Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






Gradinita

MIJLOACELE DE INVATAMANT

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
EDUCATIA ECOLOGICA IN INVATAMANTUL PRESCOLAR
PROIECT DIDACTIC Clasa: I A MATEMATICA Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0- 100, fara trecere peste ordin
REFORMA CURRICULARA
PROBA DE EVALUARE LIMBA ROMANA
Copiii din crang - de K. Usinski
Puisori din coji de oua
MODELE DE BUNA PRACTICA IN PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI LA ELEVII DIN LICEU
OLIMPIADA DE LIMBA ENGLEZA - CLASA a IX a
PROIECT DIDACTIC - Doina - Limba si literatura romana CLASA: a VI-a
Valoarea si limitele operationalizarii obiectivelor educationale

TERMENI importanti pentru acest document

: proiect didactic limba romana gimnaziu predare invatare cu ajutorul mijloacelor multimedia : usinski metodologia citit scrisului : mijloacele de invatamant felurile : clasificarea mijloacelor tehnice de instruire la biologie :

MIJLOACELE DE INVATAMANT

1. Definirea mijloacelor de invatamant. Valentele lor formative si informative

            Sintagma “mijloace de invatamant” reuneste ansamblul materialelor naturale (obiecte din realitatea inconjuratoare in forma lor naturala - minerale, plante, animale, aparate, utilaje, instalatii, masini etc.) sau realizate intentionat (modele, planse, harti, manuale, carti, fise de lucru, chestionare, teste, portofolii, instalatii pentru laboratoare fonice, jocuri didactice, simulatoare didactice, mijloace tehnice de instruire etc.), care sprijina realizarea activitatilor instructiv-educative, respectiv activitatea de invatare a elevilor, activitatea de predare a cadrelor didactice si atingerea obiectivelor specifice acestor activitati. De asemenea, sintagma “mijloace de invatamant” include ansamblul cerintelor pedagogice de selectare, integrare organica si articulare a lor in strategiile didactice si de valorificare eficienta in procesul instructiv-educativ.

            Sistemul mijloacelor de invatamant utilizate intr-o activitate instructiv-educativa reprezinta un element component al strategiilor didactice utilizate si, implicit, al tehnologiei instruirii, deci ele nu se afla in relatie de superpozabilitate cu nici unul din acesti termeni.

            Mijloacele de invatamant au meritul de a asigura o baza intuitiva, perceptiva, concret-senzoriala si sugestiva activitatii de invatare si, in acelasi timp, de a vehicula informatii bogate, bine selectate, prelucrate si transpuse in perspectiva didactica. Sprijinind perceperea, asimilarea si intelegerea noilor continuturi de catre elevi, ele reusesc sa le trezeasca interesul, sa ii sensibilizeze, sa ii stimuleze si sa le impulsioneze activitatea, marind considerabil gradul lor de participare in activitatile instructiv-educative. Mai mult, data fiind evolutia istorica a resurselor materiale valorificabile in procesul instruirii, se poate vorbi despre utilizarea lor in activitati independente si chiar despre individualizarea invatarii bazata pe utilizarea anumitor mijloace de invatamant. Exemplul cel mai elocvent in acest sens il constituie calculatorul electronic (computerul) cu facilitatile pe care el le ofera: utilizarea unor programe speciale de autoinstruire, autotestare si autoevaluare la diferite discipline de studiu, utilizarea compact discurilor in vederea autoinstruirii, navigarea pe Internet s.a.; mai amintim manualele si alte carti, trusele pentru elevi, instalatiile pentru laboratoarele fonice, simulatoarele didactice, jocurile pentru dezvoltarea vorbirii, jocurile pentru formarea deprinderilor practice, modelele (mii ales daca sunt elaborate de elevi), machetele, mulajele s.a. Asadar, mijloacele de invatamant detin atat valente informative, intrucat sprijina imbogatirea experientei cognitive a elevilor, cat si valente formative, intrucat ii obisnuiesc pe acestia cu utilizarea unor instrumente, dispozitive, aparate, instalatii, masini etc., contribuind la formarea si dezvoltarea unor abilitati (priceperi si deprinderi) practice si intelectuale.

            Informatiile oferite de mijloacele de invatamant, tipurile de stimuli pe care acestea ii contin, contribuie la atingerea obiectivelor operationale numai cu conditia ca activitatea desfasurata de elevi sa nu constea in simpla contemplare, ci sa presupuna o invatare activa si intensa, observare constienta si selectiva, manifestarea spiritului critic, exersarea operatiilor gandirii, intelegerea celor percepute, cautari, cercetari, interpretari si reflectii personale, efectuarea de generalizari, manifestarea imaginatiei si a creativitatii etc.

            Elementele care confera valente formative si informative oricarui mijloc de invatamant, adaptate dupa R. Glaser (1972), sunt:

-          gradul de motivare a elevilor si configuratia sistemului lor cognitiv, respectiv ansamblul de cunostinte, competente, abilitati intelectuale si practice necesare asimilarii noului

-          inteligenta generala a elevilor, modul de abordare al invatarii, tipul de invatare adoptat si capacitatea lor de invatare

-          modalitatea concreta de proiectare a curriculumului scolar, de structurare si sistematizare a programelor de invatare, natura, logica relevanta si structurarea cunostintelor, competentelor si abilitatilor intelectuale si practice care vor fi insusite, masura in care ele satisfac interesele si nevoile elevilor

-          masura in care se reuseste imbinarea organica a activitatii de predare a profesorului cu activitatea de invatare a elevilor, respectiv asigurarea caracterului activ si complementar al activitatii de predare-invatare (de exemplu antrenarea elevilor in construirea de modele si in deducerea/descoperirea noului cu ajutorul acestora, oprirea temporara a unei demonstratii didactice pentru realizarea de comentarii, aprecieri, evaluari, pentru identificarea si notarea de catre elevi a aspectelor esentiale s.a.)

