultima fortificatie dublata de o circulatie si aici fragmente luate din vechea structura

impartirea altor zone in insule datorita aparitiei unor noi artere

in aproprierea portului – zona cu functiuni legate de acesta – depozite, cantine

spatii publice: piete de forme variate

citiva ani mai tirziu, orasul s-a extins mult spre exterior, pastrind o continuitate a tramei stradale

putin inainte de 1900 – o noua extindere: se obs coerenta, respectul extinderilor in raport cu portiunea existenta

succesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmeaza zona urb

Extindere spontana

Bucuresti 1895-1899 – plan cadastral ridicat de institutul de cercetare al armatei

1872- Gara de N, iar in 1940 se darima ateliere CFR si se constr actualul Palat CFR

se remarca apropr de Calea Grivite – asemanarea cu Gara din Paris

apare bdul Dinicu Golescu si Scoala de drumuri si sosele

Extindere planificata

Galati – 1830- extindere intensa – spre N functiuni obisnuite ale orasului

intre Dunare si Prates – transformati in timp pt functiuni ale portului

Constanta – prin hotarirea lui Carol 1 – proiectul arh. Orascu

inceputul sec – orasul se dezv in peninsula

1899 – extindere – tesut regulat + ortogonalitate

parc, extindere a portului, cai ferate

Predeal –dezv spectaculoasa ca statiune si oras

trama stradala neregulata urmareste forma teritoriului

proprietati neregulate chiar daca sunt echivalente

MODERNIZAREA TRAMEI STRADALE

regularizarea strazilor existente – tendinte spre segmente lungi, articulate cu arce de cerc

noi srazi –cele mai importante – bulevardele. Ex: Ploiesti: bdul ce leaga gara principala a orasului de gara de S de zona veche

Bulevardele leaga punctele imortante in oras:

o        Garile de functiuni importante

o        Dubleaza caile existente

diferenta de Bd din Paris: nu traverseaza zone istorice, genereaza urbanizarea

articularea strazilor: piete ce preiau abil diferente de prospect

Craiova – 1890 – peisagistul francez Romaneau – chemat sa proiecteze un parc dar a mai realizat si un bulevard

Bucuresti – cele mai multe bulevarde sunt noi:

axa N-S spre piata Universitatii – 1913 bulevard proiectat si executat in timp:fragmente locale:

o        bd. Marasesti, Maria, Dinicu Golescu, Schitu Magureanu

o        dupa 1960 – bd. Dacia

axa E-V Piata Universitatii – Cismigiu,api Schitu Magureanu – Cotroceni

spre E – soseaua Iancului, soseaua Pantelimon

1895 – prima amenajare a Pietei Victoria

piata din fata Univ riguros axata pe cladirea Universitatii

Probleme generale ale orasului

Programe de arhitectura – elemente ce contribuie la schimbarea imaginii orasului

modificari importante ale configuratiei constructiilor

dinamismul foarte mare al societatii a determinat modificarea aproape totala a tuturor programelor

apar programe noi

Locuinta – accentuarea vietii urbane prin determinarea unei locuiri accentuate a orasului

noi tipuri de locuire – modificari legate de situatia economica

Apar in Romania 3 tipuri de locuinte:

  • VILA - locuinta dezvoltata, de lux, adaptata unui mod de viata urban

Treptat vechile resedinte boieresti si palatele urbane dispar si sunt inlocuite de vile

La innceputul sec 19 – locuinte unifamiliare, treptat, termenul s-a largit si pentru cladiri cu mai multe apartamente

Casa Asandu din Piata lahovari ( actuala C.O.S.) – interesanta este anexa: in spatele locuintelor unloc pentru parcarea automobilelor si alaturi unloc pentru gararea trasurii

imobilul de raport

numar foarte mare in Timisoara, Arad, unde influenta vieneza este foarte puternica; pe parcurs au aparut si iin vechiul regat

locuinta ieftina (sociala)

apare in jurul anului 1900

locuinta cu suprafata minima, care costa putin, se adresa unor paturi sarace ale societatii

a aparut la initiativa unor municipalitati sau societati infiintate pe linga acestea

au existat proiecte tip dupa care au fost construite

nu au fost investitori privati

“Societatea comunala a locuintelor ieftine” (Bucuresti) – construieste incepind cu 1911

Ministerul Cailor Ferate – puternic birou de arhitectura – se ingrijeste pentru cazarea angajatilor in diferite orase

Constructiile industriale – legate de aparitia si dezvoltarea industriei si a Cailor Ferate

Echipamente publice – in special in a doua jumatate a sec 19 gestionate de ministerul public, gindite intr-o structura ierarhizata

scoli primare, licee, apoi institutii dei invatamint superior

institutii administrative: de la primarii ici la ministere

institutii bancare: banci, societati de asigurari, CEC

Stilul Arhitectural –

Un program de arhitectura trebuie sa raspunda unei necesitati de moment a unei societati in timp ce conceptul arh tine de oviziune mai larga

