Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Sunetele limbii engleze; alfabetul limbii engleze; clasificarea verbului; moduri; diateze; aspect; timpuri verbale

Gramatica

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
The Personal Pronoum
MODUL SUBJONCTIV - ENGLEZA
The Gerund
Timpurile verbale: prezentul simplu si continuu
TIMPURILE VERBELOR LIMBII ENGLEZE
Gramatica limbii franceze - L’indicatif présent, passé composé, Le Futur, conditionnel présent
FORMELE IN – ING (Participiul si Gerund-ul)
Adjectivul - Pozitia si Ordinea adjectivului
VERBUL ( THE VERB) - CATEGORIILE GRAMATICALE
Past Perfect Tenses

Sunetele limbii engleze; alfabetul limbii engleze; clasificarea verbului; moduri; diateze; aspect; timpuri verbale

1.Sunetele limbii engleze



Vocale

Simbolul fonetic Exemplu           Transcrierea fonetica

1.         i:                       sea                   [si:]

2.         i                       it                      [it]

3.         e                      ten                    [ten]

4.         æ                      man                  [mæn]

5.         a:                      part                  [pa:t]

6.         o                      dog                   [dog]

7.         o:                      short                 [o:t]

8.         u                      book                 [buk]

9.         u:                      moon                [mu:n]

10.        Ù                      sun                   [sÙn]

11.        :                     first                  [f:st]

12.                              a                      []

Diftongi

13.        ei                      name                [neim]

14.        ou                     home                houm]

15.        ai                      nine                  [nain]

16.        au                     now                  [nau]

17.        oi                      boy                   [boi]

18.        i                     here                  [hi]

19.        e                    there                 [ðe]

20.        o                    door                  [do]

21.        u                    poor                  [pu]

Triftongi

22.        ai                    fire                   [fai]

23.        au                   flower               [flau]

Semivocale

24.        j                      yes                   [jes]

25.        w                     well                  [wel]

Consoane

Sonore

26.        b                      big                   [big]

27.        d                     day                   [dei]

28.        v                      very                  [veri]

29.        g                      garden              [ga:dn]

30.        z                       zero                  [zirou]

31.        з                      pleasure            [pleз∂]

32.        dз                     jam                   [dзæm]

33.        ð                      this                   [ðis]

34.        r                       red                   [red]

35.        l                       lost                   [lost]

36.        m                     many                [meni]

37.        n                      not                    [not]

38.        ŋ                      thing                 [θiŋ]

Surde

39.        p                      pen                   [pen]

40.        t                       too                    [tu:]

41.        f                       five                   [faiv]

42.        k                      cake                 [keik]

43.        s                       say                   [sei]

44.                              she                   [i:]

45.        t                     child                 [taild]

46.        θ                      thin                   [θin]

47.        h                      horse                [ho:s]

           

·         Vocala [i:] este o vocala lunga. Este aproape identica cu i romanesc din cuvintele in care accentuam aceasta vocala in mod deosebit, ca de pilda in exclamatia: biine! (in sens de concesie).

·         Vocala [i] este o vocala scurta, un sunet intermediar intre i si e din limba romina.

·         Vocala [e] este o vocala scurta si foarte apropiata de e romanesc, fiind insa ceva mai deschisa. Ea seamana indeosebi cu e din limba romana, cand acesta e urmat de r, ca de exemplu in cuvintele mere, pere etc.



·         Vocala [æ] este o vocala scurta si ocupa o pozitie intermediara intre a si e; [æ] nu se poate compara cu nici un sunet din limba romana. Se obtine deschizand gura pentru a si pronuntand e.

·         Vocala [a:] e o vocala lunga si se formeaza in partea din fund a gurii, ceea ce ii da o rezonanta de sunet profund. Pronuntand un a romanesc prelungit si din fundul gurii vom obtine un [a:] englezesc corect.

·         Vocala [o] este o vocala scurta. Ea nu poate fi comparata cu nici un sunet existent in limba romana. Pentru cine cunoaste insa limba maghiara, sunetul englez este usor de pronuntat, el fiind foarte apropiat de vocala o din aceasta limba. [o] este un sunet intermediar intre sunetele a si o si se pronunta mult mai din fundul gurii decat o romanesc si cu gura mult mai deschisa.

·         Vocala [o:] este o vocala lunga. Ea se deosebeste de vocala [o] care este mult mai deschisa spre a. Pronuntand un o romanesc lung si din fundul gurii vom obtine un sunet foarte apropiat de [o:] englezesc.