-          masura in care se reuseste verificarea/controlarea activitatii intelectuale si practice a elevilor, a repetitiei si a exersarii noilor achizitii intelectuale si practice, asigurarea feed-backului formativ si sumativ.

            Potentialul pedagogic pe care il detin mijloacele de invatamant permite valori-ficarea lor in orice forma de activitate instructiv-educativa/educationala formala non-formala si atingerea tuturor tipurilor de obiective fundamentale ale activitatilor didactice:

§         informare, comunicare/transmitere de cunostinte

§         descoperire de noi cunostinte

§         ilustrare si demonstrare a unor adevaruri

§         formare de notiuni

§         formare de abilitati (priceperi si deprinderi) intelectuale si/sau practice

§         fixare/consolidare/aplicare/exersare de achizitii - cunostinte teoretice si practice, competente si abilitati intelectuale si practice

§         recapitulare de cunostinte teoretice si practice, competente si abilitati intelectuale si practice

§         verificare si evaluare de cunostinte teoretice si practice, competente si abilitati intelectuale si practice etc.

            Secventele de instruire bazate pe utilizarea mijloacelor de invatamant, pot fi proiectate si realizate in orice etapa a activitatilor educationale cu caracter teoretic, practic sau teoretico-practic si facand apel la toate tipurile activitatii didactice (frontale, grupale, individuale sau combinate). Eficienta secventelor de instruire bazate pe utilizarea mijloa-celor de invatamant este conditionata de considerarea lor ca elemente integrate organic in structura activitatii instructiv-educative (si nu ca elemente exterioare activitatii didactice).

            Din punct de vedere metodic, mijloacele de invatamant se pot utiliza in orice etapa a activitatilor didactice, functie de scopul urmarit:

-          la inceputul activitatii didactice - in acest caz ele avand rol de introducere intr-o anumita tema, de sensibilizare a elevilor, de stimulare a interesului acestora, de creare a unor stari emotionale favorabile invatarii, de captare si mentinere a atentiei, de creare a unei viziuni de ansamblu asupra anumitor continuturi, de reactualizare a unor cunostinte si/sau priceperi si deprinderi intelectuale si practice de lucru etc.

-          in anumite secvente de instruire sau pe tot parcursul activitatii didactice - in acest caz ele avand rol de informare, comunicare de date, explicare de cunostinte, ilustrare de adevaruri, evidentiere de caracteristici ale obiectelor, fenomenelor, proceselor, de mentinere a atentiei elevilor etc.

-          la sfarsitul activitatii didactice - in acest caz ele avand rol in realizarea sintezei cunostintelor, in fixarea si consolidarea lor, in ilustrarea, concretizarea sau completarea continuturilor predate, in corectarea eventualelor reprezentari gresite ale elevilor, in extinderea cunostintelor, in corelarea lor, in integrarea noilor cunostinte in sistemul cognitiv al elevilor etc.

2. Mijloacele tehnice de instruire - definire si caracterizare

            Necesitatea de a introduce in scoala aparate si instalatii tehnice este evidenta intr-o lume in care tehnologia informationala, calculatoarele electronice, microcalculatoarele, e-mail-ul, Internetul s.a.m.d., si-au facut loc in toate sectoarele de activitate. S-a conturat astfel o categorie importanta a mijloacelor de invatamant - cea a mijloacelor tehnice de instruire, care cuprind:

1)      ansamblul de materiale/suporturi pe care s-a stocat informatia - discuri pentru pick-up, benzi pentru magnetofon, casete audio, casete video, dischete, compact discuri (CD-ROM-uri), discuri DVD, discuri opto-magnetice

2)      echipamentele tehnice - dispozitive, aparate (aparate de laborator, unele aparate audiovizuale s.a.), masini (masini de instruire, de examinare s.a.), utilaje, instalatii

3)      echipamentele electronice – casetofoane, videocasetofoane, microscoape electronice, calculatoare electronice (computere), proiectoare multimedia

4)      ansamblul cerintelor pedagogice de utilizare eficienta a componentelor 1-3 in procesul de predare-invatare.

            Echipamentele tehnice si electronice redau imagini si/sau sunete, care pot fi receptionate de elevi, in mod colectiv sau individual, pe cale auditiva, vizuala sau pe ambele cai in acelasi timp (vezi exemplele de mijloace tehnice de instruire de mai jos).

            Un merit deosebit al mijloacelor tehnice de instruire este faptul ca permit “vizualizarea”, materializarea si studierea unor continuturi complexe, abstracte, greu sesizabile, greu accesibile sau chiar inaccesibile perceptiei directe. De exemplu, procesul extrem de lent de formare a stalactitelor si stalagmitelor din pesteri poate fi studiat de catre elevi cu ajutorul unui film didactic inregistrat pe diverse suporturi: film, banda video, CD-ROM. In mod eronat, se realizeaza, uneori, echivalare intre tehnologia instruirii si mijloacele tehnice de instruire, reprezentate de echipamente tehnice - aparate, instalatii s.a. si echipamente/aparatura electronica, valorificabile in context didactic. Se pierde din vedere faptul ca aparatura electronica, denumita in termeni tehnici hardware, nu se poate utiliza in absenta unor produse intelectuale, denumite software.

            In mod riguros, produsele software reprezinta programele de lucru fara de care calculatorul electronic/computerul propriu-zis (privit doar ca un simplu aparat electronic), nu ar avea nici o valoare. Cateva din cele mai utilizate produse software sunt: sistemele de operare DOS, Windows, Linux; programele de editare de text Microsoft Word, Word Perfect; editoarele specializate pentru texte stiintifice din domeniul matematicii, fizicii, chimiei etc.; produsele software specializate pentru interpretarea datelor experimentale Microsoft Excel, Microcal Origin s.a.; produsele software specializate in grafica si modelare (de exemplu: programul Corel Draw!, programul Chem Draw de scriere a formulelor chimice si a structurilor spatiale ale substantelor chimice); produsele software destinate autoinstruirii si/sau autoevaluarii la diferite discipline de studiu.