O cladire – aceeasi functiune indiferent de expresia neoromana sau renascentista sau clasicizanta

In sec 19 – modificari importante ale economiei, ale civilizatiei, cultutrale – au pus problema exprimarii unui program de arhitectura printr-un stil (expresie arhitecturala)

o        In 1942- 1943 in Germania a aparut un articl: “ In ce stil trebuie sa construim?”

sec 19 teritoriul din interiorul oraselorincep sa-si micsoreze suprafata si sa adaposteasca functiuni urbane – functiune predominanta – locuirea

1847 un cutremur a distrus o mare parte din interiorul orasului

s-a intervenit cu o noua trama stradala care a facut si reimpartirea teritoriului:

dispare incinta hanului

teritoriul impartit pe o noua trama stradala astfel incit fiecare proprietate sa capete o parcela de o suprafata echilibrata de teren

rectangularitatea strazilor – vizibil mai mare, usurare a circulatiilor + mai usor de a construi pe un teren mai regulat

Str. Riureanu – undeva vis-à-vis de Muzeul National de pe calea Victoriei – aparitia sa a presupus si o parcelare a teritoriului: divizarea proprietatilor mai mari in unele mai mici destinate locuirii

Parcul Filipescu (pe sos. Jianu, sos. Alexandru ) – pe o mare proprietate a lui Al. filipescu parcelata pentru locuinte – se remarca o eleganta a trasarii, curbe elegante, scuaruri, regularitate a teritoriului

Parcul Ioanid – bdul Dacia, str. Polona, Dumbrava Rosie , pe o proprietate a uni librar Ioanid – locuinte grupate in jurul uni spatiu liber pentru vegetatie; denumirea de parc este datorita spatiilor verzi largi, caselor individuale sau cuplate si a asemanarii cu orasul gradina

Alt tip de divizare pentru locuintele ieftine – realizate de soc comunala pentru locuintele refugiatilor – suprafete mici de aproximativ 200 mp

orasele fortificate din Transilvania – fortificatiile nu mai aveau sensul din sec 19 – erau darimate si se recuperau zonele foarte mari ocupate de acestea si zonele nonedificanti din exteriorul oraselor

modelul de interventie – cel al ringului vienez realizat la mijlocul sec 19

Cluj – primele fragmente demolate – in jur de 1800

Timisoara – decizie luata abia in 1892

Teritoriul utilizat pentru scopuri publice( artere de circulatie, cladiri publice) – acolo unde primariile aveau fonduri; in caz contrar – terenurile erau vindute si erau construite locuinte

unificarea oraselor: zona veche e legata de cartierele periferice construite intre timp

Oradea, Alba Iulia – cetatea=caracter militar, de mici dimensiuni – a fost inghitita treptat de oras

Sibiu – inainte de mijlocl sec 19 apare amenajarea unei promenade pe locul fortificatiilor; 30de ani mai tirziu – separarea intre zona veche si zona noua se fae doar prin densitate si modul de impartire al teritoriului

Cluj – zona medievala este vizibila, dar legatura de cartierele periferice prin suprafete libere dupa demolarea unor fragmente de fortificatii;

1845realizare in afara zidurilor de incinta o biserica reformanta – nucleul unei urbanizari viitoare a zonei

Brasov - o mare parte din fortificatii sunt demolate – spre platoul Tarii Birsei- in locul fortificatiilor – cladiri moderne ale orasului

Timisoara – exmplul desavirsit al unui sistem de fortificatii tip Vauban – 1892 armata austroungara a decis sa renunte la fortificatii – apare planul unor tesuturi foarte diferite:

Latimea ocupata de fortificatii de aproape 1 km aintrat in posesia municipalitatii – a fost organizata dupa modelul ringului vienez

Planul de sistematizare – in Romania pe la 1900 , 2 tipuri de planuri de sistematizare:

Transilvania – planuri e sistematizare intelese in sensul german – prevedea si o extindere a oraselo

Vechiul Regat: influenta franceza – planurile de sist nu prevedeau decit organizarea zonelor existente

Se remarca regularitate impartirii teritoriului, axe desimetrie cu capete de perspectiva, hasurarea suprafetelor infunctie de tipul de constructii prmis (grupat, insirute, individuale)

zonele extracarpatice – planificare de tip francez – amenajarea doar a perimetrului administrat

planul Bucurestiului intocmit in 1900, aprobat abia in1921

intentie de zonificare a orasului pe anumite functiuni

centerul orasului – multifunctional, zone cu caracter militar, zone industriale si in rest locuinte

functiui dirijate spre anumite zone ale orasului

a existat o gindire urbanistica

apar spatii verzi cu caracter public: parcuri, gradini, scuaruri

pina atunci existau doar gradini particulare ale palatelor, inaccesibile publicuui larg

Iasi – amenajarea arterei importante – gradina de tip linear ce urmeaza axul strazii insotita si de o parcelare

Cluj – pe malul Somesului promenada de la incep sc 19 se trnsforma intr-un parc de mari dimensiuni