·         Vocala [u] este o vocala scurta, foarte apropiata de u romanesc. Se pronunta cu buzele mai putin rotunjite decat in cazul lui u din limba romana.

·         Vocala [u:] este o vocala lunga si seamana foarte mult cu un u romanesc prelungit.

·         Vocala [Ù] e o vocala scurta si seamana foarte mult cu un a romanesc scurt. Pentru pronuntarea lui [Ù] este necesar sa intindem putin buzele lateral si sa ponuntam un a retragand limba putin inapoi.

·         Vocala [:] este o vocala lunga, asemanatoare lui a romanesc prelungit. Pentru a o rosti corect trebuie sa tinem maxilarele apropiate si buzele intinse lateral. Este absolut necesar ca in timpul pronuntarii lui [:] buzele sa fie numai usor intredeschise.

·         Vocala [] este o vocala scurta, niciodata accentuata si corespunde vocalei a din limba romana.

·         Diftongul [ei] se aseamana cu diftongul romanesc din cuvintele mei, tei, lei etc. Elementul al doilea al diftongului este sunetul [i] scurt englezesc.

·         Diftongul [ou]. Primul element al acestui diftong este o vocala inca neintalnita, vocala [o]. O obtinem rotunjind buzele pentru o si pronuntand a. Al doilea element al diftongului este [u], despre care reamintim ca este un sunet scurt.

·         Diftongul [ai] se apropie foarte mult de diftongul romanesc din cuvintele mai, cai, dai etc., cu deosebirea ca elementul al doilea al difotngului este sunetul [i] scurt englezesc.

·         Diftongul [au] se apropie de asemenea foarte mult de diftongul romanesc din cuvintele dau, sau etc. Elementul al doilea al diftongului este sunetul [u] scurt englezesc.

·         Diftongul [oi] se apropie de diftongul romanesc oi din cuvintele ca noi, doi, voi etc. Totusi primul element, [o], e mai deschis decat in limba romana, iar cel de-al doilea element este [i] scurt englezesc.

·         Diftongii [i] si [u] contin sunete cunoscute. La pronuntarea lor trebuie sa avem in vedere sunetele specific englezesti [i] si [u].

·         Diftongul [e] contine o vocala noua, [e]. Aceasta vocala este mai deschisa decat [e] si mai inchisa decat [æ].

·         Diftongul [o]. Primul element al acestui diftong este vocala scurta [o] urmata fara efort de [] (amintim ca avem de-a face cu un o deschis spre a). Acest diftong tinde sa fie inlocuit de vocala lunga [o:].

·         Triftongul [ai] Pronuntati intr-o singura silaba acest triftong, tinand seama de caracterul vocalei englezesti [i]: fire [fai], tired [taid].

·         Triftongul [au] este format din sunete cunoscute. La pronuntarea lui trebuie sa tinem seama de caracterul vocalei englezesti [u].

Nu-l pronuntati pe [u] din triftongul [au] cu emitere puternica de aer, pentru a nu-l transforma in semivocala [w]. Obtineti o pronuntie corecta a acestui triftong daca rostiti intr-o singura silaba grupul de sunete romanesti aaa.

·         Semivocala [w] se pronunta ca un u foarte scurt, cu puternica emitere de aer printre buze, semanand cu sunetul u pe care il adaugam in pronuntare la inceputul unor cuvinte ca oala, oaie etc.




·         Semivocala [j], cea de-a doua semivocala din limba engleza, se poate compara cu un i foarte scurt, cu rezonanta consonantica. Ea se intalneste si in limba romana in cuvinte ca: este, ei, iarna, iertare etc.

·         Consoana [d] prezinta o particularitate fata de limba romana, in sensul ca la articularea ei varful limbii se sprijina pe alveole (pe radacina dintilor).

·         Consoanele [b], [v], [g], [z], [m], [n] pot fi considerate ca fiind identice cu consoanele corespunzatoare din limba romana.

·         Consoana [з] este aceeasi ca si consoana romaneasca din jar, ajun etc. Retineti semnul [з] pentru sunetul j romanesc; reamintiti-va ca semnul [j] reprezinta o semivocala asemanatoare sunetului i din cuvintele romanesti: iarna, chiar, iata etc.

·         Consoana [dз] este corespondenta sonora a consoanei surde [t]. O intalnim in romaneste in cuvinte ca: gimnastica, geam, legi etc. Observati ca in limba romana aceasta consoana poate fi urmata numai de vocale e sau i. Trecerea la oricare din celelalte vocale (o, a, u) se face cu ajutorul unui i sau e de legatura. De exemplu: geam, George, giulgiu. In limba engleza, trecerea de la [dз] la oricare dintre vocale se face direct. De exemplu: John [dзon], George [dзo:dз]. Nu pronuntati deci cuvantul John ca gion. In limba engleza, sunetul [dз] termina cuvantul. De exemplu: Geroge [dзo:dз], judge [dзÙdз]. Nu pronuntati giorgi si giagi.