            In limbaj pedagogic, sfera de cuprindere a conceptului de software este extinsa la unele materiale intuitive prezentate elevilor o data cu utilizarea mijloacelor de invatamant. Astfel, manualele, cartile, culegerile, dictionarele, atlasele, albumele, fisele, testele, plansele etc. pot fi considerate soft-uri pentru tiparituri, diapozitivele pentru diaproiector, foliile pentru retroproiector, inregistrarile multimedia pentru aparate multimedia (audio-video) s.a.m.d. De asemenea, uneori, sfera de cuprindere a termenului software este extinsa la programele de instruire, care reprezinta produse pedagogice.

            Atragem atentia asupra faptului ca, indiferent de acceptiunea data conceptului de software, este necesar sa facem distinctie intre suporturile de stocare a informatiei (componenta 1 din enumerarea de mai sus) si informatia propriu-zisa.

3. Functiile mijloacelor de invatamant

            Pentru a selecta mijloacele de invatamant in vederea organizarii si desfasurarii activitatilor didactice, pentru a le identifica si valorifica eficient avantajele, este necesar sa se cunoasca functiile pe care ele le indeplinesc:

Ø      Functia stimulativa (de motivatie a invatarii) este asigurata de modul de concepere si realizare a mijloacelor de invatamant, de modalitatea de oferire a informatiilor, de activitatea care li se solicita elevilor, de gradul de participare al elevilor pe care ele il determina etc. Aceasta functie consta in dezvoltarea motivatiei interne a elevilor pentru studiu, in trezirea interesului si a curiozitatii acestora.

Ø      Functia formativ-educativa se refera la faptul ca utilizarea lor presupune exersarea capacitatilor operationale ale gandirii - de analiza, sinteza, comparatie, abstractizare, generalizare, precum si stimularea si dezvoltarea curiozitatii epistemice si a intereselor de cunoastere ale elevilor.

Ø      Functia informativa (de comunicare) este datorata faptului ca mijloacele de invatamant (in special cele audiovizuale) ofera in mod direct un volum de informatii despre obiectele, faptele, fenomenele, procesele si evenimentele studiate.

Ø      Functia ilustrativ-demonstrativa se realizeaza atunci cand mijloacele de invatamant sunt valorificate ca substitute ale realitatii, ca auxiliare didactice elaborate intentionat pentru a inlocui obiectele, fenomenele, procesele etc. originale si pentru a le reprezenta atunci cand acestea nu pot fi cunoscute altfel sau cand este nevoie sa fie mai bine observate, analizate si studiate de catre elevi.

Ø      Functia de investigare experimentala si de formare a abilitatilor intelectuale si practice se realizeaza in situatiile de instruire in care anumite mijloace de invatamant sunt valorificate de elevi in realizarea de experimentari mintale sau practice, prilejuri cu care ei isi formeaza si exerseaza priceperi si deprinderi intelectuale si practice.

Ø      Functia ergonomica (de rationalizare a eforturilor profesorilor si elevilor si a investitiei de timp in diferitele secvente de instruire) este legata de posibilitatile unor mijloace de invatamant de:

-          rationalizare a eforturilor depuse de elevi in activitatea de invatare, rationalizare, respectiv diminuare a volumului de timp acordat (si necesar) invatarii si de asigurare a unor ritmuri de lucru corespunzatoare particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor

-          rationalizare a eforturilor depuse de profesori in activitatea didactica de predare, rationalizare, respectiv diminuare a volumului de timp necesar realizarii diferitelor etape ale activitatilor didactice, prin reducerea ponderii actiunilor repetitive, de rutina si prin cresterea ponderii actiunilor de organizare, conducere, ghidare si indrumare a activitatii elevilor.

Ø      Functia substitutiva datorata facilitatilor oferite de unele mijloace de invatamant care permit instruirea elevilor aflati la distante mari: radioul, televiziunea, calculatoarele electronice (computerele), retelele de calculatoare, Internetul s.a.

Ø      Functia de evaluare se datoreaza valentei pe care o poseda unele mijloace de invatamant, de apreciere a rezultatelor scolare, respectiv a nivelului de cunostinte, competente si abilitati intelectuale si practice.

Ø      Functia estetica se refera la faptul ca prin utilizarea unor mijloace de invatamant, elevii sunt pusi in contact cu valorile cultural-artistice, morale si sociale si, astfel, se poate contribui la dezvoltarea capacitatii de receptare, intelegere si apreciere a frumosului.

Ø      Functia de orientare a intereselor profesionale ale elevilor se realizeaza mai ales prin intermediul mijloacelor audio-vizuale (diapozitive, diafilme, filme didactice, emisiuni de televiziune, demonstratii pe computere, inregistrari pe compact discuri etc.) care pot oferi informatii in legatura cu anumite profesiuni, insotite de imagini si, eventual, de comentarii etc.

4. Posibilitati de clasificare a mijloacelor de invatamant. Exemple

            Achizitiile din stiinte, tehnica, tehnologie, tehnologie informationala, precum si cele din stiintele educatiei si rezultatele obtinute in practica didactica, au determinat o evolutie cu totul deosebita a mijloacelor de invatamant. Astfel:

T    Unele mijloace de invatamant au fost perfectionate pe parcursul timpului functie de finalitatile educationale si de stadiul de dezvoltare al stiintei. De exemplu, de la invatamantul programat, aparut in deceniile 6-7, s-a ajuns mai tarziu la aplicatiile inteligentei artificiale in invatamant, la programele expert si la programele flexibile, la instruirea si autoinstruirea asistate de calculator si, foarte recent, la noile tehnologii de comunicare.