Braila –parc la periferia orasului

Bucuresti – gradina Kiseleff -1840 – 1845- de-a lungul strazii Kiseleff: diferite stiluri: pe o parte lineara restul gradinii – tratare libera, peisagera, stil de provenienta englezeasca, vegetatie f diferita, incepe sa tin cont de regulile de percepere a spatiului

Craiova – actualul Parc Bibescu:

Realizat de Redon (fr)

Contine foarte multe functiuni; promenada, velodrom, parte urbanistiva

Inaugurat purin inainte de 1907

relief creeat in mare masura de arh

oglinda de apa- realizata prin transformarea uni riu din zona

amestec de stiluri

Gradina Cismigiu din Bucuresti

Inaugurata in 1852

Realizata de peisagistul austriac Meier

Esente diferite de copaci gindite la vremea respestiva

La vremea sa una din cele mai moderne gradini




A devenit spatiu al orasului abia dupa trasarea bdului Elisabeta si Schitu Magureanu, prin care el s-a deschis spre oras

Modificarea cladirilor: la inceput retrase la etaj, constructiile se completeaza apoi pina la limita proprietatii

Vitrina _se deschide spre srtada

Sala de biliard –divertisment foarte raspindit in sec 19

Impbilul de raport – de factura arhitecturala foarte diversa

Pasaje acoperite: Pasajul Vilacros, Vulturul Negru –Oradea

Hale alimentar- inlocuiesc vechiul spatiu deschis al pietelor alimentare

Primarii – Arad –reia simboluri medievale ale turnului cu ceas ce reprezenta orasul

Prefectura, Liceu la Cluj – maniera clasicista, riguroasa, sobra

Universitatea de la Cluj – neorenascentista

Neoclasicism si romantism

  • au izbucnit pe la jumatatea sec 18 in Anglia, Germania, Franta sau Italia si s-au manifestat pina in prima parte a sec 19
  • intentie a oamenilor de cultura de a redescoperi trcutul

NEOCLASICISMUL

are perspectiva dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale civilizatiilor europene (germana si romana)

a aparut ca reactie vehementa la baroc, s-a bazat in mare masura pe descoperirile arheologice ce au avut loc in sec 18 (descoperirile de la Pompei si Herculanum acoperite de lava)

Franta si Anglia au deschis scoli la Roma unde studentii puteau face relevee ale arhitecturii antice – miscare culturala foarte larga

O noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata pe niste canoane verificabile

cunoasterea arhitecturii antichitatii a condus la ideea ca acele formule plastice sunt singurele valabile

Academia Franceza –infintata de Colbert ina doua jum a sec 17 a stabilit regulile dupa care sa se realizeze arhitectura buna, adevarata

In istoria neoclasicismului – sunt diferite etape:

o        Una de sfirsit – mijlocul sec 19 – orice incercare individuala de a determina arhitectura antica era exclusa

o        Singurele reguli valabile;cele stabilite de Academie – caracter dogmatic al sfirsitului de clasicism –stabilirea uni limbaj universal, omogen, posibil de adoptat de orice program

o        Repetarea unui anumit model (locuinte mici de serie sau monument unicat)a insemnat si un interes pentru tipologia arhitecturala

o        francezul Durant, elev al lui Brullet a fost numit profesor de arhitectura la scoala de arhitectura din Paris. El a elaborat o metoda de gindire foate simpla aplicabila la orice: el spunea spre ex ca in plan elementl principal este o travee multiplicabila dupa necesitati; din aceastamecanica aplicata si in fatada si volumetrie rezulta modul de gindire al secolului 19

o        simplificarea planurilor si schematism al proiectelor

o        Durant aduna toate exemplele importante ale vremii referitoare la un program, toate la aceeasi scara; utilizarea formelor si volumelor primare, elementare: cubul,sfera, prisma

o        De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple – fapt premergator gindirii moderne in arhitectura

o        Rationalitatea – exprimarea prin geometrie, conditie la o ,mare claritate a structurii

ROMANTISMUL

pleaca de la aceleasi premise, dar au caractere diferite

gindirea romantica avea in centru formatul imaginii primare, intuitia artistului, importanta sentimentelor

lua in considerare inainte de toate geniul creeator, artistul, refuzarea oricaror dogme

tot de aici dezvoltarea peisagisticii, mai inti in Anglia, apoi in restul Europei

refuza orica idee de mimetism (imitare/ in favoarea afirmarii imaginatiei artistului

John Ruskin - arhitectura este mai intii o stiinta a simtiri si apoi a gindirii

Neexistind nici un fel de regula, romantismul nu aprecia frumosul, ci caracterul arhitecturii (nu ca neoclasicismul – o opera se se inscria unor reguli era frumoasa, alta nu)

Caracterul arhitecturii era gindit in raport cu niste stiluri arhitecturale deja consacrate – un muzeu putea fi configurat in spiritul uni templu grec; o biserica – arhitectura gotica sau romanica