·         Consoana [ð] este o consoana sonora (ca b, g, m, z etc) pe care o putem rosti corect pronuntand un d (sau z) romanesc cu varful limbii intre dinti. Exercitiul trebuie repetat de foarte multe ori in fata oglinzii pentru a controla pozitia limbii.

·         Consoana [r] se deosebeste fundamental de consoana romaneasca r, fiind de fapt cu totul alta consoana, desi e reprezentata de aceeasi litera a alfabetului. Astfel, in timp ce r romanesc este o consoana vibranta, [r] englezesc se rosteste fara vibratie (ca si consoanele s si j, de pilda). Pentru a obtine [r] englezesc, pronuntati j cu gura mult deschisa. Pana cand va deprindeti cu pronuntarea fireasca a lui [r], cautati sa rostiti un r romanesc cat mai sters si fara ca varful limbii sa atinga cerul gurii.

·         Consoana [l] - in limba engleza exista doua variante ale consoanei [l]. Inainte de vocala, [l] este identic cu l romanesc; de exemplu in cuvintele live, lily. In pozitie finala sau inainte de consoana, [l] este un sunet voalat. La rostirea lui, partea posterioara a limbii se ridica spre cerul gurii. Intr-un cuvant ca apple, [l] este precedat de un i foarte scurt. Pronuntati deci [æpil] si nu [æpli].

·         Consoana [ŋ] este asemanatoare cu consoana romaneasca n din cuvintele in care n este urmat de c sau de g: inca, Anghel, singular, unde n devine in parte gutural.

·         Consoanele [p], [t], [k] sunt consoane surde. Spre deosebire de consoanele corespunzatoare din limba romana, ele sunt urmate – cand nu sunt precedate de alta consoana si sunt in silaba accentuata – de un usor sunet h. Consoana [t] se pronunta cu varful limbii sprijinit pe alveole (pe radacina dintilor).

·         Consoanele [f] si [s] pot fi considerate ca fiind identice cu consoanele corespunzatoare din limba romana.

·         Consoana [] este aceeasi ca si consoana romaneasca s.

·         Consoana [t] este aproape identica cu consoana romaneasca din cuvinte ca: cine, ceas, cel etc., si se pronunta cu o usoara aspiratie, ca si [k], [p], [t].

Consoana englezeasca ramane insa perfect surda si poate fi urmata direct de orice vocala, fara a necesita un e sau i de legatura, ca in limba romana: child [taild].

De semenea, consoana [t] finala, spre deosebire de consoana corespunzatoare din limba romana, nu este urmata de un i asilabic (care nu formeaza silaba) ca in cinci, pleci etc. De exemplu: much [mÙt]. Este necesar sa dam o deosebita atentie pronuntarii acestei consoane cand este urmata de alte vocale decat i si e, sau cand este in pozitie finala. Deci pronuntati [taild] si nu ciaild, [mÙt] si nu maci.

·         Consoana [θ] este perechea surda a consoanei [ð], care se deosebeste prin aceea ca la pronuntarea ei coardele vocale nu vibreaza. Pentru a pronunta sunetul [θ], vom tine varful limbii intre dinti si vom articula un t (sau s) romanesc, fara efort. Ca si in cazul lui [ð], exercitiile trebuie facute in fata oglinzii. Consoanele [ð] si [θ] sunt reperezentate in scriere prin grupul th.



·         Consoana [h] se pronunta cu aspiratie (emitere de aer) mai puternica decat in limba romana.

2. The Alphabet

a  [ei]              n [en]

b [bi:]             o [ou]

c [si:]              p [pi:]

d [di:]              q [kju:]

e [i:]                r [a:]

f [ef]                s [es]

g [dзi:]                        t [ti:]

h [eit]                       u [ju:]

i [ai]                v [vi:]

                          j [dзei]               w [dÙblju:]

k [kei]             x [eks]

l [el]                y [wai]

m [em]                        z [zed]

3. Clasificarea Verbelor

* Conjugarea verbelor engleze se bazeaza pe trei forme principale. Acestea sunt formele de dictionar ale verbelor engleze:

I forma                                    a II-a forma                 a III-a forma

(to) work                      worked                         worked

(to) give                        gave                              given

*  Verbele engleze se clasifica in verbe obisnuite si speciale. Cele obisnuite pot fi regulate sau neregulate, iar cele speciale sunt impartite in verbe auxiliare si verbe modale.