T    Datorita “uzurii morale” a unor mijloace de invatamant, s-a renuntat la utilizarea lor in practica instruirii, in favoarea altora, mai moderne si mai eficiente. De exemplu, pentru examinarea si evaluarea elevilor, astazi nu se mai utilizeaza masini de examinat, ci se apeleaza la metode mai moderne, cum ar fi evaluarea/autoevaluarea cu ajutorul calculatorului electronic.

T    Unele mijloace de invatamant au fost “inventate” si realizate pentru a atinge obiectivele instructiv-educative prestabilite si pentru a spori eficienta activitatilor didactice. Un exemplu convingator il constituie conceperea de truse pentru elevi si de truse pentru profesori, la disciplinele de studiu experimentale: biologie, chimie, fizica, geografie, la cele tehnice, tehnologice si de instruire practica.

            Asadar, ansamblul mijloacelor de invatamant se caracterizeaza prin restructurare, adaptare, diversificare si imbogatire continue, in acord cu finalitatile educationale si cu noile achizitii din tehnica si tehnologie. Marea lor diversitate face sa existe mai multe posibilitati de clasificare cu care se opereaza in practica instruirii.

1.      Clasificarea mijloacelor de invatamant dupa provenienta lor, distinge categoriile:

1.1.   Mijloace de invatamant existente in dotarea scolii: calculatoare electronice, retroproiectoare, truse pentru elevi si pentru profesori, mulaje, machete, dispozitive, aparate, instalatii etc.

1.2.   Mijloace de invatamant elaborate/realizate/confectionate sau procurate de profesor: mostre, modele materiale sau ideale, figuri, desene, planse, harti, fotografii, tablouri etc.

1.3.   Mijloace de invatamant elaborate/realizate/confectionate sau procurate de elevi: mostre, modele materiale sau ideale, figuri, desene, planse, harti, fotografii, colectii de roci, seminte, plante (ierbare), insecte (insectare), acvarii, terarii etc.

2.      Clasificarea mijloacelor de invatamant dupa criteriul istoric, propusa de Wilbur Schramm (1979), distinge patru generatii (vezi categoriile 2.1.-2.4.), care au marcat tot atatea momente cruciale in inovarea practicii instruirii. Pentru a actualiza aceasta clasificare, adaugam inca doua generatii, legate de calculatorul electronic (computerul) si facilitatile acestuia (vezi categoriile 2. si 2.6.):

2.1.   Mijloace de invatamant apartinand generatiei I: tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu.

2.2.   Mijloace de invatamant apartinand generatiei a II-a: tiparul, manuale, texte imprimate etc.

2.3.   Mijloace de invatamant apartinand generatiei a III-a, respectiv mijloacele audio-vizuale: fotografiile, diapozitivele, inregistrarile sonore, filmele, televiziunea.

2.4.   Mijloace de invatamant apartinand generatiei a IV-a: tehnicile moderne, masinile de instruire.

2.5.   Mijloace de invatamant apartinand generatiei a V-a: calculatorul electronic (computerul).

2.6.   Mijloace de invatamant apartinand generatiei a VI-a: noile tehnologii de comunicare: www, e-mail-ul, IP Telephony, videoconferintele.

3.      Clasificarea mijloacelor de invatamant dupa functia pe care o indeplinesc, distinge categoriile:

3.1.   Mijloace de invatamant de investigare experimentala si formare a abilitatilor intelectuale si/sau practice: materiale naturale - colectii de plante, roci, substante chimice, modele (in special cele obiectuale), truse pentru elevi, jocuri didactice, instrumente, dispozitive, aparate si instalatii de laborator, instrumente muzicale, aparate sportive, instalatii pentru laboratoare fonice, masini de instruire, simulatoare, calculatoare electronice s.a.

3.2.   Mijloace de invatamant de informare: texte, manuale, carti, albume, atlase, dictionare, naturale - colectii de plante, roci, substante chimice, modele obiectuale (obiecte materiale, machete, mulaje, diorame, harti in relief etc.), figurative si simbolice, truse pentru profesori, instrumente, dispozitive, aparate si instalatii de laborator, mijloace audio­vizuale, calculatoare electronice s.a.

3.3.   Mijloace de invatamant de ilustrare si demonstrare: materiale naturale - colectii de plante, roci, substante chimice, ierbare, insectare, acvarii, terarii, modele obiectuale, figurative si simbolice, truse pentru profesori, truse pentru elevi, jocuri didactice, instrumente, dispozitive, aparate si instalatii de laborator, mijloace audio-vizuale, calculatoare electronice s.a.

3.4.   Mijloace de invatamant de rationalizare a eforturilor profesorilor si elevilor si a investitiei de timp in activitatea didactica: modele, tipare, sabloane, harti de contur, stampile didactice, masini de multiplicat, calculatoare electronice, retele de calculatoare s.a.

3.5.   Mijloace de invatamant de verificare si evaluare a rezultatelor scolare: teste, referate, proiecte, portofolii, dispozitive si aparate de examinare, calculatoare electronice, retele de calculatoare s.a.

4.      Clasificarea mijloacelor de invatamant dupa natura lor, distinge categoriile:

4.1.   Mijloace de invatamant obiectuale, respectiv obiecte concrete utilizate de profesor si de elevi numai in actiunea lor comuna.

4.1.1.      Mijloace de invatamant obiectuale naturale: minerale, plante, animale, substante chimice, aparate, utilaje, instalatii, masini, instalatii, vase si ustensile de laborator, dispozitive, instrumente, aparatura si instalatii de laborator s.a.

