Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Gradinita

METODOLOGIA de aplicare a planului de invatamant pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 3 si 6/7 ani

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
GIMNAZIU SI LICEU - LIMBA SI LITERATURA ROMANA
AUXILIAR CURRICULAR PROFILUL: TEHNIC - ELEMENTE DE PROIECTARE
VIZITA GEOGRAFICA
PROIECT DE LECTIE Relieful Romaniei, Clasa: a IV-a
Tipologia itemilor (continuare): itemii semiobiectivi. Avantaje si dezavantaje in proiectare si in utilizare
JOCURI DE COMUNICARE
EMINESCIANA - PROIECT EDUCATIONAL
PLAN DE LECTIE Clasa: a V-a Matematica Operatii cu numere naturale
PROIECT DIDACTIC Clasa a X-a Procese psihice cognitive superioare
CONSILIERE SI ORIENTARE SCOLARA IN INVATAMANTUL PRIMAR - Igiena scolarului mic

METODOLOGIA

de aplicare a planului de invatamant pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 3 si 6/7 ani




Planul de invatamant pentru nivelul prescolar prezinta o abordare sistemica, in vederea asigurarii continuitatii in cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viata copilului.

Intervalele de varsta (37 – 60 luni si 61 – 84 luni), care apar in planul de invatamant, precum si categoriile si numarul de activitati sunt rezultatul corelarii realitatilor din sistem cu Reperele fundamentale in invatarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la nastere la 7 ani si cu tendintele la nivel mondial in domeniu.

Dezvoltarea copilului este dependenta de ocaziile pe care i le ofera rutina zilnica, interactiunile cu ceilalti, organizarea mediului si activitatile/situatiile de invatare, special create.

Activitatile de invatare reprezinta un ansamblu de actiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate si conduse de cadrul didactic, in scopul atingerii finalitatilor prevazute in curriculum. Desfasurarea acestora necesita coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-invatare-evaluare, respectiv: cadre didactice, parinti, copii, dar si a colaboratorilor si partenerilor educationali din comunitate a caror implicare este la fel de importanta. In desfasurarea acestora accentul va cadea pe incurajarea initiativei copilului si a luarii deciziei, pe invatarea prin experimente si exersari individuale. Activitatile de invatare se desfasoara fie cu intreaga grupa de copii, fie pe grupuri mici sau individual. Ele pot lua forma activitatilor pe discipline sau integrate, a activitatilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personala. Dintre mijloacele de realizare utilizate putem aminti: jocul liber, discutiile libere, jocul didactic, povestirea, exercitiile cu material individual, experimentele, constructiile, lectura dupa imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizarile, precum si alte mijloace, specifice didacticii, in functie de nevoile educationale ale copiilor.

Categoriile de activitati de invatare prezente in acest plan de invatamant sunt: Activitati pe domenii de invatare (care pot fi activitati integrate sau pe discipline), Jocuri si activitati alese si Activitati de dezvoltare personala.

a) Activitatile pe domenii experientiale sunt activitatile integrate sau pe discipline desfasurate cu copiii in cadrul unor proiecte planificate in functie de temele mari propuse de curriculum, precum si de nivelul de varsta si de nevoile si interesele copiilor din grupa. Numarul acestora indica indeosebi numarul maxim de discipline care pot fi parcurse intr-o saptamana (si ne referim la disciplinele/domeniile de invatare care pot intra in componenta domeniilor experientiale respective). Astfel, consideram ca se pot desfasura maximum 5 activitati integrate pe saptamana, indiferent de nivelul de varsta al copiilor Asadar, educatoarea poate planifica activitati de sine statatoare, respectiv pe discipline (activitati de educarea limbajului, activitati matematice, de cunoasterea mediului, de educatie pentru societate, de educatie fizica, activitati practice, educatie muzicala sau activitati artistico-plastice) sau activitati integrate (cunostintelele din cadrul mai multor discipline pot fi imbinate armonios pe durata unei zile intregi si, cu acest prilej, in activitatea integrata intra si jocurile si activitatile alese SAU cunostintele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experientiale iar jocurile si activitatile alese se desfasoara in afara acesteia). Este important sa retinem faptul ca ordinea desfasurarii etapelor de activitati (etapa I, atapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este intotdeauna obligatorie, cadrul didactic avand libertatea de a opta pentru varianta potrivita.