In prima jum a sec 19 – disputa intre Franta, Anglia, Germania – care isi revendicau arhitectura gotica ca fiind arhitectura lor nationala

Arhitectura Nationala_ s-a declansat in Romania prin cautarile lui Mincu de gasire a unui stil romanesc

Arh romantica – a folosit fragmente sauansambluri intregi de arh gotica, dar desenele structurii gotice au fost ansamblate in constructii care nu sunt exclusiv gotice, elemente din diferite epoci subordonind caracterului romantismului

Nu exista reguli clare – intervine liberul arbitru al arhitectului – fiecare arhitect a imaginat propria sa arhitectura romantica – compozitii foarte riguroase in care dispar regulile clasice

Redescoperire a culorii in arhitectura ( s-a descoperit in sec 19 ca templele antice erau pictate)

Viollet Le Duc a publicat numeroase carti: “ Dictionar al Arh franceze din sec 12 pina in sec 18 – proiecte de restaurare, proiecte noi nerealizate, a incercat sa inteleaga arh gotica dincolo de forma

Raportul intre a avea o expresie locala (nationala sau regionala)si aceea de a relua experientle trecutului

  • in Romania, reflexiile arh neoclasice n-au fost isotite de o experienta importanta, productia e una pragmatica, cladirile sunt construite, nu studii
  • cele doua curente - la interval de citeva decenii, primul clasicismul – nu au avut o delimitare foarte clara, s-au interferat adesea – opere hibride
  • ambele curente sunt legate clar de schimbarile din societate
  • clasicismul-burghezia urmarea o expresie simpla,clara
    • primele manifestari – nu ca negare a barocului, ci simplificare lenta, treptata – tendinta spre o exprimare austera
    • moldova – influente occidentale indirecte prin Polonia si Rusia – provincia unde s-a dezv cel mai mult clasicismul

desteptarea constiintei nationale – (clasicism si romantism) – 2 expresii complet diferite luate ca stindard al acestei idei

Alexandru Orascu

cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania

cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 – 1868

actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta

Biserica Metropolitana de la Iasi

S-a format in germania

Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr disparuse in occident

ARHITECTURA ROMANTICA

  • influente ale arh gotice prezente, dar nu lipsesc nici monumentele in care predomina expresia si tratarea    libera a volumelor, nu atit elemente gotice
  • Monument arh linga Minastirea Frumoasa de la Iasi – esxprima 2 curente
  • Mic monument din fonta(gotic)in    fata mitropoliei
  • Proiectul facut in 1830 pt Arhivele Statului – ordonanta dorica ce da forta compozitiei
  • Biserica d la Letcani – modl – ex de arh clascista – ansamblare de volume clare, simple, utilizare austera a unui limbaj clasic
  • Universitate Bucuresti – Orascu – simetrie relativa a planului, ierarhizare a volumelor, prezenta evidenta a unui templu grec amplasat in axul cladirii – finetea decorului care incheie primul nivel

ECLECTISMUL

Eclecto = a alege

libert arhitect de a lua fragmente, structuri de compozitie si de a le recompune

dezagreg unei cladiri mai vechi

inventar

rearanjare in alta formatie

ordonare stiintifica – la fel ca in miscarea moderna, ca maniera de gandire

Academia franceza a inceput sa apuna, dogmele clasiciste disparute – Viollet Le Duc – totul e relativ

Durand – toate cladirile la aceeasi scara

Cladire bine adaptata functiunii si care sa exprime epoca

Sec 19 – arh fara caracteristici proprii, legatura intre trecut – forma – viitor – tehnici

Surse: Paris (sec17, medievala, renastere)

Inspiratie din traditiile locale – arh regionala, locala – Mincu sf sec 19

Pragmatismul arhitectului – eficient pt socuetate, rapid

Nu sunt stiluri, doar arh romantica, eclectica

Plan, volum, fatada – echilibru intre arta, tehnica, functiune

Julien Guadet – tratat – cauta sa integreze problemele sociale cu ale arhitecturii

Compozitia – elem cel mai important

Europa in 1830, 1860 transilvania (germana, asustriaca)si 1880 in vechiul regat (franta)

Arh francezi: Cassien Bernard (banca nat), Luis Blanc (min. agriculturii), Albert Galleron (ateneul roman)

Alexandru Odobescu studii Paris

Lumina, caldura, acustica

Antebelic –arh era usor de realizat

Limbaj comun, comercial

Ateliere – tipuri – muluri, frize – cataloage

Imagini: stiinta compozitiei, difuzarea arhitecturii ca limbaj de consum

UNIVERSITATEA DIN IASI LOUIS BLANC

Simetrie, rigoare

Ierarhizare a sp – hol de onoare

Corpuri cu Sali de curs cu curti int mari

Anexe

Fatada – intrare inalta

Sectiune – hol etaj mai inalt, peste hol parter

BNR ALBERT GALLERON SI CASSIEN BERNARD

Asimetrie – lateral functiuni foarte diferite

4 turnuri de colt

disimularea fundului scarii cu pile si coloane

2 curti de lumina

holul ghiseelor pe 2 niveluri cu galerrie la etaj

luminator central

CEC

4 turnuri de colt, acelasi tip de cupola

arc extrem de mare la intrare – ca in clasicismul francez

cupola – luminator – tehnica – structura independenta

cupola e sferica la interior (2 cojo)