4.1.2.      Mijloace de invatamant obiectuale elaborate in scop didactic: tabla, tabla magnetica, truse pentru profesori si pentru elevi, modele materiale, simboluri cu fixare magnetica, mulaje, machete, fotografii, folii, diapozitive, diafilme, filme didactice, casete audio, casete video, dischete, CD-ROM-uri s.a.

4.2.   Mijloace de invatamant/materiale scrise si reprezentari grafice/figurative, care contin informatii gata elaborate prin intermediul unui cod - scrisul si desenul si deci, pot fi utilizate in absenta autorului lor sau a cadrului didactic: fise de lucru, teste, texte, manuale, carti, culegeri, tratate, atlase, modele figurative, tablouri, planse, scheme, desene, figuri, harti etc.

4.3.   Reprezentari simbolice: modele ideale, simboluri ale elementelor chimice, formule chimice, formule matematice, simboluri ale marimilor fizice, chimice etc., si, in general, simboluri utilizate in diferite stiinte si discipline de studiu etc.

4.4.   Mijloace tehnice de instruire, care presupun prezenta echipamentelor tehnice care redau imagini si/sau sunete, receptionate de elevi cu ajutorul analizatorului vizual si/sau auditiv.

            Mijloacele tehnice de instruire se pot clasifica in functie de mai multe criterii, unele formulate in urma cu cateva decenii, altele mai noi.

5.      Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire in functie de analizatorul solicitat in receptionarea mesajului didactico-educativ - criteriu oferit de R. Lefranc si H. Canac:

5.1.   Mijloace tehnice de instruire vizuale, care solicita analizatorul vizual in receptionarea mesajului didactico-educativ.

            Dupa caracterul static sau dinamic al imaginii, mijloacele tehnice de instruire vizuale pot fi:

5.1.1.      Mijloace tehnice de instruire statice (de meditatie), care redau imagini statice prin intermediul unor proiectii fixe: diascolul, epidiascopul, retroproiectorul.

5.1.2.      Mijloace tehnice de instruire dinamice (de fascinatie), care redau imagini dinamice prin intermediul unor proiectii dinamice: filmul, televiziunea, calculatoarele electronice (computerele).

5.2.   Mijloace tehnice de instruire auditive, care solicita analizatorul auditiv in receptionarea mesajului didactico-educativ.

5.3.   Mijloace tehnice de instruire audiovizuale, care solicita atat analizatorul auditiv, cat si pe cel vizual in receptionarea mesajului didactico-educativ.

6.      Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire in functie de analizatorul solicitat in receptarea mesajului didactico-educativ si de aparatele si materialele suport utilizate pentru vehicularea informatiilor pe cale audio-vizuala, oferita de Miron Ionescu (2000), este o clasificare mai complexa, pe care o consideram operanta in practica educationala:

6.1.   Mijloace tehnice de instruire vizuale, care solicita analizatorul vizual si fac apel la aparate si materiale specifice, dintre care amintim:

6.1.1.      Aparate, cum ar fi: epiproiectorul (pentru materiale pe suport opac), epidiascopul (pentru epiproiectie si diaproiectie), diascolul (pentru diapozitive si diafilme), aspectomatul (pentru proiectia automata sau semiautomata a diapozitivelor), aspectarul (pentru proiectia diapozi-tivelor), diastarul, retroproiectorul (pentru proiectia imaginilor de pe suport transparent (celuloid), videoproiectorul (pentru proiectia imaginilor de pe casete video sau de pe calculatoare electronice), documatorul (proiector pentru citit microfilme), microscopul, camera de luat vederi si instalatia video (pentru inregistrarea si redarea pe monitoare TV a unor filme didactice).

6.1.2.      Materiale pentru proiectia cu aparatele video, ca; documente tiparite (litogravuri, ilustratii din carti si reviste, scheme, figuri, desene, texte), documente rare (manuscrise, pergamente, piese numismatice, stampe), corpuri opace (mostre de roci, metale, imprimari pe ceara), documente fixe proiectabile (diapozitive, diafilme, filme de 8 mm sau 16 mm, microfilme, folii pregatite pentru proiectie, casete video, compact discuri), instrumente de lucru ale profesorului (fise de lucru, portofolii), produse ale activitatii elevilor (fise de lucru, fragmente de lucrari elaborate etc.).

6.2.   Mijloace tehnice de instruire audio, care solicita analizatorul auditiv in receptionarea mesajului didactic si care fac apel la aparate, cum ar fi: radioul, magnetofonul, casetofonul, pick-up-ul, reportofonul, player-ul CD etc.

6.3.   Mijloace tehnice de instruire audio-vizuale, care solicita atat analizatorul auditiv, cat si pe cel vizual in receptionarea mesajului didactico-educativ si care fac apel, in special, la tehnica video, respectiv la videocasetofon, camera de luat vederi sau player DVD, in conexiune cu un monitor TV sau cu un videoproiector.

6.4.   Mijloace tehnice de instruire bazate pe dialogul om/elev-masina: masini si instalatii de invatat, masini si instalatii de examinare si evaluare, calculatoare electronice (computere).

 Exigente in alegerea si utilizarea mijloacelor de invatamant

            Abordarea problematicii mijloacelor de invatamant, precizarea locului si rolului lor in procesul instructiv-educativ nu presupun numai analizarea caracteristicilor constructive, tehnice si tehnologice ale acestora, ci si identificarea si studierea valentelor/valorii lor psihopedagogice, formative si informative si a posibilelor directii de modernizare. Procesul de modernizare a mijloacelor de invatamant, este conceput si realizat practic intr-o viziune sistemica, in paralel cu modernizarea celorlaltor componente ale curriculumului scolar, respectiv cu reformularea obiectivelor educationale cu caracter general, cu regandirea, redimensionarea si restructurarea continutului invatamantului, cu revizuirea documentelor scolare oficiale in care se obiectiveaza el, cu modernizarea strategiilor de instruire si a strategiilor de evaluare a randamentului scolar s.a.m.d.