Verbele obisnuite au un sens propriu si pot avea functia de predicat in propozitie.

Verbele speciale nu au un sens propriu si ajuta la formarea timpurilor verbale compuse.

a.       Verbe regulate

Verbele regulate formeaza past tense si past participle prin adaugarea terminatiei –ED.    Ex: Worked; cleaned; closed

b.      Verbe neregulate

Verbele neregulate formeaza past tense si past participle neregulat si aceste forme trebuie invatate.

Verbele neregulate se impart in 3 categorii:

-          grupa verbelor care nu suporta nici o modificare

cut – cut – cut

put – put – put

-          grupa verbelor care suporta o modificare

bring – brought – brought

meet – met – met

-          grupa verbelor care suporta doua modificari

do – did – done

ring – rang – rung

c.       Verbe auxiliare

Sunt formatori temporali, ajuta la formarea timpurilor verbale compuse.

-          DO – se foloseste la present tense simple si past tense simple - forma interogativa si negativa; (do, does, did)

-          BE – se foloseste la formarea diatezei pasive si a timpurilor verbale continue; (am, are, is, was, were)

-          HAVE – se foloseste la formarea timpurilor verbale perfecte; (have, has, had)

-          SHALL, WILL – se folosesc la formarea timpurilor verbale de viitor;

-          SHOULD, WOULD – se folosesc la formarea lui Future-in-the-Past si a modului Conditional;

-          LET – se foloseste la formarea Imperativului pentru persoana I-a sg si pl si persoana a III-a sg si pl.

d.      Verbe modale

Sunt o clasa speciala de verbe care exprima permisiunea, abilitatea, probabilitatea, obligatia, necesitatea: MAY, MIGHT, CAN, COULD, MUST, NEED, SHOULD, OUGHT TO, HAVE TO, NEED TO.

*  Formele Verbale se impart in predicative – pot forma predicatul in propozitie si au un subiect - si nepredicative – nu pot forma predicatul in propozitie (infinitivul, participiul, gerund-ul).

*  Modul inseamna maniera sau modul in care actiunea este exprimata de verb. Modurile limbii engleze sunt: Indicativ, Imperativ, Subjonctiv si Conditional.

*  Diateza este forma verbului care indica daca o persoana sau un lucru face actiunea sau o sufera. In limba engleza sunt 2 diateze:

-          Diateza activa ne indica faptul ca o persoana sau un lucru care e si subiectul propozitiei face actiunea. Aceasta poate fi suferita de o alta persoana sau lucru sau de acceasi persoana care o realizeaza (actiune reflexiva).

Ex: Her grandparents brought her up.

      I wash myself every day.

-          Diateza pasiva ne indica faptul ca persoana sau lucrul care este subiectul gramatical al propozitiei sufera actiunea facuta de altcineva (subiectul logic).

Ex: English is spoken all over the world.

      He was educated in Cambridge.

*  Aspectul indica durata, realizarea completa sau incompleta a unei actiuni. Aspectul simplu - actiunea este vazuta ca un fapt general, obisnuit sau particular. Aspectul continuu exprima o actiune in proces, in desfasurare la un anumit moment in timp.

      Ex: We get up at six every morning.

             It is beginning to rain.

*  Timpurile verbale (Tenses) sunt constructii verbale care exprima diverse relatii temporale. A nu se confunda time cu tense! Notiunea de timp (time) este universala si independenta de orice limba. Timpurile verbale (tenses) difera in functie de fiecare limba in parte.

Timpurile in limba engleza indica daca o actiune este realizata in prezent, in trecut sau in viitor:

-          Timpuri verbale legate de present:

Present Tense Simple: The teacher comes in.

Present Tense Continuous: What are we doing?

Present Perfect Simple: I have been ill for two weeks.

Present Perfect Continuous: We have been writing for him for half an hour.

-          Timpuri verbale legate de trecut:

Past Tense Simple: When did you come home?

Past Tense Continuous: It was raining all day yesterday.

Past Perfect Tense Simple: He said he had spent two months there.

Past Perfect Tense Continuous: By that time I had been learning English for five years.

-          Timpuri verbale legate de viitor:

Future Tense Simple: We shall meet them at seven.

Future Tense Continuous: They will be travelling all night.

Future Perfect Tense Simple: I shall have done it by four o’clock.

Future Perfect Tense Continuous: By the first of January they will have been working here for then years.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2667
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site