MINISTERUL AGRICULTURII LOUIS BLANC

Cladire moderna de birouri

Curte de onoare cu spatii de onoare in ax

Coridor in U ritmat

Sugestia unei cladiri simetrice + preluarea unui unghi

Eclectismul ia intotdeauna in considerare contextul

Fatada – renastere + clasicism francez sec 17

FACULTATEA DE MEDICINA LOUIS BLANC

Fatada perfect axata, replica aunui templu antic, + in dreapta un etaj in plus (a devenit intrarea principala)

PALATUL DE JUSTITIE

Diriginte de santier Mincu

Arhitectura clasicism fr sec 17

Acoperis inalt corp central imai inalt imbinat cu contraforti medievali

Eclectism – programe moderne cu decoratii ale trecutului

BCD PAUL GOTTEREAU

Fatade articulate liber in functie de strada

A generat si alte doua cladiri gemene

ATENEUL ALBERT GALLERON Tivoli – templul lui hadrian

Fundatii circ => cupola rotunda

Clas fr sec 17

Scari cu podest intermediar – balcon

Planseu casetat + planseu plat hol rococo

Cupola ferestre acum astupate

PALATUL MIHAIL DIN CRAIOVA LOUIS BLANC

PALATUL CANTACUZINO

Arh ioan Berindei

Aripi laterale mai inalte

Fatada sobra

Copertina art nouveau la intrare – console + tiranti

CASA CU LEI CONSTANTA

Coloane cu lei desprinse din plannul fatdei

Libertate formal si cromatica

TEATRUL DIN IASI FELLNER & HELMER

Programe similare cu aspecte foarte diferite

Teatrul din Arad – seccession, muchii dure

Primaria din Arad – turn cu ceas, logie dubla

Prefectura din Cluj – baroc austriac

Arh eclectica in transilvania – pinioane germane medievale (Cazinou Vatra Dornei – arh medievala), fatade cu clincher, elemente ceramice (bibl. Universitara din Cluj)

Teatrul Mic, Berindei – cornisa in spatele unui racord curb, art nouveau, colt f ascutit cu cupola

ARH NEOROMANEASCA

Redescoperirea arh locale – moda in Europa, sf sec 19

Similitudini in zona balcanilor, fond formal comun – Turcia, Grecia

Ion Mincu – modele de inspiratie + Turcia, Spania, Italia

Unirea 1859, independenta 1877 78 identitatea nationala, stat national

Gandire romantica – identitate nationala, arta specifica si diferita

1889 expo Paris – Charles Garnier – case pop din dif regiuni ale Frantei

Albert Ballu – palatul de justitie – criticat in Paris ca a exportat in loc sa cunoasca arh trad si pitoreasca romaneasca

CONTEXT INTERN

1855 Odobescu – blabla

arheologia si etnologia

1905 – 1906 in scoala proiecte clasice + in maniera nationala

dupa 1918 introdusa fortat, programatic arhitectura romaneasca in Transilvania

ION MINCU

Scl de poduri si sosele

Ecole des beauax arts

Calatorie in spania, italia, grecia, turcia

CASA LAHOVARY

1 an documentare

intrare – peron acoperit cu foisor

arc lanceolat pe coloane strunjite de lemn

policromie

interior spatiu central casetat cu luminator

BUFETUL DE LA SOSEA

pe kiseleff

vernacular – foisor cu garlici

terasa acoperita cupoala acoperisului

foisor cu arce lanceolate

bovindou

policromie pe alb, pitoresc

SCOALA CENTRALA DE FETE

Parter clase etaj dormitoare

Plan simetric beaux arts = influente manastiri

Hol galerie spre curte int

Spatii oficiale, administrative spre strada Icoanei, fatadadiscreta

Fara intrare monumentala,

Ocnite, brau in torsada, ancadramente policrome ceramice

Vechea primarie / Constanta – braie de caramida/tencuiala

Mincu – primaria din Craiova – pilastrii 4 pana pe acoperis, turnulete

1899 Mincu – restaurare man Stavropoleos

incinta realizata de el preluand ac. Deco adapt la scara

PETRE ANTONESCU

1900 termina beaux arts

reface proprietatea Bratianu de la Florica

crama - > locuinta

ancadramente, foisoare

mare terasa acoperita, cu semineu ?