            Dupa cum am mai aratat, mijloacele de invatamant constituie o componenta a strategiilor didactice, acestea din urma fiind concepute ca sisteme de metode, procedee, mijloace si forme de organizare a activitatii instructiv-educative, combinate, dozate si integrate in structuri operationale unitare si coerente, menite sa asigure o invatare activa si sa rationalizeze procesul instruirii. De aici, rezulta doua consecinte importante:

1)      In selectarea mijloacelor de invatamant se au in vedere criteriile de stabilire a strategiilor de instruire:

-          conceptia pedagogica si didactica generala a perioadei respective

-          sistemul principiilor didactice generale si sistemul principiilor didactice specifice disciplinei respective

-          obiectivele generale ale disciplinei de studiu, obiectivele instructiv-educative ale capitolului/temei/unitatii de instruire, obiectivul fundamental si obiectivele operationale ale activitatii didactice

-          natura si specificul continutului stiintific vehiculat, analiza sa sistemica

-          clasa de elevi cu particularitatile sale

-          experienta de invatare a elevilor, tipurile si strategiile de invatare la care ei recurg

-          timpul scolar disponibil

-          personalitatea si competenta stiintifica, psihopedagogica si metodica a cadrului didactic.

            De asemenea, nu trebuie sa se absolutizeze rolul mijloacelor de invatamant, sa se considere auxiliare didactice indispensabile in toate activitatile instructiv-educative sau sa fie utilizate ca scop in sine. Ele nu pot substitui/suplini metodele traditionale sau moderne si nici prestatia didactica a elevilor sau a profesorilor, eforturile lor comune si relatiile educative care se stabilesc in procesul de invatamant. Statutul lor este de instrumente pedagogice care au menirea de a contribui la aplicarea unor strategii de instruire eficiente, de a optimiza procesul de predare-invatare-evaluare si comunicarea educationala, de a rationaliza procesul invatarii si de a spori randamentul scolar. Spre exemplu, utilizarea mijloacelor tehnice de instruire in procesul instructiv-educativ este justificata numai in conditiile in care activitatea didactica respectiva nu poate fi organizata si desfasurata in mod eficient apeland la modalitati de lucru mai simple.

2)      Eficienta mijloacelor de invatamant este conditionata de tipul de strategie didactica, de caracteristicile elementelor sale componente, precum si de caracteristicile situatiei concrete de instruire. Selectarea, imbinarea, integrarea organica si utilizarea cu maxima eficienta a mijloacelor de invatamant in vederea desfasurarii activitatilor didactice, trebuie sa se realizeze in viziune sistemica, tinand cont de interdependentele si interconditionarile dintre elementele componente ale strategiilor de instruire, elemente care se sprijina reciproc. Astfel, in selectarea unui anumit mijloc de invatamant se tine cont de celelalte mijloace componente ale sistemului mijloacelor de invatamant, de sistemul de metode si procedee didactice, de formele de organizare a activitatii didactice, de tipul de invatare la care recurg elevii etc. Rezulta ca un mijloc de invatamant nu are valoare si nu este eficient in sine, ci numai ca element component al unei strategii de instruire coerente, eficiente intr-un anumit context pedagogic.

            Leslie Briggs sugereaza ca, in alegerea mijloacelor de invatamant sa se porneasca de la tipurile de stimuli prezentati in activitatea didactica, oferind o lista, pe care o prezentam, intr-o versiune adaptata si actualizata, in tabelul 1:

Tabelul 1

Sugestii pentru alegerea mijloacelor de invatamant functie de tipurile de stimuli prezentati

Nr. crt.

Tipuri de stimuli prezentati

Optiuni pentru mijloace de invatamant

1.

Cuvinte tiparite.

Tabla, manuale, carti, afise, planse, tabele, scheme, fotografii, modele figurative si simbolice, instruire programata.

2.

Cuvinte rostite.

Mesajul verbal al profesorului, inregistrari audio - casete, benzi de magnetofon, discuri pentru pick-up, compact discuri.

3.

Imagini fixe insotite de cuvinte rostite.

Diapozitive si diapozitive cu inregistrari, calculatoare electronice, compact discuri.

4.

Reflectarea in imagini si obiecte a continuturilor teoretice.

Desene animate, imagini animate pe calculatoare electronice, jocuri didactice electrotehnice si electronice, simulatoare didactice, dispozitive, aparate, instalatii, modele materiale.

Miscare, cuvinte rostite si alte sunete.

Demonstratii experimentale, filme didactice, televiziune, calculatoare electronice, compact discuri, inregistrari multimedia, Internet.

            Spre exemplu, sistemul principalelor mijloace de invatamant care pot fi valorificate la disciplina “Biologie”, cuprinde:

1.      Mijloace de invatamant obiectuale:

1.1.   Mijloace de invatamant obiectuale naturale: colectii de roci, seminte, plante (ierbare), insecte (insectare), acvarii, terarii, animale vii sau impaiate, preparate microscopice, preparate conservate in lichide sau materiale plastice, vase si ustensile de laborator, dispozitive, instrumente, aparatura, instalatii de laborator s.a.

1.2.   Mijloace de invatamant obiectuale elaborate in scop didactic: truse pentru profesori si pentru elevi, tabla, modele materiale, mulaje, machete, fotografii, folii, diapozitive, diafilme, filme didactice, casete audio, casete video, dischete, CD-ROM-uri etc.

2.      Mijloace de invatamant/materiale scrise si reprezentari grafice/figurative: texte, fise de lucru, teste, referate, proiecte, portofolii, manuale, carti, tratate de biologie, atlase de biologie, modele figurative, tablouri, planse, scheme, desene, lipiri, harti etc.