b) Jocurile si activitatile didactice alese sunt cele pe care copiii si le aleg si ii ajuta pe acestia sa socializeze in mod progresiv si sa se initieze in cunoasterea lumii fizice, a mediului social si cultural caruia ii apartin, a matematicii, comunicarii, a limbajului citit si scris. Ele se desfasoara pe grupuri mici, in perechi si chiar individual. Practic, in decursul unei zile regasim, in functie de tipul de program (normal, prelungit sau saptamanal), doua sau trei etape de jocuri si activitati alese (etapa I – dimineata, inainte de inceperea activitatilor integrate, etapa a III-a – in intervalul de dupa activitatile pe domenii de invatare si inainte de masa de pranz/plecarea copiilor acasa si, dupa caz, etapa a IV-a – in intervalul cuprins intre etapa de relaxare de dupa amiaza si plecarea copiilor de la programul prelungit acasa).Totodata, in unele cazuri, ele se pot pot regasi ca elemente componente in cadrul activitatii integrate. Reusita desfasurarii jocurilor si a activitatilor didactice alese depinde in mare masura de modul in care este organizat si conceput mediul educational. Acesta trebuie sa stimuleze copilul, sa-l ajute sa se orienteze, sa-l invite la actiune. Astfel, daca este vorba de activitati desfasurate in sala de grupa, educatoarea va acorda o atentie deosebita organizarii spatiului in centre ca: Biblioteca, Coltul casutei/Joc de rol, Constructii, Stiinta, Arte, Nisip si apa si altele. Organizarea acestor centre se va face tinand cont de resursele materiale, de spatiu si de nivelul de varsta al copiilor. In functie de spatiul disponibil, sectorizarea salii de grupa poate cuprinde toate centrele sau cel putin doua dintre ele in care cadrul didactic pregateste zilnic „oferta” pentru copii, astfel incat acestia sa aiba posibilitatea sa aleaga locul de invatare si joc, in functie de disponibilitate si nevoi. Materialele care se vor regasi zilnic in zonele/centrele/colturile deschise nu trebuie sa fie aleatorii, ci atent alese, in stransa corelare cu tema saptamanii sau cu tema proiectului aflat in derulare. Pentru etapa jocurilor si a activitatilor alese desfasurate in curte, o atentie speciala va fi acordata atat organizarii si amenajarii curtii de joc, cat si sigurantei pe care o ofera copiilor spatiul respectiv si dotarile existente.

c) Activitatile de dezvoltare personala includ rutinele, tranzitiile si activitatile din perioada dupa-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau saptamanal), inclusiv activitatile optionale.

  • Rutinele sunt activitatile-reper dupa care se deruleaza intreaga activitate a zilei. Ele acopera nevoile de baza ale copilului si contribuie la dezvoltarea globala a acestuia. Rutinele inglobeaza, de fapt, activitati de tipul: sosirea copilului, intalnirea de dimineata, micul dejun, igiena – spalatul si toaleta, masa de pranz, somnul/perioada de relaxare de dupa-amiaza, gustarile, plecarea   si se disting prin faptul ca se repeta zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleasi continuturi. La intalnirea de dimineata accentul va cadea, printre altele (calendarul naturii, prezenta etc.), pe:

P       Autocunoastere (Stima de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine esti tu?, Sunt creativ!, Fluturasul, Etichete bune, etichete rele; Inimioara de prescolar/scolar).



P       Dezvoltarea abilitatilor de comunicare - comunicare asertiva – Invat sa spun NU fara sa ii deranjez pe cei din jur; comunicare cu colegii/parintii/educatoarea – jocuri in diade de tipul: Cum salut?; Cum spun multumesc?; Cum cer iertare?; Cum ma impac cu prietenul meu?; Unele secrete nu trebuie pastrate niciodata…, in cine pot avea incredere?; Comunic in oglinda; Ce tie nu-ti place, altuia nu face!; Mima comunicarea verbala si non-verbala a propriilor trairi si sentimente) Sunt vesel/trist pentru ca…; Azi mi-a placut/nu mi-a placut la tine…pentru ca…; Tristetea/veselia in culori si forme.

P       Managementul invatarii prin joc - Motivarea copilului pentru a deveni scolar - Vreau sa fiu scolar; Continua povestea.; Meseria de elev; Cum as vrea sa fie invatatoarea mea; Eu, cand voi fi scolar.