tot acolo incinta cu spatii gospodaresti gen manastire

MINISTERUL LUCR PUBLICE acum primaria

PREFECTURA CRAIOVA

Acces cu turn, monumental, referinte medievale

Detalii puternice

Plan simetric

Hol pe multe niveluri, compozitie eclectica

Hol cu cupola de sticla pe pandantivi

Sala de sedinte – bolta in leagan in maner de cos

BANCA MARMOROSCH BLANC

CRISTOFI CHERCHEZ

Studii Milano

Locuinta cu decoratii de stuc pe la Potlogi

Primul corp al maternitatii Polizu cu turnulet de colt in consola

VILA MINOVICI

Vernacular + arh culta

Joc liber al acoperiselor

Aparitia acoperiselor in desfasurarea strazii

GRIGORE CHERCHEZ fac de arh – arh brancoveneasca

N GHICA BUDESTI

MUZEUL TARANULUI ROMAN

Prima cladire de muzeu din Romania

Fatada caramida aparenta (Moldova)

Goluri si ancadr gotic moldovenesti, logii brancovenesti

PERIOADA INTERBELICA

MAREA UNIRE 1918 137000 km2 – 300000 km2 7,5 mil loc – 17 mil loc (Transilvania, Banatul)

Economic

Ok dupa 1925

28 – 32 criza mondiala

1938 productie extrem de buna

R2 economia stagneaza, da inapoi

Agriculttura

Reforma agrara PNL 1919

Greu de mecanizat, proprietati mici

Constitutia din 1923

Democratic pt europa

Dupa razboi

Culturi si traditii diferite

Arh di Bucuresti descopera orasele din Transilvania si vor sa le schimbe

Stilul neoromanesc – obiecte straine de context

1918 – 1920 Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Rebreanu, Constantin Brancusi

miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui Mincu



REVISTE DE ARHITECTURA

Aparitia criticii si teoriei de arhitectura – comentariul scris

ARHITECTURA

A societatii arhitectilor romani 1906 – 1944 cu intermitente

Apara directia traditionalista (sa nu abandonezi formele consacrate)

SIMETRIA

Caiete de critica si arta 1937 – 1957 3 volume

G M Cantacuzino, octav doicescu, Paul Emil Miclescu, estetician Matilda Ghica, Tudor Vianu

Arhitectura, literatura, pictura, sculptura

Nici moderna, nici traditonala – echilibru clasic

URBANISMUL

institutul urb al Romaniei

cincinat Sfintescu

BULETINUL COMISIIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Rigoare stiintifica privind patrimoniul si proiecte de rrestaurare – Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N Ghica Budesti

CONTIMPORANUL

1922 – 1932 Ion Vinea si Marcel Iancu

b, idei moderne europene

articole Iancu, Doesburg,

URBANISMUL

Capitol privind sistematizarea oraselor, toate sa aiba PUG

1939 instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare

2 tipuri de documente

piese desenste

schita – principiile

plan director de sistematizare

plan de alinere al tuturor strazilor(cladiri, vegetatie, latimi, retrageri)

piese scrise

regulamente de constructii

programe administrative de aplicare

legi privind locuinta sociala – incurajare fiscala

2 tipuri de locuinte ieftine

locuinta populara 80 mp

locuinta economica 140 mp

TEORIA URBANISMULUI

Cincinat Sfintescu – teorie in care sa alature legislatia, edilitare, istorie, circulatie, => urbanistica generala

Amenajari la scara nationala superurbanismul

Amenajari pe valea Prahovei si pe litoral

Others Duiliu Marcu, Ion Davidescu, alexandru Zamfiropol, Deznay (Timisoara)

In orase apar statiunile balneare Eforie N, S, Mamaia

IMAGINI

CINCINAT SFINTESCU

Culoarele principale de circulatie

Zonele de influenta ale oraselor principale

Parcul national Retezat

PLANURI DE SISTEMATIZARE

SIBIU 1926 27

Cai de circulatie proiectate (centura departata) si existente

Aerodrom

Plantatii, parcuri, sport, recreatie

Locuinta individuala pastrata ca fiin caracterul orasului

Parcelre regulata radiala – adaugare succesiva neortogonala

BUCURESTI 1935

GM Cantacuzino, Duiliu Marcu, Ion Davidescu

Amenajarea Bucurestiului si a teritoriului inconjurator (soseaua de centura si inelul de cale ferata)

Multe artere radiale

Plansa cu zone verzi existente si propuse

Plansa cu zonificarea teritoriului urban

Clase de constructii

Miez rosu – zona comerciala

Aliniamente, h, retrageri, POT

IASI    1943

ARH Bedeus

Planse de documentare – analize

Program – schita

Plan direstor – zona verde intr-o vale, ? Bahlui port

Evolutie de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai generala

PLOIESTI

Alexandru Zamfirescu

Proiect pentru un oras al petrolului

Oras cu axe, spatii publice ierarhizate (beaux Arts)

CARTIERE

BANEASA (fosta comuna suburbana)

Sat plan prestabilit 1850 + dezv spontana langa lac

Fara parcele private, P+1 pe contur si sp verde comun in mijloc (Berlage)