3.      Reprezentari simbolice: modele ideale, simboluri, formule matematice.

4.      Mijloace tehnice de instruire:

4.1.   Mijloace tehnice de instruire vizuale: aparate (epiproiectoare, epidiascoape, aspectomate, retroproiectoare, videoproiectoare, microscoape, camere de luat vederi si instalatii video) si materiale pentru proiectia cu aparatele video (documente tiparite, corpuri opace, instrumente de lucru ale profesorului, produse ale activitatii elevilor).

4.2.   Mijloace tehnice de instruire audio: magnetofonul, casetofonul, player-ul CD etc.

4.3.   Mijloace tehnice de instruire audio-vizuale: videocasetofonul sau camera de luat vederi, in conexiune cu un monitor TV sau cu un videoproiector.

4.4.    Mijloace tehnice de instruire bazate pe dialogul om/elev-masina: masini si instalatii de invatat, masini si instalatii de examinare si evaluare, calculatoare electronice (computere).

            Dupa cum se poate observa in clasificarea mijloacelor de invatamant dupa functia pe care o indeplinesc, unul si acelasi mijloc de invatamant poate detine mai multe functii pedagogice. Rezulta ca valorificarea lor eficienta nu este conditionata numai de calitatea lor intrinseca, de resursele lor formative si informative, ci si de metodica utilizarii lor in situatiile de instruire. In functie de obiectivul fundamental, de obiectivele operationale formulate, de natura si caracteristicile continutului stiintific vehiculat, de sistemul metodologic ales, de formele de organizare a activitatii didactice, cadrului didactic ii revine sarcina de a stabili, cu ocazia proiectarii activitatii didactice, care este scopul utilizarii mijlocului/mijloacelor de invatamant si care este functia predominanta a acestora, pe care o va valorifica in activitatea instructiv-educativa. Astfel, el va stabili cu claritate care sunt informatiile pe care elevii le va transmite, fixa, recapitula, evalua etc., care sunt informatiile pe care elevii le vor deduce/descoperi, care sunt priceperile si deprinderile intelectuale si practice pe care le va forma si/sau exersa la elevi, care este momentul in care se valorifica mijlocul/mijloacele de invatamant si care este durata utilizarii lui/lor.

            Asadar, in contextul utilizarii mijloacelor de invatamant, rolul profesorului nu este diminuat; dimpotriva, el continua sa detina rolul conducator in proiectarea, organizarea, indrumarea si desfasurarea activitatilor instructiv-educative, sa intervina in mod creator in derularea procesului de invatare, de informare si formare a elevilor, sprijinind activitatea intelectuala si practica a acestora. Pentru ca nu intotdeauna elevii detin capacitatea de a decodifica mesajele didactico-educative, profesorul le orienteaza si focalizeaza atentia asupra aspectelor esentiale ale continuturilor vehiculate, in functie de scopul secventei de instruire respective: identificarea anumitor elemente, legaturi, relatii cauzale, efecte etc., descrierea componentelor prezentate, interpretarea unei imagini, a unui model, descoperirea de noi cunostinte etc.

            Eforturile intelectuale si practic-actionale ale elevilor sunt absolut necesare, intrucat procesul invatarii nu are loc numai pe baza operatiilor si actiunilor perceptive; este necesara formarea reprezentarilor, exersarea gandirii, a imaginatiei, a capacitatilor creatoare etc. Prin urmare, soft-urile prezentate o data cu utilizarea mijloacelor de invatamant, nu trebuie considerate simple materiale intuitive care sa fie observate de elevi; potentialul lor pedagogic poate fi valorificat numai in conditiile in care elevii le utilizeaza efectiv in activitati intelectuale si/sau practice. Altfel spus, mijloacele de invatamant reprezinta instrumente pedagogice utilizate atat de elevi, cat si de profesori, iar valorificarea lor eficienta este dependenta de asigurarea caracterului activ si complementar al predarii si invatarii. De exemplu, modelele figurative pot fi astfel concepute si utilizate, incat sa presupuna din partea elevilor exersarea operatiilor gandirii, a gandirii divergente, manifestarea spiritului de observatie, a spiritului critic, a imaginatiei, a creativitatii, descoperire de noi cunostinte, formulare de probleme, efectuare de generalizari, verbalizarea generalizarilor s.a.m.d.

            Din consideratiile de mai sus rezulta necesitatea pregatirii cadrelor didactice in metodologia utilizarii mijloacelor tehnice de instruire, cu atat mai mult cu cat experienta didactica de pana acum a demonstrat ca eficienta acestora este datorata nu atat calitatii lor intrinseci, cat utilizatorilor. Este necesar ca acestia sa fie familiarizati cu utilizarea aparatelor si, desigur, sa stapaneasca bine continutul stiintific la care se face apel, sa aiba bine conturata strategia didactica pe care o vor aplica etc. De asemenea, este necesara si pregatirea elevilor in vederea utilizarii mijloacelor tehnice de instruire si in vederea construirii cunoasterii si a invatarii cu ajutorul acestora. Pentru aceasta, profesorul va avea in vedere o serie de cerinte pedagogice referitoare la valorificarea mijloacelor tehnice de instruire si a mijloacelor de invatamant, in general:

a)      Inainte de utilizarea mijloacelor de invatamant este necesar ca profesorul sa pregateasca clasa de elevi in vederea receptarii si perceperii eficiente a mesajului didactico-educativ si, in special, a mesajului audio-vizual si sa se convinga ca elevii poseda informatiile necesare intelegerii acestuia.