P       Dezvoltarea empatiei - Daca tu esti bine si eu sunt bine!; Cum sa imi fac prieteni?; Ba al meu, ba al tau; Cinci minute eu, cinci minute tu;  Cum imi aleg prietenii?; Imi ajut prietenul?; Suntem toleranti; Azi mi s-a intamplat…; Cum v-ati simti daca cineva v-ar spune…?, Cum sa fac surprize celor dragi etc.

P       Luarea deciziilor in functie de anumite criterii si incurajarea alegerilor si a gasirii a cat mai multe variante de solutii la situatiile aparute - Hei, am si eu o opinie!, M-am certat cu prietenul meu – ce pot sa fac?, Vreau…, imi permiti?, La rascruce de drumuri

P       Medierea conflictelor - Invat sa lucrez in echipa, Singur sau in grup?, Fara violenta!, Fotograful.

Tranzitiile sunt activitati de scurta durata, care fac trecerea de la momentele de rutina la alte tipuri/categorii de activitati de invatare, de la o activitate de invatare la alta, in diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variaza foarte mult, in functie de varsta copilului, de contextul momentului si de calitatile adultului cu rol de cadru didactic. In acest sens, ele pot lua forma unei activitati desfasurate in mers ritmat, a unei activitati care se desfasoara pe muzica sau in ritmul dat de recitarea unei numaratori sau a unei framantari de limba, a unei activitati in care se executa concomitent cu momentul de tranzitie respectiv un joc cu text si cant cu anumite miscari cunoscute deja de copii etc.

Activitatile optionale intra tot in categoria activitatilor de invatare, respectiv a celor de dezvoltare personala si se includ in programul zilnic al copilului in gradinita. Ele sunt alese de catre parinti, din oferta prezentata de unitatea de invatamant la 15 septembrie si aprobata de catre Consiliul director al unitatii. Optionalele pot fi desfasurate de catre educatoarele grupei sau de un profesor specialist, care va lucra in echipa cu acestea. Programa unei activitati optionale poate fi elaborata de educatoarea/profesorul care urmeaza sa o desfasoare si, in acest caz, va fi avizata de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasa de cel care preda optionalul respectiv din oferta de programe avizate deja de MECT sau de ISJ. Timpul afectat unei activitati optionale este acelasi cu cel destinat celorlalte activitati din programul copiilor. In acest context, se va desfasura cel mult un optional pe saptamana, pentru copiii cu varste intre 37 – 60 luni (3- 5 ani) si cel mult doua, pentru copiii cu varste intre 61 – 84 luni (5 – 7 ani). Activitatile optionale se desfasoara cu maximum 10-15 copii si au menirea de a descoperi si dezvolta inclinatiile copiilor si de a dezvolta abilitati, ca o premiza pentru performantele de mai tarziu. Grupele de copii participanti la un optional vor cuprinde 10-15 prescolari. Activitatile optionale se desfasoara in continuare conform Notificarii nr.41945/18.10.2000 (vezi Anexa 4).

Activitatile desfasurate in perioada dupa-amiezii (activitati recuperatorii pe domenii de invatare, recreative, de cultivare si dezvoltare a inclinatiilor) sunt tot activitati de invatare. Acestea respecta ritmul propriu de invatare al copilului si aptitudinile individuale ale lui si sunt corelate cu tema saptamanala/tema proiectului si cu celelalte activitati din programul zilei.

Jocul este activitatea fundamentala a copilului pe care se sprijina atat rutinele cat si tranzitiile si, evident, activitatile de invatare. El influenteaza intreaga conduita si prefigureaza personalitatea in plina formare a acestuia. Asadar, mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel anteprescolar si prescolar sunt: jocul, (ca joc liber, dirijat sau didactic), activitatile didactice de invatare.

Programul anual de studiu se va organiza in jurul a sase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Cand, cum si de ce se intampla?, Cum este, a fost si va fi aici pe pamant?, Cum planificam/ organizam o activitate?, Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim? si Ce si cum vreau sa fiu? (ordinea prezentarii nu are nici o legatura cu momentul din anul scolar cand pentru o tema sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte).

Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de varsta, se stabilesc proiectele care urmeaza a se derula cu copiii[1]. Intr-un an scolar, se pot derula maximum 7 proiecte cu o durata de maximum 5 saptamani/proiect sau un numar mai mare de proiecte de mai mica amploare, variind intre 1-3 saptamani, in functie de complexitatea temei abordate si de interesul copiilor pentru tema respectiva. De asemenea, pot exista si saptamani in care copiii nu sunt implicati in nici un proiect, dar in care sunt stabilite teme saptamanale de interes pentru copii. Totodata, pot exista si proiecte de o zi si/sau proiecte transsemestriale.



In medie, pentru toate cele patru intervale de varsta, o activitate cu copiii dureaza intre 15 si 45 de minute (de regula, 15 minute la grupa mica, 30-45 minute maximum la grupa pregatitoare). In functie de nivelul grupei, de particularitatile individuale ale copiilor din grupa, de continuturile si obiectivele propuse la activitate, educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfasurarea fiecarei activitati.

Numarul de activitati zilnice desfasurate cu copiii variaza in functie de tipul de program ales de parinti (program normal – 5 ore sau program prelungit – 10 ore), iar numarul de activitati dintr-o saptamana variaza in functie de nivelul de varsta al copiilor (respectiv: 3-5 ani si 5-6/7 ani). Totodata, pentru nivelul 3-5 ani, unde sunt numai 7 activitati integrate sau pe discipline si 8 arii curriculare, recomandam alternarea activitatilor artistico-plastice si de educatie muzicala (aflate in aceeasi arie curriculara) sau a acestora cu activitatile practice (din aria curriculara Tehnologii).

Pentru grupele de varsta cuprinse in intervalul 3-5 ani, categoriile de activitati desfasurate cu copiii vor viza indeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor in comun etc.) si obtinerea treptata a unei autonomii personale, iar pentru grupele de varsta cuprinse in intervalul 5-7 ani, accentul se va deplasa spre pregatirea pentru scoala si pentru viata sociala a acestuia.

Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare)[2] stabilit de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului. In intervalul 1-30 septembrie, dupa etapa de observare a copiilor (evaluarea initiala) si dupa intocmirea caracterizarii grupei, pe baza evaluarii resurselor umane si materiale existente si dupa consultarea educatoarelor si a parintilor, se va definitiva si aproba de catre Consiliul director al unitatii de invatamant lista activitatilor optionale.

In programul zilnic este obligatoriu sa existe cel putin o activitate sau un moment/secventa de miscare (joc de miscare cu text si cant, activitate de educatie fizica, moment de inviorare, intreceri sau trasee sportive, plimbare in aer liber etc.). Totodata, educatoarea va avea in vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca si conditie pentru mentinerea starii de sanatate si de calire a organismului si va scoate copiii in aer liber, cel putin o data pe zi, indiferent de anotimp.

Activitatea didactica a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desfasurata cu grupa de minimum 10 si maximum 20 de copii si 3 ore de activitate metodica (proiectarea si pregatirea activitatilor pentru a doua zi, studiul individual, confectionarea materialului didactic, conceperea si realizarea unor fise de lucru, participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri pedgogice, intalniri metodice, schimburi de experienta etc.). La nivelul Comisiei metodice, cel putin o zi pe saptamana va fi dedicata efectuarii celor 3 ore de activitate metodica in unitate. Intreaga activitate a educatoarei va fi inregistrata in documentul juridic Caietul de evidenta a activitatii cu copiii si a prezentei la grupa[3] si va fi ilustrata in potofoliul profesional, pe care il intocmeste in urma desfasurarii activitatii metodice zilnice si in portofoliile copiilor, care dau masura valorii sale profesionale.

Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a inregistra diferite aspecte privind activitatea zilnica cu copiii sunt: Caietul de evidenta a activitatilor cu copiii si a prezentei la grupa, Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei si portofoliile copiilor.

Cine sunt/suntem?

 




Cum este/

a fost si va fi aici pe pamant?

  CONCEPTE

Reserved: Domeniul limba si comunicare

Cand/cum si de ce se intampla?

 


C A

Reserved: Domeniul stiinte
U B

N I

O L

S I

Reserved: Domeniul psihomotric
T T

I A

N T

T I

E


Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?

 

Cine si cum planifica/

organizeaza o activitate?

 



Detalii privind proiecte orientative si exemple activitati in cadrul proiectelor se gasesc in Anexa 1.

Formatul orientativ pentru planificarea calendaristica se gaseste in Anexa 2, iar baza legala a acestui document juridic se afla in Anexa 5.

Vezi Anexa 3



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4781
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site