CLUJ Florea Stanculescu

Spatii publice centrale de cartier

TECHIRGHIOL

EFORIE N – GM Cantacuzino (beaux art)

1930 vile f moderne de Creanga

impreuna – Bellona

proiect pt portic in zona Lipscani – prin decupaj in cladire adic demolare

bd Unirii in 1940 artere foarte mari blocate de cladiri importante

primarie cu piateta si accente in capete (min agr) => devier Elisabeta

DUILIU MARCU

Trena de 2 km a academiei militare

Piata Victoriei

Articulatie cu zona verde

Largirea pietei inel

Min. exteren + unul geaman

Exedra prin blocarea drumurilor la care renunta

Turn lang Guvern

PIATA PALATULUI

Nenciulescu reface piata, vroia mutarea BCU pt pus in valoare palatul cu piata clasicista

MARCEL IANCU SI HORIA CREANGA

dupa 1920 s-au inlocuit toate revistele culturale, exceptie convorbiri lit si viata lit

tipologie reinoita a programelor de arhitectura

o        tipul de plan, rezolvarile spatiale

o        betonul armat => h mare

o        metalul – ex Palatul Telefoanelor, Min Transp din fata Garii de N

nu existau normative privind seismele pana 1940 caderea cladirii Carlton, GM Cantacuzino

1919 Cegareanu confortul si igiena determina forma

noi modalitati de expresie

revista Caminul nu teorii si stiluri,ci practic si economic

Malaxa ansamblu de uzine modern dar propria casa neoromaneasca, clasica

Loos fatada apartine orasului si interiorul locuitorului

Eclectism tarziu, epurat

Clasicism modern Duiliu Marcu – Mussolini – retorica monumentalului care serveste o ideologie dictatoriala

ARHITECTURA ART DECO

Ezpo Paris 1925 – abundenta decoratieo

o        Clasica simplificata

o        Influente orientale – Egipt

o        O prima forma a modernitatii

Populatia obisnuita cu decoratia accepta volume simple, noi, moderne

ARHITECTURA NEOROMANEASCA

Continuarea traditieiinterbelice, dupa Unire

Aceleasi elemente decorative pe programe foarte diferite

Repros: lipsa de substanta arhitecturala, decoratie mecanica pe programe incompatibile

Persista pe noile biserici ortodoxe din Transilvania si Banat, ex bis incoronarii de la Alba Iulia

Etnografi – Dimitrie Gusti – studiaaza satele cu studenti

Se inteleg principii, volum, plin/gol, sp semideschise, nu doar decoratia

GM Cantacuzino

o        Non copiere formala

o        Octav Doicescu, Henriette Delavrancea – si alte volume

ARHITECTURA MODERNA

Volume simle, clar decupate in spatiu, fara decoratie

Modificarea interioarelor vechi intunecoase si decorate

Marcel iancu idei moderne, de avangarda, in revista contimporanul – aarticole violente, desi nu avea mare raspandire revista

Bucuresti, centrul de raspandire al ideilor

Trans, Banat putine clad neoromanesti cu exceptia catedralelor

Putini arhitecti proiecteazaa intr-un singur stil – prost: ext modern interior vechi

GM Cantacuzino: folosirea modernismului ca functionalism pentru partiu si exteror neoromanesc

EXEMPLE

ARH NEOROMANEASCA

Catedr Incoronarii din A. I. – corpuri legate cu portice, ferestre gen fac arh

Posturi trafo sinaia duiliu marcu

Liceul Cantemir Bucuresti

Cladirea de birouri Paul Smardanescu (Rosetti)

o        Plan cu nod de circulatie in mijloc

o        Birouri cpre strada

o        Birou urias spre alta fata

Piata Lahovari – turn medieval

Craiova, Constantin Iotu

Conac Statie Ciortan

Pavilionul rom 1926/Barcelona

o        Langa pav Mies

Octav Doicescu

o        Restaurantul de la Baneasa – soclu masiv

o        Locuinte individuale pt functionari

Henriette Delavrancea

o        Conac cu volum simplu, prispa sus cu stalpi putini si subtiri

o        Balcic – vile albe simple cu soclu de piatra – arh orientala + maniera moderna

o        Continuitatea pardoselii cu terasa

ARHITECTURA CLASICIZANTA

PETRE Antonescu, Fac. De Drept – semimoderna

Senatul din Piata Revolutiei

Palatul Regal preluat de Nenciulescu

Banca Natiuonala corpul nou – Radu Dudescu

Duiliu Marcu

Palatul Victoria (min Externe)

Min. Industriei

ART DECO

Foisorul de Foc

o        Ordonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansata

o        Bosaj cu lava solidificata

Hotel Ambasador

o        Etaje retrasee

o        Coloane filiforme – Egipt

o        Brise soleiuri sub balcon

ARHITECTURA MODERNA

Uzinele Malaxa – gen Bauhaus

Atelierele CFR Cluj

Grigore Ionescu, sanatoriu/ Toria

GM Cantacuzino, hotel Bellona, Eforie N

Octav Doicescu, casa de odihna la Snagov – gen Wright

Duiliu marcu – bibl. Academiei

Doicescu – gara gen de stijl

Vatra Luminoasa, locuinte tip cu supraf mici

MARCEL IANCU

1907 infiinteaza miscarea dadaista impreuna cu Tristan Tzara

1922 23 infiiteaza revista contimporanul

Impreuna cu Ion Vinea

Articole de spre Le Corbusier, Theo von Doesburg

Il finanteaza singur

Artist plastic, grafician, fara studii complexe de arhitectura

Il interesa expresia plastica a int si ext, nu claritatea, rezolvarea

1926 – vila pt tatal lui, a fost pictata

vila pentru pictorul Daniel – pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld

vila fuchs 1927 – ferestre si parapet de factura navala (hublouri)

strand Kiseleff – vestisre simple

cladirea Chapier – terasa pe colt la ultimul ivel, umbra

vila Chihaiescu, simetrica

vila Iluta – raumplan, bar sub scara

vila Juster – pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe

vila sotiei, bovindouri si balcoane

sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies

locuinta Milita Petrascu – atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor

imobilul Gold – trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern

imob pt soc Bazaltin – birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vie

HORIA CREANGA

Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga

Arh noua – simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei drepte

Perioade

1929 – tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco

1930 – 1935 – modernism pur – cladirea Aro de pe Magheru

1936 – 1943 – relatii cu Malaxa – volume foarte simple, precise, proportionate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro Brasov, Palatul Cultural/Cernauti

lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu

1927 – vila dr Petru Groza – 2 benzi, circulatii si camerele principale

imobilul Aro – magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus spital

o        art deco – parter cu piatra neagra

o        realizat – parter retras si in umbra

o        benzi orizontale

vila Miclescu

vila Bunescu

o        living pe 2 niveluri cu supanta

o        segregare a functiunilor in benzi

o        f vitrata in spate

o        terasa cu piscina

vila Cantacuzino

o        inalt, plin, servant

o        jos, servit

bd Dacia – mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla

bl Lahovari – langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an

vatra luminoasa, loc tip

1937, Malaxa pe Magheru

o        pereti ingusti - > cat tamplaria

o        baza retrasa

o        copertina subtire peste ultimul nivel

cladirea Aro pe calea Victoriei – continuitate spre crt int, vitrine pe colt

halele Obor

spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 – 1939 colaborarea cu Malaxa

o        fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material

o        lab de chimie si fizica

o        inteprinderea Republica

PERIOADA POSTBELICA

Rasturnarea si negarea valorilor anterioare

Proprietatea de stat

Orasele cresc sau apar altele noi – Onesti, Victoria

Posibilitatea construirii marilor ansambluri – statul dispune de terenuri

Stat – institute de proiectare, antreprize de constructii

Arh trebuie sa urmeze indicatiile – suprafete mici, materiale proaste, executie mizerabila cu muncitori prost calificati

Seful de partid sau primarul poate da mai multa libertate arhitectului, cu distanta scade influenta centralizata

Pana in 52 politica nu influenteaza arh prea mult

1960 – 1970 rupere de URSS, incercare de politica nationala

1970 – 1990 regim f autoritar

prima per – prelungire a expresiei interbelice

radiodifuziunea, str Berthelot

a doua per. Modernism preluat textual

a treia per – urbanism clasicizant

diferenta intre produseled e serie si unicatele – vile luxoase sau case taranesti

echipamente publice tip (hoteluri, case de cultura)

Mircea Alifanti – sediul administrativ din Baia Mare – in context

Cezar Lazarescu – litoralul – interventii violente, distruge 25 centre de localitati, trame noi mari incomp cu cele vechi

Eugenia Greceanu – monografii orase dupa modificari

P+1 balta alba (interb ) fara loturi dar scara e corecta

Cvartale P+4 – 5, in mijloc dotari, scara corecta

Opera Romana – Octav Doicescu – clasicism

Charta / Atena

Grupari elementare

Strada doar circulatie

Echipamente ce nu deservesc loc. Pt ca sunt in centre comerciale

Strazi secundare complicate – compozitie vizuala

1975 lege de sistematizare, indesire, densitste minima

Onesti – cvartale staliniste si pietonale artistice

Gheorghieni / Cluj – aerisit dar nu permite indesire suplimentara, functioneaza

Drumul Taberei, repetitie, ritm, echipamente intre grupari

Balta Alba 1960 – compozitii libere in jurul parcului

Teatrul National – proiect cu personalitate, decorat, schimbat de Ceausescu pt ceva nou

Ansamblul Perla – proiect prin suprapunere peste existent

Piata Unirii din Iasi amenajata pietonal

Nicolae Porumbescu – case aproape identice, in Baia Mare si Suceava

Teatrul Constantin Savescu – decorat, acoperis sezession, sculpturi pe care sa te asezi (tg Mures ?)



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1126
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site