            Exista numeroase posibilitati de stimulare a interesului si a curiozitatii elevilor, de captare a atentiei lor si de instalare a unei stari de asteptare:

-          comunicarea obiectivelor operationale ce corespund secventelor de instruire in care se utilizeaza mijloacele de invatamant

-          realizarea unui dialog cu elevii si reactualizarea cunostintelor pe care ei le detin in legatura cu tema abordata sau a unor cunostinte si abilitati intelectuale si/sau practice care au aceasta

-          oferirea de informatii in legatura cu tema care va fi abordata (cel mai adesea precizarea ideii fundamentale transmise de mesaj)

-          prezentarea si/sau explicarea termenilor noi care vor fi insusiti de catre elevi

-          orientarea activitatii de observare realizata de elevi prin indicarea aspectelor pe care ei urmeaza sa le aiba in vedere

-          prezentarea unor elemente tehnice legate de utilizarea mijlocului de invatamant (de exemplu prezentarea pe calculatorul electronic a unor procese care decurg cu o viteza foarte mica sau foarte mare, prezentarea de imagini animate, de demonstratii experimentale, de mecanisme ale reactiilor chimice, de trucaje etc.)

-          formularea de intrebari la care urmeaza sa se caute raspuns in timpul perceperii mesajului didactico-educativ (pentru a obliga elevii sa fie activi si sa asimileze in mod constient informatiile, este de preferat sa se formuleze intrebari-problema si sa se creeze situatii-problema) s.a.

b)      In timpul utilizarii mijloacelor de invatamant, pentru o receptare eficienta a mesajului didactico-educativ, este recomandabil ca profesorul sa stimuleze participarea activa a elevilor, respectiv sa se asigure conditiile interactive intre profesor, elevi si mijloacele de invatamant utilizate. Aceste conditii interactive presupun initierea de dialoguri profesor-elevi si elevi-elevi, de discutii de grup, in cadrul carora sa se surprinda legaturile si relatiile cauzale existente intre aspectele observate, sa se interpreteze si sa se prelucreze observatiile, sa se realizeze analize, comparatii, sinteze, generalizari, esentializari, abstractizari, sa se descopere cunostinte, sa se ofere explicatii, sa se desprinda concluzii, elevii sa-si exerseze priceperile si deprinderile intelectuale etc.

            Participarea activa a elevilor in activitatea didactica, formarea la acestia a unei viziuni de ansamblu asupra continuturilor studiate si sporirea eficientei procesului de invatare, impun continuarea dialogului initiat pe tot parcursul prezentarii mesajului didactico-educativ. Pentru a-1 intretine, profesorul nu va realiza simple prezentari descriptive si nici nu va oferi toate explicatiile necesare, ci le va lasa si elevilor elemente de investigat si de explicat in legatura cu imaginile prezentate, oferind, daca este necesar, puncte de sprijin.

c)      Dupa utilizarea mijloacelor de invatamant, in secventele de instruire care urmeaza, profesorul va urmari valorificarea sistemului de reprezentari, cunostinte, priceperi si deprinderi dobandite de elevi si integrarea lor in sistemul cognitiv propriu. In acest sens, el va incuraja elevii sa formuleze pareri personale, sa isi puna intrebari si intrebari-problema, sa desfasoare activitati independente, investigatii si descoperiri etc. pe marginea celor observate cu prilejul utilizarii mijloacelor de invatamant. In acelasi timp, profesorul va identifica aspectele care nu au fost sesizate de elevi sau au fost sesizate in mod gresit, confuziile pe care acestia le fac etc., va clarifica si completa unele cunostinte, va oferi explicatii, va realiza sistematizari, corelatii intre cunostinte si abilitati etc.

            Valentele formative si informative ale mijloacelor de invatamant nu se dezvaluie intotdeauna usor, simpla lor utilizare si manipulare nu asigura in mod automat si fara conditionari, atingerea obiectivelor operationale. Pentru evidentierea si valorificarea potentialului lor pedagogic, este necesar ca profesorul sa depuna eforturi creatoare in toate activitatile pedagogice componente ale tehnologiei instruirii, respectiv in proiectarea, realizarea, evaluarea si reglarea activitatii didactice.

            Pentru a aprecia eficienta utilizarii mijloacelor de invatamant si a valorificarii mesajului didactico-educativ al acestora, cadrul didactic realizeaza urmatoarele demersuri:

§         analizeaza atitudinea elevilor fata de invatare, gradul de implicare si participare a lor la activitatea didactica de utilizare a mijlocului de invatamant, care pot fi corelate cu interesul manifestat de elevi pentru tema abordata, cu disponibilitatea si dorinta lor de a-si pune intrebari si de a cauta raspunsuri, de a efectua cautari, cercetari, descoperiri, de a-si construi singuri cunoasterea si de a invata cu ajutorul acelui mijloc de invatamant

§         stabileste daca si in ce masura mijlocul de invatamant a stimulat si/sau cultivat interesele cognitive ale elevilor

§         stabileste daca si in ce masura au fost valorificate valentele informative ale mijlocului de invatamant, daca si in ce masura acesta a facilitat asimilarea corecta, eficienta si trainica a noilor cunostinte

§         stabileste daca si in ce masura au fost valorificate valentele formative ale mijlocului de invatamant, daca si in ce masura acesta a contribuit la formarea si dezvoltarea unor abilitati (priceperi si deprinderi) intelectuale si/sau practice, la asigurarea motivatiei elevilor pentru studiu, la modelarea inclinatiilor, intereselor etc.

            Asadar, posibilitatile virtuale, intrinseci ale mijloacelor de invatamant pot fi exploatate numai in secvente de instruire atent anticipate, organizate, conduse si indrumate de cadre didactice bine pregatite, care sa manifeste o atitudine creatoare in proiectarea si realizarea activitatilor instructiv-educative si care sa le pretinda si elevilor o atitudine creatoare in abordarea invatarii cu ajutorul mijloacelor de invatamant.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1070
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved